2,694 matches
-
de adaptare a acestora la situații didactice concrete (ext inderea utilizării testului docimologic, a lucrărilor cu caracter de sinteză), punerea la punct a unor metode de evaluare a deprinderilor practice; - deschiderea evaluării spre mai multe aspecte ale spațiului școlar (competențe relaționale, comunicare profesorelev, disponibilități de integrare în social); centrarea evaluării pe rezu ltatele pozit ive și nesancționarea în permanență a celor negative; 13 - necesitatea întăririi și sancționării rezultatelor cât mai operativ, scurtarea feedbackului, a drumulu i de la diagnosticare la ameliorare, inclusiv
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
ea nu este susținută de un proces de recrutare și selecție adecvat. Numeroși angajatori din sector (mai ales cei cu vastă experiență și care dezvoltă politici și standarde clare în domeniu) fac la modul practic recrutarea și selecția conform calităților relaționale în primul rând (pentru posturile și funcțiile care impun contactul cu clientul) și mai apoi în funcție de o anumită diplomă, certificat sau chiar experiență care atestă anumite cunoștințe sau abilități profesionale. Atunci când acestea nu există, ei își asumă formarea angajaților considerând
DILEME ?I FORME DE DEZVOLTARE by Valentin NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83103_a_84428]
-
gradului de adecvație a acestora la situații didactice concrete (extinderea folosirii testului docimologic, a lucrărilor cu caracter de sinteză, punerea la punct a unor metode de evaluare a achizițiilor practice); * deschiderea evaluării spre mai multe rezultate ale spațiului școlar (competențe relaționale, comunicarea profesorelev, disponibilități de integrare în social); * necesitatea întăririi și sancționării cât mai operative a rezultatelor evaluării; scurtarea feed-back ului, a drumului de la diagnosticare la ameliorare, inclusiv prin integrarea eforturilor și a exploatării dispozițiilor psihice ale elevilor/studenților; * centrarea evaluării
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
adverbiale cu tipurile funcționale de adverbe și, în același timp, cu tipurile semantice de adjective (calificative, categoriale și situaționale). 28 Pentru descrierea adjectivelor situaționale, vezi Brăescu (2005 și 2007). Acestea "nici nu califică, nici nu operează subcategorizări, în genul celor relaționale; sunt unități parțial desemantizate care se definesc prin faptul că nu se referă la numele adiacent, căruia îi poartă mărcile" (Brăescu, 2007: 1) și pot fi grupate în subclase: "adjectivele situaționale temporale și spațiale, adjectivele de ierarhizare/serializare, adjectivele contrastive
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
acestuia cu copii aflați în terapie, iar, în cele din urmă, în calitatea demersului terapeutic și a rezultatelor obținute. Demersul psihoterapeutic presupus de specificul terapiei logopedice și al tulburărilor de limbaj vizate de acestea nu se consumă odată cu rezolvarea aspectului relațional întrucât acesta nu face decât să înlesnească drumul metodelor și tehnicilor de captare a atenției de stimulare cognitivă și susținere afectiv-motivațională ce vin în sprijinul aplicării arsenalului de exerciții logopedice necesare corectării tulburării de limbaj. Din categoria acestor metode, unele
Rolul psihoterapiei ?n corectarea tulbur?rilor de limbaj by Valentin Daminescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84064_a_85389]
-
scaun. Curios, el poartă straiele dușmanilor lui Platon: sofiștii. Psihologia nu a dat un nume acestui straniu și recurent complex care constă în a reproșa semenului ceea ce refuzi să-ți reproșezi ție însuți. Păcat, pentru că această patologie saturează cotidianul delincvenților relaționali, care sunt numeroși. Platon suferă de acest uimitor simpton, dându-i purtătorului său de cuvânt trăsăturile pe care le reproșează lui Gorgias, lui Protagoras și alor săi: o pasiune maladivă pentru formă, o obsesie a retoricii de dragul retoricii, o manie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
drept, respectiv nedrept. Acest lucru este valabil și în ceea ce privește fidelitatea, care presupune promisiunea pe care poți să o încalci dacă și numai dacă ea a fost făcută în mod clar, între indivizi liberi, consimțind la aceasta, excluși din comunitatea delincvenților relaționali. Sau în ceea ce privește orice altă virtute - dar și viciu... - care nu trimite la măsura ideală platoniciană, ci la relativitatea existențială a părților contractante și implicate. Hedonismul în Grădină sau oriunde în altă parte, dacă vrei să trăiești după legea lui, presupune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Cergit I., Perfecționarea lecției în școala modernă, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1983, p. 14. footnote>. Lecția, în calitate de „microsistem”, captează și reconfigurează într-un mod specific toate componentele universului didactic: conținuturi, strategii, metodologii, modalități de organizare, forme de evaluare, specificări relaționale, conformații psihosociale etc. Calitatea acesteia depinde nu de fiecare element în parte luat separat, ci de relevanță elementelor prin raportare la context și modul de articulare la nivelul ansamblului didactic creat. O lecție este o unitate, dar alcătuită din mai
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]
-
