1,139 matches
-
adevăratul autor nu spune nicăeri c-ar fi vorba despre dispoziții testamentare, nici că acesta va fi fost cuvântul funebru rostit la Putna în 1504. Ambele încadrări, incorecte, aparțin posterității lui Asaki și lui Kogălniceanu. Abia în 1986, reputatul și regretatul cercetător ieșean N.A. Ursu a izbutit să identifice fără dubii autorul "testamentului", după îndelungi și amănunțite analize grafologice și filologice, în persoana ierodiaconului Gherasim Putneanul, de la Episcopia Romanului, mort în 1797. El a scris acest panegiric, dar și alte texte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
practice am rămas surprins să constat cât de bine erau precizate noțiunile și cât de clar puteau fi urmărite în schemele realizate în timpul lucrărilor practice. Mă bucur că am reușit să o cunosc cu adevărat mai ales prin intermediul soțului său, regretatul și eminentul entomolog Constantin Filipescu. Astfel am reușit să descopăr că, sub fondul rigidității se ascundea un suflet sensibil și tandru. Pot spune că am avut unele afinități și ne-am respectat reciproc. Lucrările practice de Zoologia nevertebratelor le-am
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
legătura cu regretatul prof.dr. Adrian Rădulescu care era, în același timp, rector al Universității „Ovidius” și prefect al județului Constanța. Am fost asigurați de tot sprijinul. Nu am fi putut însă realiza nimic dacă nu am fi fost sprijiniți de regretatul director al ICHP Constanța, Mihai Dulică. De la prima întâlnire a înțeles doleanțele noastre, a intuit semnificația Stațiunii pentru învățământul academic și a Rezervației de plante de dune marine, care stătea ca un spin în coasta celor instalați în Stațiune. Directorul
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
am făcut ceea ce am făcut la Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea”. Aceasta nu putea să renască fără ajutorul și colaborarea salariaților încadrați la stațiune. Nu pot să vorbesc despre Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea” fără să amintesc de regretatul inginer, Mihai Dulică, Director General al I.C.H.P. Constanța, fără de care nu puteam recupera Stațiunea. Acest om ar merita o statuie în incinta Stațiunii, alături de aceia a profesorului I. Borcea. Acum, când mă gândesc la oamenii pe care i-am încadrat
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
început-o în 1962, ca preparator, la disciplina Zoologia nevertebratelor. Nici astăzi nu știu dacă atunci se prevedeau pentru preparatori anumite ore de lucrări practice în normă. Oricum, am fost acceptat să particip la lucrările practice de Zoologia nevertebratelor, la regretatul șef de lucrări Hugo Suciu și la domnul profesor Constantin Pisică pe atunci șef de lucrări. Am luat în serios această muncă și mă pregăteam în mod special pentru lucrările practice. Treceam pe la studenți și îi ajutam la efectuarea desenelor
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
numerică a colectivelor de elevi sau, și mai grav, îi neglijează și-i lasă repetenți. Oricare ar fi procedeul folosit, este incorect. Nu-i consider învățători de elită pe cei care obțin rezultate foarte bune, lucrând numai cu copii aleși. Regretatul învățător emerit Gh. Sireteanu în îndelungata sa carieră de dascăl nu a lăsat nici un elev repetent. Se apleca cu înțelegere și răbdare asupra fiecărui copil care întâmpina dificultăți în învățare, își sacrifica după-amiezile pentru a lucra cu aceștia, îi ajuta
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
nu trebuie să uite că este educator nu numai al copiilor care îi sunt încredințați, ci și al părinților acestora, precum și al tinerilor din sat, pentru care trebuie să constituie un exemplu de seriozitate, de muncă și de comportament civilizat. Regretatul profesor Alex. Gr. Ostafi, care ne a călăuzit pașii în însușirea disciplinelor psihopedagogice și ne-a introdus în tainele mirifice ale profesiei de învățător, ne atrăgea deseori atenția asupra faptului că învățătorul nu este un simplu funcționar, el este o
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
a devenit respectivul concert și prin interpretarea ce a urmat cu Simfonia nr. 3 cu cor în Do Major op. 21 de George Enescu. Am trăit sentimente de nostalgie provocate de strălucita prezență în Festival a fiului cel mic al regretatului Ioan Goia, primul director al Operei ieșene. Destoinicului om de cultură, pe lângă istoricul demers organizatoric depus pentru înființarea Operei, i se atribuie și calitatea de naș al înființării Corului Academic “Gavriil Muzicescu” în calitatea de atunci de director al Direcției
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
