2,802 matches
-
și stările traumatizante pe care le trăiește vor compune substanța romanului. Smulsă prin căsătorie din păinjenișul strangulant al ambianței copilăriei, tânăra încearcă să evadeze din stereotipia unei căsnicii depersonalizante, dar nimerește în alt păinjeniș, acela al unor contradicții interioare și relaționale aproape insurmontabile. Elanurile, scrupulele, ezitările, rezistențele, furiile, exasperările protagonistei sunt analizate cu o incisivitate și o finețe vrednice de o romancieră formată de lecturi din Marcel Proust (adeseori invocat), Hortensia Papadat-Bengescu și Camil Petrescu. Semnificativ e că E. Lovinescu aprecia
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
de satisfacerea imediată sau în perspectivă a tendințelor sau a aspirațiilor sale. Conflictul legat de un obstacol afectiv intern este un conflict emoțional. El are la bază o stare de angoasă, care duce la nevroze. Conflictul legat de un obstacol relațional extern este un conflict de competiție și conduce la declanșarea instinctului combativ și a manifestărilor agresive. 3. Reacția și patologia reactivă Reacția este un termen apărut tardiv, care desemnează conceptul de acțiune reciprocă, atunci când individul acționează la rândul său asupra
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de o coparticipare interpersonală directă și sinceră; c) modul de a fi al agresivității este expresia unui tip de relație pluralistă, atât în ceea ce privește contactele cu mediul, cât și cel cu lumea socială; în sensul acesta, pot fi diferențiate două aspecte relaționale ale agresivități ca mod de existență: - captarea mediului fizic, ambiental, prin următoarele mijloace: apucarea („prinderea cu mâna”), mușcarea („prinderea cu dinții”), înțelegerea („cuprinderea cu intelectul”), denumirea (desemnarea lingvistică, limbajul); - captarea mediului social, prin următoarele mijloace: impresionarea, sugestibilitatea, asumarea responsabilității; d
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dintre generații Problema conflictului dintre generații are un aspect particular, care nu trebuie neglijat de igiena mintală. El nu trebuie confundat cu tipul de conflicte ce apar în cadrul familiei, deoarece acestea au, în primul rând, un caracter psihologic de tip relațional, pe când conflictul dintre generații se extinde dincolo de frontierele familiei. Pot exista însă și conflicte între generațiile grupului familial. Ele se manifestă sub forma revoltei tinerilor față de părinți sau bunici, față de autoritatea acestora, și sunt lichidate în momentul în care tineretul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care toți membrii grupului familial prezintă tulburări psihice. J.G. Howells, făcând o sinteză a aspectelor legate de tulburarea sănătății mintale și de patologia psihiatrică a grupului familial, diferențiază două direcții principale în această privință: psihiatria familială instituțională și psihiatria familială relațională. Să le analizăm în continuare. a) Psihiatria familială instituțională Aceasta grupează tulburările stării de sănătate mintală a grupului familial, datorate în principal unor dezorganizări structurale ale familiei. Patologia psihiatrică a familiei recunoaște mai multe situații cauzal-circumstanțiale, după cum urmează: celibatul, divorțul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
interesante explicații cu privire la tulburările afective, caracteriale și de comportament ale copiilor. Ei constată prezența indisciplinei școlare la copiii unici, a instabilității afectiv-temperamentale la primii născuți, a tulburărilor de vorbire la copiii intermediari și a nevrotismului la benjamini. b) Psihiatria familială relațională Aceasta se ocupă de analiza relațiilor dintre soți și a efectelor lor patologice, precum și de relațiile negative morbigenetice dintre părinți și copii. Destinul fiecărui individ este marcat de primii săi ani de viață, de mediul socio-cultural, de calitatea modelelor parentale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu efecte negative asupra stării de sănătate mintală. Mediul profesional trebuie să aibă pentru individ un caracter stimulant, care să asigure dezvoltarea și progresul acestuia. Mediul profesional nu este un „loc lucrativ”, el este în egală măsură și un „spațiu relațional”, în interiorul căruia individul „comunică” cu ceilalți „colegi de muncă”, cu care „trăiește” o parte importantă din timpul său personal. Relațiile și comunicarea profesională reprezintă factori esențiali în integrarea și adaptarea individului la mediul de activitate și la viața profesională. Ele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