stimulul stresant ca atare contează, ci și perceperea lui de către individ ca fiind stresant. În burnout caracteristicile și constrângerile reale ale vieții profesionale trec În prim-plan. Burnout-ul apare atunci când individul nu mai face față constrângerilor profesionale, resimțind „investițiile” lui relaționale inițiale. Stresul există independent de burnout, pe când acesta din urmă este indispensabil legat de stres. Stresul bine gestionat poate fi depășit. În schimb, stresul incorect sau prost gestionat se poate converti În bornout. Pași importanți care diminuează sindromul de epuizare
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cătălin Constantin IOAN, Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93100]
-
prin a se orienta prograsiv către o dublă accepțiune a termenului: “cadru de viață al individului și/sau ansamblul condițiilor susceptibile să acționaze asupra organizmelor vii și activităților umane”. Pentru Comunitățile europene, mediul reprezintă “ansamblul elementelor care, în complaxitatea lor relațională, constituie cadrul și condițiile vieții omului”. Un alt document al Consiliului stabilea că “mediul înseamnă apă, aer și sol în interacțiunea lor, precum și raportul dintre acestea și orice alt organism viu” (art.2, Council Directive din 27 iunie 1967). În
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
iar numărul publicațiilor are o tendință ascendentă. Explicațiile pentru intensificarea demersurilor de cercetare din acest domeniu sau a muncii de cercetare care se poziționează în perspectiva rețelelor sociale sunt diverse. Dezvoltarea soluțiilor software de prelucrare și analiză statistică a datelor relaționale a contribuit în mod direct la extinderea orizontului de cercetare către rețelele sociale de mărime mare (compuse din milioane de noduri și legături). În ceea ce privește sociologia românească, o estimare cantitativă cu privire la publicațiile centrate pe analiza rețelelor sociale este dificil de făcut
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
multiple, care provine din mediul universitar (studenți, doctoranzi, cercetători și cadre didactice), dar și din mediul nonuniversitar (manageri, consultanți, antreprenori etc.). Această lucrare ar trebui considerată un ghid introductiv sau un punct de plecare pentru investigarea fenomenelor sociale din perspectivă relațională. Din acest motiv, am căutat, pe parcursul celor patru capitole, să fac cât mai multe trimiteri la lucrări de referință pentru acest domeniu. Lucrările pe care le-am citat sunt de diferite niveluri. Unele sunt introductive (Borgatti, Everett și Johnson, 2013
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
este permanent actualizată cu informații și surse de date referitoare la studiul rețelelor sociale. Cu câteva excepții, atât graficele, cât și diferitele metrici de rețea calculate în cadrul lucrării au fost realizate folosind pachetul software de prelucrare și analiză de date relaționale UCINET 6.0. Prezentarea acestui pachet software cu aplicabilitate academică, dar și a altor pachete software cu utilizare comercială folosite pentru analiza și vizualizarea grafică de rețele se găsește în capitolul 2 al lucrării (o prezentare extinsă a soluțiilor software
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
studiu sau conținutul unui program de cercetare în categoria analizelor de rețele sociale, acesta trebuie (Freeman, 2012: 26): (a) să pornească de la intuiția că legăturile dintre entitățile sociale (indivizi, organizații, comunități etc.) sunt importante; (b) să se bazeze pe date relaționale, pentru că acestea surprind diferitele tipuri de legături dintre entitățile sociale; ( c) să facă apel la vizualizarea prin grafuri pentru identificarea patternurilor specifice ale relațiilor în care sunt integrate entitățile sociale; ( d) să dezvolte modele matematice și computaționale care să permită
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
asemenea unei cercetări antropologice de teren, în care investigatorii să își noteze aproape tot ce reușeau să observe. Apelarea la această practică de cercetare va conduce la utilizarea sociogramelor în descrierea relațiilor interpersonale. Astfel, investigatorii vor începe să reprezinte structurile relaționale de la nivelul grupului într-o manieră similară cu cea folosită de antropologi pentru a descrie structura de rudenie a unei comunități rurale sau tribale. În felul acesta, apar, de exemplu, sociogramele care descriu structura de prietenie a grupului (figura 1
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
cercetare cu caracter unic în contextul domeniului sociologiei (Krackhardt, 2010; Vlăsceanu, 2013; Wellman, 1983). Astfel, Wasserman și Faust (1994) consideră analiza rețelelor sociale o perspectivă distinctă de cercetare în științele sociale, care integrează teorii și modele teoretice definite în termeni relaționali. În plus, asumpția relațională în investigarea fenomenelor sociale (importanța relațiilor dintre unitățile sociale) este ceea ce conferă caracter specific analizei rețelelor sociale. Carrington și Scott (2012) susțin că analiza rețelelor sociale este o paradigmă bine definită, de natură structurală, care conceptualizează
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