de la Opera Națională Română din București. Ultima a fost o rușine națională!... A.V. Se cuvine spus că versiunea de televiziune a operei "Oedip" de George Enescu ați realizat-o sub conducerea unuia dintre cei mai buni prieteni ai Dumneavoastră, regretatul dirijor Ion Baciu. (Emisiunea "Exclusiv 5x2", TVR Iași, 4 Noiembrie 1997 ) Dragoș Pătrașcu Înaintea începerii dialogului din studio, au fost difuzate imagini din atelier. Autorul, Dragoș Pătrașcu, a prezentat câteva creații. Este o lucrare ce face parte dintr-o serie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
profesional în România după atâția ani, sunt plecat de aproape două decenii... A.V. Este clădirea, scena în care ai debutat ca mic artist... V.I. -... ca mic artist. La 7 ani am jucat Gheramido în spectacolul "Gianni Scchichi", regizat de regretatul maestru Dimitrie Tăbăcaru. Deci, vorbim de 1984. Cred că am o fotografie din acel spectacol, cu mama1, care o interpreta pe Zita, o fotografie foarte frumoasă, purtam o perucă blondă, la 7 ani (râde)... Apoi, în '93 am plecat, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
înțeleg fenomenul acesta. Dar nu sunt de acord cu exagerarea modernismului. După cum, cred că ați urmărit și "Oedip"-ul lui Andrei Șerban de la Opera Națională din București, am suferit efectiv, eu, care știam cum a cântat maestrul Ohanesian în regia regretatului maestru Jean Rânzescu 8 A.V. Cum v-ați simțit mai bine pe scenă, într-un spectacol de operă: când jocul scenic a fost gândit cu economie de mijloace, dar reprezentativ pentru caracterul personajului? Sau ați acceptat și acele elemente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ar trebui s) cear) Statelor Unite ajutor militar În lupta sa pentru supraviețuire, americanii ar putea fi nevoiți s) r)spund) c) forță naval) sovietic) face acest lucru imposibil. Publicat postum, studiul În trei volume The Venture of Islam, scris de regretatul meu coleg de la University of Chicago, Marshall Hodgson, este comentat favorabil de specialiști. Acum, c) mi-a revenit cheful de citit, intenționez s) cump)r cele trei volume noi. Marshall era vegetarian, pacifist și quaker - un om fermec)tor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
adesea dure, la adresa unor profesori. Pe el îl iertam totuși, tocmai datorită sincerității sale... Mai mult, decupam din prelegerile lui, pasaje care azi pot părea banale și lipsite de haz, dar care pe noi ne încântau și ne amuzau, deopotrivă. Regretatul meu coleg și prieten Paul Iruc își făcuse un obicei constant în a culege asemenea "perle" de la Lăudat. Îmi amintesc una din aceste fraze de un retorism înduioșător, rostite cu o tonalitate înaltă și modulată, aproape "popește": "Acești călugări anonimi
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Arendt, Peter Szondi, medicul psihanalist Roger Airault ș.a. Cartea sa, ca și altele anterioare, vorbește de fapt într-o manieră ironic-parodică despre felul în care citim și mai ales înțelegem ceea ce citim: în definitiv, între cartea sa și aceea a regretatului Matei Călinescu despre citirea ca recitire, este doar o diferență (mare, ce e drept) de abordare. În cărțile sale, Bayard reia un tipar parodic obișnuit literaturii de la sfârșitul epocii romantice. Observând că tocmai cea mai importantă cucerire a romantismului, valorizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
în 23 procese de presă și condamnat la 2 ani temniță, pe care a ispășito până în anul 1897 în închisoarea din Vaț. Cu trupul slăbit de regimul aspru al temniței ungurești, Braniște trece în 1897 Carpații în Bucovina, și cu ajutorul regretatului Iancu Flondor, întemeiază la Cernăuți ziarul Patria. Activitatea ziaristică a lui Valeriu Braniște în Bucovina, în timpul celor aproape 3 ani cât a condus ziarul partidului național român a fost din cele mai fericite pentru poporul român din Bucovina.”... „Agresiune contra
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Românismul de ieri și de azi în Bucovina” este articolul semnat Av.V. în Cronica Românească la Cernăuți în 1931, unde se spune: „Gazeta Bucovinei (1891-1897) se leagă de numele ardeleanului G. Bogdan-Duică, actual profesor universitar la Cluj și de amintirea regretatului Pompiliu Pipoș” ... Dar la Gazeta Bucovinei, alături de Tudor Flondor și C. Berariu a lucrat și Temistocle Bocancea, împreună fiind autori ai libretului de operetă „Moș Ciocârlan” (1901). Gazeta Bucovinei, ziar întemeiat la Cernăuți la 14 mai 1891 de către luptătorii bucovineni