colectivă, care afectează întreaga comunitate social-umană. Să analizăm în continuare aceste aspecte particulare pe care le prezintă patologia socio-psihiatrică a comunităților umane. 2. Formele dezechilibrelor psihosociale Stările de dezechilibru psihosocial ale comunităților umane interesează procesele de tip structural, dinamic sau relațional, fie în mod izolat, fie asociate între ele, putând determina tulburări ale diferitelor aspecte ale proceselor psihosociale, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos. Natura proceselor psihosociale Tipul dezechilibrelor psihosociale Endogene Reactive Structurale Conduitele agresive Sindromul delirant-anomic Sociopatiile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
putând determina tulburări ale diferitelor aspecte ale proceselor psihosociale, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos. Natura proceselor psihosociale Tipul dezechilibrelor psihosociale Endogene Reactive Structurale Conduitele agresive Sindromul delirant-anomic Sociopatiile Dinamice Sindromul de sinistrație Toxicomaniile Stările depresive Nevrozele Relaționale Sindromul de izolare comunitară / marginalizare / excludere Sindromul de înstrăinare comunitară Sindromul de privare de libertate Din analiza tabelului de mai sus rezultă că noi am preferat să izolăm următoarele grupe de dezechilibre psihosociale ale comunităților umane astfel: - dezechilibre psihosociale de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la apariția unei patologii comunitare de tip structural, reprezentată prin: conduite agresive, sindromul delirant-anomic, sociopatii; - creșterea presiunii sociale, care duce la apariția unei patologii comunitare de tip dinamic reprezentată prin: sindromul de sinistrație, toxicomanii, stări depresive, nevroze; - tulburări de tip relațional, printr-o stare de alienare, care vor duce la apariția unei patologii comnitare de tip relațional, reprezentată prin: sindromul de izolare/marginalizare comunitară, sindromul de înstrăinare comunitară, sindromul de privare de libertate. Aceste aspecte pot fi observate în tabelul de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
presiunii sociale, care duce la apariția unei patologii comunitare de tip dinamic reprezentată prin: sindromul de sinistrație, toxicomanii, stări depresive, nevroze; - tulburări de tip relațional, printr-o stare de alienare, care vor duce la apariția unei patologii comnitare de tip relațional, reprezentată prin: sindromul de izolare/marginalizare comunitară, sindromul de înstrăinare comunitară, sindromul de privare de libertate. Aceste aspecte pot fi observate în tabelul de mai jos. p. 140-5 (MORBIGENEZA) M SCADE COEZIUNEA COMUNITARĂ PATOLOGIE COMUNITARĂ STRUCTURALĂ CONDUITELE AGRESIVE SINDROMUL DELIRANT-ANOMIC
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
M SCADE COEZIUNEA COMUNITARĂ PATOLOGIE COMUNITARĂ STRUCTURALĂ CONDUITELE AGRESIVE SINDROMUL DELIRANT-ANOMIC SOCIOPATIILE SINDROMUL DE PRIVATIUNE A LIBERTĂȚII SINDROMUL DE ÎNSTRĂINARE COMUNITARĂ SINDROMUL DE IZOLARE COMUNITARĂ CREȘTE PRESIUNEA SOCIALĂ PATOLOGIE COMUNITARĂ DINAMICĂ SINDROMUL DE SINISTRAȚIE TOXICOMANIILE STĂRILE DEPRESIVE NEVROZELE PATOLOGIE COMUNITARĂ RELAȚIONALĂ (TULBURĂRI DE ADAPTARE SOCIALĂ) PROCESE PSIHOSOCIALE RELAȚIONALE (ADAPTARE) LIMBAJ/EXPRESII RELAȚII INTERPERSONALE COMUNICARE COOPERARE MENTALITATEA SPIRITUL GREGAR NIVELUL NOETIC FORȚE PREFERENȚIALE PROCESE PSIHOSOCIALE STRUCTURALE CREȘTE COEZIUNEA COMUNITARĂ IDEALUL AXIOLOGIC LIBERTATEA ASPIRAȚII TREBUINȚE/TENDINȚE PROCESE PSIHOSOCIALE DINAMICE SCADE PRESIUNEA SOCIALĂ I.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
CONDUITELE AGRESIVE SINDROMUL DELIRANT-ANOMIC SOCIOPATIILE SINDROMUL DE PRIVATIUNE A LIBERTĂȚII SINDROMUL DE ÎNSTRĂINARE COMUNITARĂ SINDROMUL DE IZOLARE COMUNITARĂ CREȘTE PRESIUNEA SOCIALĂ PATOLOGIE COMUNITARĂ DINAMICĂ SINDROMUL DE SINISTRAȚIE TOXICOMANIILE STĂRILE DEPRESIVE NEVROZELE PATOLOGIE COMUNITARĂ RELAȚIONALĂ (TULBURĂRI DE ADAPTARE SOCIALĂ) PROCESE PSIHOSOCIALE RELAȚIONALE (ADAPTARE) LIMBAJ/EXPRESII RELAȚII INTERPERSONALE COMUNICARE COOPERARE MENTALITATEA SPIRITUL GREGAR NIVELUL NOETIC FORȚE PREFERENȚIALE PROCESE PSIHOSOCIALE STRUCTURALE CREȘTE COEZIUNEA COMUNITARĂ IDEALUL AXIOLOGIC LIBERTATEA ASPIRAȚII TREBUINȚE/TENDINȚE PROCESE PSIHOSOCIALE DINAMICE SCADE PRESIUNEA SOCIALĂ I. Dezechilibrele