1,381 matches
-
1994Ă, popularea spațiului cu forme variate de inteligență, uman-cibernetice sau de conștiință robotică (vezi Rucker, 1995Ă se vrea un exemplu al faptului că „inteligența” nu mai poate fi considerată o proprietate strictă a umanului. Astfel, cybermașinile, depășind înțelesul mecanicist, sunt relaționate operațiilor biologice ale creierului grație invenției și dezvoltării rețelelor neuronale, a procesării paralele și a hardware-ului evolutivezi Adepții inteligenței artificiale proclamă atât faptul că „realitatea este computațională” (vezi Steinhart, 1998Ă, aderând la o „metafizică digitală” a modelelor computerizate din
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
respinge, deci, o abordare a subiectului (postăuman în ipostaza imaterialității sale sau a destrupării în spațiul tehnologiilor informațional-comunicaționale, preferându-se în schimb, noțiunea de virtualitate în înțelesul de materialitate 5 (vezi Hayles în acest eseuă. Această teorie tehnoculturală poate fi relaționată viziunii deleuzo-guattariane, în special perspectivei „mașinilor dezirante” (les machines desirantesă și „corpului fără organe” (le corps sans organesă. Deleuze și Guattari (1972Ă folosesc aceste două sintagme pentru reprezentarea subiectului uman cuplat proceselor lumii, procese identitare, spațiale, sociale, politice, artistice etc.
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
se fi pierdut pe drum, undeva în materialismul contingent al practicii. În cadrul întâlnirii dintre aceste două mașini se formează fluxul „dorinței” mașinice, flux specific „mașinilor dezirante” și care presupune atât subzistența conexiunilor cât și prezența afectelor care intră în interacțiune, relaționând și multiplicând sistemele, corpurile, forțele. Dacă la Baudrillard simularea este un principiu destructurant al lumii și al realității, la Deleuze și Guattari interconectarea este un principiu structurant într-un univers al destructurării și al destabilizării. Ansamblul mașinic nu este conceptualizat
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
trecerea înspre noi teritorii existențiale, cu promisiuni care fascinează, dar și cu fragilități care tulbură, cu monstruozități de tip science-fiction, dar și cu contingențe palpabile și cotidiene. 1.6. Infomedicinatc "1.6. Infomedicina" Infomedicina reprezintă astăzi una dintre disciplinele care relaționează corpul și tehnologiile computerizate și suscită numeroase controverse științifice, filosofice, psihologice, antropologice, sociale și etice. În primul rând, orientarea de față continuă un proces istoric început odată cu constituirea disciplinei anatomiei și cu dezvoltarea medicinii. Începând cu cercetările în domeniu ale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mai pătrează distanța dintre corp și imagine, dintre fenomenologic și mecanologic, dintre realitate și simulare ori dintre organic și tehnologic. De asemenea, prezența și absența sau interioritatea și exterioritatea devin procese comunicabile. Practicile corporale și identitare ale subiectului uman sunt relaționate impulsurilor electronice, iar tehnologiile vizualului remodelează fizionomia umană în diverse sensuri, de la reprezentările imaginilor feței în cărțile de identitate la morphing-ul grafic și la potențialul de manipulare a fotografiilor (vezi Kemp, 2000 pentru o serie de ilustrăriă. În mod aparent
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
existență ubicuă în rețea, care destructurează frontierele spațiului, sau teleprezentă în experiența telerobotică care fluidizează granițele corpului, până la transplanturile medicale și protezele care transparentizează interiorul organic și produc melanjul cu alteritatea umană, cu alte specii sau cu artefactele mașinice și relaționează viul artificialului sau non-viului. Postumanului i se recunoaște caracterul metisat (carbon-silicon, organ-hardware, minte-software, biologic-culturală, astfel că interfațării sau inserării unei proteze cibernetice i se atribuie rolul de a produce o augmentare tehnologică a corpului, în loc de a genera descarnarea, dematerializarea sau
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
dintre masculinitate și tehnologia computerului, astfel încât teama sa este una față de complicitatea patriarhat-mașină. În viziunea sa, cybercultura, ca un montaj de feminism digital, știință cibernetică și cultură cyberpunk poate să degenereze într-o formă de subordonare masculină a epistemologiei care relaționează mintea umană computerului. Cyberfeminismul teoreticienei se angajează în luarea unei poziții active față de tehnologism și se diferențiază de perspectiva cyberpunkului. Această orientare științifico-fantastică este învinuită, la rândul ei, că integrează tehnologismul într-un colaj al hedonismului și al contraculturii, rămânând
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
albi, educați și înstărițiă li se permite participarea activă. Astfel, mai degrabă decât să fie pasive și obiectual-vizuale, femeile sunt observate în modalitățile în care acționează online, se organizează și solidarizează. Analizele de felul acesta sunt pragmatice, etnografice și empirice, relaționând teoria cu practica în mod intrinsec. Dacă o parte a cyberfeministelor au o retorică a victimizării (de la circumstanțele online ale ignorării la cele ale hărțuiriiă, ca urmare echivalării faptului de a fi neconectat/ă cu faptul de a fi iliterat