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu mitraliere au tras asupra norodului adunat în biserică. Lumea sa împrăștiat înfricoșată și mortul a rămas singur în biserică. Oastea noastră, care tocmai înainta peste linia de demarcație, a împrăștiat pe atacatori cu salve de foc și înmormântarea mult regretatului luptător român s-a făcut apoi cu onorurile militare ale armatei noastre pe care bătrânul o iubea atâta. Dumnezeu i-a dăruit această ultimă mângâiere.” Și încă una de la „Ultima oră” din nr.97 al ziarului: „În comuna Bădaciu din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nenumăratele adunări districtuale cu învățătorimea, cu cetățenii” (22 noiembrie 1919) se apărau cei de la organul învățătorimii. La 15 noiembrie Tribuna publica o scrisoare a învățătorului Ilie Doboș-Boca și propunea atragerea de fonduri pentru ridicarea unei pietre funerare pe mormântul „mult regretatului nostru anteluptător Mihai Chisanovici”, propunând ca Tribuna să adune și să administreze fondul până se va putea începe ridicarea lucrării. În pagina alăturată Tribuna critica investirea învățătorului superior din Bălăceanca - Ilie Doboș-Boca în calitate de revizor școlar districtual. Deosebit, Tribuna publica și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
asemenea atașament (un trecut la valorile căruia unii nu au aderat niciodată, cu convingere). Academicianul Alexandru Zub, de exemplu, aflat la vârsta senectuții, este un promotor al Înnoirii istoriografice, cot la cot cu tânăra generație. La fel a fost cazul regretatului profesor clujean Pompiliu Teodor. Alții, În schimb, mult mai tineri, nu au reușit această performanță. Competența profesională este un alt factor de natură să explice clivajul dintre cele două tabere istoriografice. Nu vreau să afirm că toți istoricii tradiționaliști sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
România. De la bun Început, se poate afirma că studiul interdisciplinar al alterității nu mai reprezintă de mult o pasăre rară sau o floare exotică În literatura de specialitate de la noi. S-a parcurs o cale lungă de la sintezele metodologice ale regretatului Alexandru Duțu, care au Întreținut interesul unei Întregi generații de cercetători, În anii ’70 și ’80 ai secolului care a trecut, față de această problematică. Ultimele două volume din Bibliografia Istorică a României (1989-1999) au făcut loc unei secțiuni consistente dedicată
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aprinse printre oamenii acelui timp apus. Credeam Însă că ecoul lor se stinsese demult și că o asemenea chestiune nu mai reprezenta, astăzi, decât o amintire cu iz medieval. Ei bine, mă Înșelam. Încă de la apariția articolului meu În Echinox, regretatul coleg Lucian Periș (viitor preot celibatar greco-catolic, destinat unei strălucite cariere ecleziastice și intelectuale) mă avertizase, cu blândețea și delicatețea care Îi erau atât de caracteristice, că rândurile mele provocaseră dezaprobare În mediile unite. Nu prea eram la curent nici
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Nicolae Bocșan și Valeriu Leu (vezi, pe lângă lucrarea citată În nota 955, și ultimul volum editat de către cei doi autori, intitulat Revoluția de la 1848 din Transilvania În memorialistică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000); de asemenea, vezi lucrarea mai veche a regretatului profesor Pompiliu Teodor, Avram Iancu XE "Iancu" În memorialistică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1972. Pentru mentalitățile țărănești vezi: Emmanuel Le Roy Ladurie, Le territoire de l'historien, Gallimard, Paris, 1977, pp. 159-166: „Religion, culture et folklore dans la civilisation rurale” (teoretic
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Cântecul neauzit al șoaptelor rostite prof. Faighel Cezara Grup Școlar „Vasile Pavelcu” Iași Îmi amintesc, cu deosebit respect, anii și întâmplările rostuite de timp, alături de regretatul nostru profesor, Virgil Florea. Întâmplarea mă adusese în umbra lui unde aveam să deslușesc tainele lumii nevorbite, a cuvântului neauzit. Cu un tact desăvârșit, cu măiestria pedagogului de altadată și toate la un loc îmbracate în aura profesionalismului, domnul profesor
C?ntecul neauzit al ?oaptelor rostite by Faighel Cezara [Corola-publishinghouse/Science/83993_a_85318]
-
la recuperarea relației cu instituția monarhică. Era o deosebire față de perioada ’90-’92, când felul cum a fost tratat regele Mihai m-a făcut să scriu În revista 22 un articol cu titlul „Pălmuirea istoriei”, provocând o reacție dură din partea regretatului sociolog Pavel Câmpeanu. În momentul de față, nu cred că mai avem de-a face cu o „pălmuire a istoriei”, ci mai degrabă cu un fenomen de recuperare a acesteia, selectiv ca toate fenomenele de gen. Ion Iliescu mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ele temperate? Probabil că da. Aici este chestiunea, nimeni nu e absurd! Eu Însumi mi-am recitit multe dintre textele mai vechi, foarte dure la adresa unor oameni În raport cu care, Între timp, mi-am Îmblânzit mult poziția: Pavel Câmpeanu, Elena Zamfirescu, regretatul sociolog Ion Ungureanu, nu mai țin minte toate numele. Mircea Mihăieș: Nu e vorba neapărat de niște practicieni ai politicului. Vladimir Tismăneanu: Nu. E vorba și de Radu Florian, despre care am scris lucruri foarte dure. Nu știu care va fi reacția
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]