psihosociale de tip reactiv 1. Sociopatiile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tuturor modurilor de cunoaștere: tactil, vizual, auditiv, kinestezic, înțelegere și limbaj. Plan Educațional de Intervenție Individualizată (exemplu) Informații generale: Numele elevului: B.P. Data nașterii: 1997 Psihodiagnostic: deficiență mintală moderată, tulburări de dezvoltare psihomotrică, imaturitate afectivă accentuată, stări de disonanță afectiv - relațională Starea de sănătate: precară (răceli frecvente), fatigabilitate accentuată, enurezis nocturn, Recomandarea Comisiei pentru Protecția Copilului: integrare în școala de masă cu servicii educaționale de sprijin și plan educațional de intervenție individualizată; terapie logopedică și consiliere educațională. Intervenția: va fi realizată
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
contur și este interpretată de către elev prin concepte supuse viziunii atât realiste cât și simbolice iar sensibilitatea și spiritualitatea reprezentată în spațiul pictural, grafic sau fotografic capătă valențe descriptive, de interrelaționare. Așadar, ca și metodă, Jocul (și psihologic) ca primat relațional, înțelegerea intelectual/afectivă, jocul creativ prin folosirea materialelor și tehnicilor de lucru în Artă Plastică, vizite în Spații/Galerii care prezintă diverse manifestări artistice, vizionarea de “slideshow-uri” contemporane, analiză și participare, implicare în diverse direcții artistice - de pildă, expoziții realizate
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
mărirea gradului de adecvare a acestora la situații didactice (extinderea folosirii testului docomologic, a lucrărilor cu caracter de sinteză, punerea la punct a unor metode de evaluare a achizițiilor practice); • deschiderea evaluării spre mai multe perspective ale spațiului școlar (competențele relaționale, comunicare profesor-elev, disponibilitățile de integrare în mediul social); • necesitatea întăririi și sancționării rezultatelor evaluării cât mai operativ; scurtarea feedbackului, a drumului de la diagnosticare la ameliorare, inclusiv prin integrarea eforturilor și a exploatării dispozițiilor psihice ale elevilor; • centrarea evaluării asupra rezultatelor
ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALUĂRII ÎN CONTEXTUL CREŞTERII CALITĂŢII ACTULUI EDUCAŢIONAL. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Viorica Timofte () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_905]
-
toate structurile ierarhice ale sistemului. Cadrele didactice vor deveni cu atât mai competente cu cât vor crea posibilitatea abordării atât a învățării individuale cât si a celei organizaționale prin relații de grup care se adresează in special dimensiunilor emoționale si relaționale ale experiențelor pedagogice. Profesorii epocii industriale trebuiau să mențină convingerea că sunt capabili să controleze procesele instructiv-educative pe baza organizării manageriale prin politici, obiective propuse, strategii de muncă, rezultate obținute și evaluări ale acestora. Noua generație a tehnologiei informației apelează
Interdisciplinaritatea, element de bază al educaţiei tehnologice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rodica Sfârlos () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1177]
-
să aibă serioase și legitime nesiguranțe privind evoluția bolii. În ciuda necesității lor, multe metode de investigație, sunt greu suportabile și așteptate de bolnavi cu o stare sporită de anxietate, dată de experiențele anterioare trăite în aplicarea lor. Schimbările de ordin relațional vizează restructurarea legăturilor, contactelor cu familia, prietenii, colegii pacienților. Boala creează premise de ordin psiho fizic, pentru perturbarea raporturilor conjugale, atât în sfera afectivă, cât și în cea a vieții sexuale. Relațiile cu medicii, cu personalul din spital au un
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
a modului de viață a individului. Această limitare a câmpului de activitate a bolnavului este determinată de „pierderea rolurilor obișnuite, a unor gratificații și ale unor moduri de comportament adaptativ”(I. Iamandescu, 1997, p. 21); Schimbări de ordin ambiental și relațional, cu impact major în sfera afectivă. Schimbările de ordin ambiental se referă la schimbările suferite de bolnavii internați sau reținuți la domiciliu cuprinzând următoarele elemente: restructurare sau o diminuarea a frecvenței contactului cu lumea familiară a bolnavului (cei apropiați, prieteni