în contextul domeniului sociologiei (Krackhardt, 2010; Vlăsceanu, 2013; Wellman, 1983). Astfel, Wasserman și Faust (1994) consideră analiza rețelelor sociale o perspectivă distinctă de cercetare în științele sociale, care integrează teorii și modele teoretice definite în termeni relaționali. În plus, asumpția relațională în investigarea fenomenelor sociale (importanța relațiilor dintre unitățile sociale) este ceea ce conferă caracter specific analizei rețelelor sociale. Carrington și Scott (2012) susțin că analiza rețelelor sociale este o paradigmă bine definită, de natură structurală, care conceptualizează fenomenele sociale sub forma
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
și a nivelurilor de analiză. Astfel, unitățile de analiză sunt extrem de diverse ca grad de agregare: indivizi, grupuri, organizații, coaliții de organizații etc. Nivelurile de analiză, la rândul lor, pot apărea în diverse praguri de agregare a caracteristicilor structurale sau relaționale. Având în vedere posibilitățile de agregare a unităților și a nivelurilor de analiză, orice rețea poate fi investigată utilizând o abordare multiplă. Cu alte cuvinte, orice rețea socială poate fi studiată la nivel general, la nivel individual, la nivel diadic
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
relația dintre cei doi) etc. Pe lângă conceptele-cheie la care am făcut referire mai devreme, în cadrul acestui capitol voi introduce și voi prezenta și alte elemente de lucru specifice analizei rețelelor sociale, necesare oricărui proces de investigare a seturilor de date relaționale. 2.1. Noțiuni centrale în studiul rețelelor sociale 2.1 .1. Diade, triade, legături și rețele Hanneman și Riddle (2005), Scott și Carrington (2012), Wasserman și Faust (1994) consideră că nucleul analizei rețelelor sociale constă în concepte-cheie precum actor, legătură
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
sociale mai mari este fundamentată de alegerea teoretică a cercetătorului de a și focaliza analiza la nivel local (nivel de ego-rețea) , și nu la nivel global (la nivelul întregii rețele) (Halgin și Borgatti, 2012: 4). De exemplu, într-un studiu relațional, un cercetător poate construi rețeaua de comunicare informală dintr-o organizație, pe care o numim rețea completă. Pentru a centra analiza pe legăturile de comunicare informală ale unui manager de departament, cercetătorul poate extrage din rețeaua completă doar legăturile de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
să se suprapună cât mai puțin; (b) nodurile nu trebuie să se suprapună; c) niciun nod nu trebuie să se suprapună cu legătura dintre alte două noduri; (d) graful trebuie construit în așa fel încât să scoată în evidență modelul relațional dintre actori (Henning et al., 2013). În practică, pachetele software destinate vizualizării rețelelor sociale (NetDraw, Gephi etc.) permit construcția automatizată a grafurilor prin aplicarea unor rutine speciale. De exemplu, pentru vizualizarea rețelelor, în programul NetDraw cercetătorii pot alege dintre mai
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
a). În cazul rețelei de prietenie din figura 2.7, faptul că E îl consideră prieten pe A nu implică în mod necesar că și A îl consideră prieten pe E. Cu toate acestea, relațiile asimetrice nu exclud posibilitatea reciprocității relaționale. În figura 2.7 există și legături reciproce de prietenie reprezentate prin săgeți bidirecționale. De exemplu, A îl consideră prieten pe B, iar B îl consideră prieten pe A. Grafurile compuse din perechi ordonate de noduri se numesc grafuri direcționale
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
au descris modalitatea în care poate fi analizat transferul anumitor resurse prin intermediul rețelelor sociale, combinând modalitățile de difuzie (duplicarea paralelă, duplicarea serială și transferul) cu diverse reguli de realizare a difuziei (cărări, circuite, drumuri, distanțe geodezice). 2.1.7. Date relaționale și date de tip atribut Analiza rețelelor sociale utilizează în descrierea și explicarea fenomenelor sociale seturi de date relaționale. Spre deosebire de alte abordări din sociologie, practica de cercetare aferentă analizei rețelelor sociale caută să surprindă și să analizeze relațiile sau legăturile
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
paralelă, duplicarea serială și transferul) cu diverse reguli de realizare a difuziei (cărări, circuite, drumuri, distanțe geodezice). 2.1.7. Date relaționale și date de tip atribut Analiza rețelelor sociale utilizează în descrierea și explicarea fenomenelor sociale seturi de date relaționale. Spre deosebire de alte abordări din sociologie, practica de cercetare aferentă analizei rețelelor sociale caută să surprindă și să analizeze relațiile sau legăturile sociale dintre diferite entități sau unități sociale (indivizi, grupuri, departamente, organizații, state etc.). În acest context, accentul se mută
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
descriere a grupului de muncă se bazează pe măsurarea caracteristicilor relațiilor dintre membri: legături de comunicare, de prietenie, de simpatie, de consiliere, de antipatie, de conflict, de afiliere etc. Rezultatul acestor măsurători se concretizează în seturi de date de tip relațional. Aceste date de tip relațional pot fi vizualizate sub forma unor grafuri (vezi figurile 2.14, 2.15, 2.16 și 2.17) și pot fi stocate sub forma unor matrice (tabelul 2.4). Figura 2.14 exemplifică modul în
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]