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
orice tip. În momentul obținerii acestui echilibru în împărțirea puterii, discursul feminist slăbește, devenind un soi de postfeminism difuz și realist, dincolo de radicalismele supărătoare care uneori îl umbresc. 4.5. Postcolonialismul și diferențatc "4.5. Postcolonialismul și diferența" Alte autoare relaționează problematica feminismului digital la postcolonialism, criticând mișcările feministe care sunt centrate pe viziunea filosofică occidentală și care esențializează tiparul genului (genderă prin faptul că perpetuează tradiția și standardele albilor și ale înstăriților (vezi Gajjala, 2001Ă. Aceste autoare nu își focalizează
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Balanța dintre libertate și noile forme de constrângeri tehnologic-comunicaționale ale entității umane cibernetizate rămâne a fi înclinată într-o direcție sau în cealaltă în funcție de prezența sau de lipsa responsabilității umane. Identitatea postumană hibridată intră în paradigme existențiale și reprezentaționale virtuale, relaționând noțiuni ale corporalității, ale subiectivității sau ale politicii de practicile culturii vizuale. În acest sens, existența nu poate fi delimitată de imaginarul tehnocultural care simultan realizează ființa umană și o ficționalizează la granița unor noi modele de ființă. tc "" Concluziitc
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
astfel încât să putem reflecta în mod constructiv asupra problemei, să ne înțelegem mai bine propriile experiențe ca victime ale agresiunilor verbale (și, eventual, inclusiv experiențele posturii de atacator) și să găsim metode mai productive și mai puțin distructive de a relaționa unii cu alții la birou. Deși nu pot oferi consiliere individuală ori sfaturi specifice privind anumite situații de la locul dumneavoastră de muncă, vă sunt recunoscător pentru reacțiile, comentariile și întrebările pe care doriți să mi le adresați pe măsură ce parcurgeți cartea
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
ce ar fi necesar pentru ca angajații să lucreze mai mult la cutare sau să fie mai buni la cutare lucru - schimbări de procedură, recompense și motivații, metode de comunicare și cultură a organizației. Pentru conducătorii organizației, instruirea și experiențele educaționale relaționate acesteia sunt văzute de multe ori ca soluții, în timp ce participanții la focus grupuri percep în mod frecvent o lipsă a legăturii între problemă și soluție. Angajatorii își doresc să îi „repare” pe oameni. Angajații semnalează probleme în cadrul sistemului. Instruirea este
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
interviul de tip focus grup are loc în cadrul unor grupuri deja stabilite, cum ar fi grupurile de angajați, consiliile directoare sau colegii de muncă. Este posibil ca membrii acestor grupuri deja existente să aibă modalități formale sau informale de a relaționa unii cu alții, iar aceste modalități pot afecta răspunsurile lor. Relațiile între superiori și subordonați stabilite printre participanți pot inhiba discuțiile. Metoda focus grup dă rezultate bune atunci când toți participanții sunt egali; rezultatele sunt afectate atunci când supraveghetorii, șefii sau chiar
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
protejarea mediului, și în funcție de aspectele financiare, cele mai bune variante de implementare. 1.2.2.3. Ecosistemul economic al unei companii Deși inițiativele sociale, de mediu și ale acționarilor sunt în legătură directă, mecanismul exact prin care companiile și comunitățile relaționează reprezintă o preocupare actuală. Așa cum am precizat, reglementările ecologice pot reduce performanța economică prin costurile ridicate implicate pe care compania nu le va mai recupera. Aplicarea corectă a acestor reglementări poate însemna avantaj competitiv atât în sfera economică, socială, cât
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
public/guvernamental-privat și astfel nu reușește să explice corupția din sectorul privat, unde nu acționează procesul democratic. Apoi, democrația este un concept nou și o realitate social-instituțională relativ nouă. Fiecare tip de definire a corupției prezentat până acum poate fi relaționat cu o anumită abordare a administrației publice. Guy Peters (1981) distinge trei tipuri de abordări ale sectorului public: teoriile pozitive sau public choice, teoriile descriptive (Weber, Putnam) și teoriile limitelor instituționale (institutional weakness). Acestor abordări li se poate adăuga teoria
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
din perspectivă „hotelieră” (aspectul unității sanitare, calitatea hranei, comportamentul personalului mediu), și nu după rezultatele medicale (vindecare/supraviețuire/durata redusă a recuperării). Informațiile despre rezultatele medicului sunt transmise de la o persoană la alta, evident distorsionate și depinzând mult de rețeaua relaționară a medicului. Anumite clinici (sau medici cu relații în nomenclatura politică) primesc mai multe resurse, fie că este vorba despre tehnologie, medicamente ori cursuri de formare în Occident. Evident, rezultatele lor sunt peste medie, ceea ce le crește faima și, implicit
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