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
meniul Insert. După alegerea editorului din lista de obiecte se deschide o fereastră ce conține bara butoanelor pentru inserarea elementelor specifice ecuațiilor, numită Equation. Bara Equation se împarte în două rânduri de butoane: pentru inserarea de simboluri în ecuații: operatori relaționali; simboluri speciale pentru alinierea ecuațiilor și pentru spațierea caracterelor dintr-o ecuație; simboluri atașate unor variabile (prim, forță, opus); operatori aditivi sau multiplicativi; operatori logici și exponențiali; operatori utilizați în teoria mulțimilor; alte simboluri și operatori litere mici grecești uzuale
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
impus de către societate și constă în strategii și mijloace de educare a copiilor și relaționare cu aceștia în vederea formării personalității. „Modelul parental ideal se caracterizează prin înalt nivel de organizare și coeziune, echilibru, nivel înalt de adaptare și integrare, cadru relațional optim, afecțiune, sprijin, colaborare, cooperare, etc.”(Iolanda Mitrofan, Nicolae Mitrofan, 1991). Părinții oferă copiilor modele dintr-o dublă perspectivă, conjugală și parentală. Astfel, prin observarea acestora, prin imitație, prin interiorizarea lor și prin interacțiunile zilnice se formează personalitatea maritală și
PĂRINŢII, MODELE ALE COPIILOR –CONSECINŢE POZITIVE ŞI NEGATIVE. In: Arta de a fi părinte by Roxana Tudorache () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1391]
-
față de propria-i persoană (stimă de sine mai ridicată sau mai scăzută) și față de persoana (sau persoanele) cu care comunică (simpatie, antipatie sau indiferență). Mesajul global transmis poate fi analizat la cel puțin: 1. cel al conținutului și 2. cel relațional. Nivelul conținutului este, preponderent, cel al comunicării verbale, al cuvintelor efectiv utilizate. Nivelul relațional este cel al informațiilor nonverbale sau paraverbale, care oferă date despre natura relațiilor dintre subiecții implicați în actul comunicării, ca și informații suplimentare ce ajută la
COMUNICAREA ÎN RELAŢIILE PĂRINŢI-COPII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Alina Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1390]
-
persoana (sau persoanele) cu care comunică (simpatie, antipatie sau indiferență). Mesajul global transmis poate fi analizat la cel puțin: 1. cel al conținutului și 2. cel relațional. Nivelul conținutului este, preponderent, cel al comunicării verbale, al cuvintelor efectiv utilizate. Nivelul relațional este cel al informațiilor nonverbale sau paraverbale, care oferă date despre natura relațiilor dintre subiecții implicați în actul comunicării, ca și informații suplimentare ce ajută la explicitatea mesajului verbal. De asemenea, comunicarea poate fi directă sau indirectă. Un părinte îi
COMUNICAREA ÎN RELAŢIILE PĂRINŢI-COPII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Alina Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1390]
-
în funcție de intenționalitatea de programare a activităților cu acesta și cu părinții săi, putem să elaborăm fișe personalizate pentru fiecare familie (fișe care să determine itemi principali în ceea ce privește: organizarea camerei copilului; tipuri de reacție în timpul somnului, al servirii mesei; descrierea sociogramei relaționale a copilului în raport cu membrii familiei). Astfel, părinții se vor simți competenți în statutul lor de părinte și responsabilizați să participe activ în viața copilului lor. Educatorul poate să propună părintelui un program de vizite la domiciliu, dar acestea trebuie să
PROGRAMUL DE PARTENERIAT ŞCOALA PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Leontina Foarfeca () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1405]
-
familia ca pe o personalitate colectiv sistemică, cu relații dinamice între subcomponente - subsistemul unității familiale, subsistemul interpersonal, subsistemul personal - dar mai ales cu sistemul social în întregime. Teoria utilitaristă promovează gratificația simbolică și materială reciprocă, în scopul obținerii de satisfacții relaționale, afective și identitare pentru membrii familiei. Fiecare teorie reliefează complexitatea și importanța relațiilor familiale pentru fiecare membru al familiei și prin extrapolare, pentru societate în general. Proiecția funcționalității acesteia la nivel macrosocial creează o ecografie pertinentă a funcționalității sale la
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]