pe care diferite forme ale feței le pot avea; va continua cu câteva exerciții aplicative, care privesc construcția grafică a portretului. Observarea: prin discuții frontale, se vor evidenția următoarele aspecte: Se vor observa formele simple, clare, ale feței; se vor relaționa cu formele geometrice. Se vor căuta acele particularități ale formei exterioare care reflectă structura proprie persoanei, caracteristică ei. Se va urmări dobândirea a ceea ce numim "privirea interioară asupra formei exterioare"; se va insista asupra acelor trăsături care individualizează. Ca obiect
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Green Book, facilitându-se astfel adaptarea acestei metodologii la principiile economice ale epocii. După anii ’60 folosirea metodei ACB a luat o amploare deosebită, așa cum menționează și Bănacu (2004), el relatând că dacă „până în anii ’60, analiza costbeneficiu (ACB) era relaționată cu proiectele de investiții privind într-un fel sau altul apa ca resursă sau mijloc de transport, (hidroameliorări pentru prevenirea inundațiilor, lucrări hidroenergetice, alimentări cu apă, canalizări, hidrotransport etc.), începând cu anii ’70, metoda a început să fie adaptată și
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
Miza sa este exprimată lapidar într-un articol recent publicat de Steven Weinberg în The New York Review of Books, care nu ezită să proclame de la înălțimea autorității sale de laureat al premiului Nobel pentru fizică: "Descoperirile fizicii vor putea fi relaționate cu filosofia și cultura cînd vom cunoaște originea universului și legile finale ale naturii, dar nu acum." Cu alte cuvinte, "niciodată"! Atitudinea extremistă a unei separări totale între științe exacte și științe umane, natură și cultură, știință și politică apare
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
informației, dar și capacitatea de a o manipula. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Tema și viziunea despre lume dintrun text poetic studiat, din perioada postbelică Mircea Cărtărescu, Georgica a IVa INTRODUCERE: Postmodernismul Desemnând paradigma culturală contemporană, conceptul de postmodernism relaționează cu modernismul, pe care îl asimilează dintro perspectivă ironică, parodică, ludică. În literatura română postmodernismul se afirmă insurgent prin generația ‘80. Unul dintre liderii acestei generații în blugi este Mircea Cărtărescu, poet, prozator și teoretician al curentului (Postmodernismul românesc). Poeziile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
alte meridiane și de a comunica în timp real cu ființe dragi aflate în alt colț al globului folosind internetul și camera web și așa mai departe. Mai mult, omul secolului XXI a in ventat programe care îi permit să relaționeze nu numai cu semenii săi, ci și cu mașini inteligente. Având în vedere toate aceste aspecte, devine limpede faptul că tehnologia reprezintă o armă cu două tăișuri, iar o armă este, înainte de orice, potențial periculoasă în mâinile unui neinițiat. Iată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
concrete care se transmit, în activitatea didactică va fi important foarte mult tipul de 7 Stelea Iancu, Psihologia școlarului, Ed. Polirom, Iași, 2000 interacțiune care se va statornici între clasa de elevi si profesor, precum si atitudinea acestuia în a se relaționa ca grup si la fiecare elev în parte. Relația profesorului-mediator cu elevii reprezintă o construcție reciprocă, dinamică, ce se repliază permanent în funcție de circumstanțe si scopuri educative. Ea este rezultatul unei “opere” comune ce se definitivează în timp, prin implicarea ambelor
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
a unei realități cunoscute îndeobște inductiv. În această privință, el consideră că "punctul de vedere individual, inerent experienței personale a vieții, se rectifică și se dezvoltă într-o experiență universală a vieții" (s.n.). Pe lângă stăruința, omniprezentă la filozoful-hermeneut, de a relaționa partea cu întregul, de aici mai reținem faptul că întregului înțeles în acest caz drept experiență a colectivității i se atribuie o funcție normativă. O dovadă în plus o constituie aici aprecierea că "experiența universală a vieții" are capacitatea de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în care elevul primește o responsabilitate incompatibilă cu comportamentul său, acesta se poate corecta, reușește să învingă timiditatea, descoperă anumite calități existente, își cultivă responsabilitatea și simțul datoriei. Profilul unui membru al echipei poate fi stabilit după următoarele caracteristici: să relaționeze cu ceilalți colegi; să participe la luarea deciziilor; să obțină informații și să le utilizeze în realizarea sarcinilor. În cadrul grupului există: o interdependență pozitivă (elevii constată că au nevoie unii de alții în realizarea sarcinilor propuse); o interacțiune directă (elevii
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3031]
-
între oameni. Ceea ce contează nu este atât Cine vorbește?, ci Ce spune?/ Ceea ce se spune despre un anume subiect, autor, idee? O mutație epistemică de la polul auctorial la cel inter- și a-personal. Acest "spus" nu îl vom înțelege decât relaționat cu o evidență concretă și verificabilă și/sau în relație cu acele condiții de viață în care un om gândește și acționează. Acest "Cine?" este însăși intriga în Istorie și în Politică, ce nu se dezvoltă decât într-o relație
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]