2,016 matches
-
capitalului și complexul de rate ale dobânzilor pentru diversele titluri cu risc și fără risc"935.Autorul îl urmează, după cum se vede, pe Smith în a considera că dobânda,sau prețul banilor, este elementul central ce poate fi folosit în relansarea economică. Vom vedea că nici acest instrument nu poate fi folosit în orice condiții,deoarece nu în orice moment economia este pregătită să valorifice moneda în sens pozitiv. Subliniem, încă o dată, că politicile keynesiste nu sunt și nu pot fi
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mortal. De exemplu, dacă dai bani unei economii în inflație, o poți "ucide" complet. Din punct de vedere grafic, relația dintre randamentele celor două economii poate fi vizualizată astfel: Fig.7.20 Combaterea crizei prin manevrarea ratei dobânzii ieftinirea banilor Relansarea economiei și participarea la împărțirea "fructelor" economiei financiare d1d2 o scădere a ratei dobânzii duce, după cum se vede, la micșorare a efectelor crizei. Criza nu se mai desfășoară între (C1, C2, C3, C4) ci intre (C2, C3). d1d3 odată cu creșterea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
între (C5 și C6) și nu între (C4, C5, C6, C7). Atât keynesienii, cât și monetariștii sunt de acord că economia aflată în depresiune, nu poate fi lăsată să evolueze spre haos și că moneda are un rol important în relansarea economică. Moneda este chemată să pună bazele valorificării superioare a factorilor de producție și să susțină noul ciclu economic. Impulsul monetar este obligatoriu și chiar așteptat. Când trebuie să se producă scăderea ratei dobânzii? Ideal ar fi ca numai după ce
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ofertei de bunuri și servicii) de către masa monetară aflată în circulație (cererea de bunuri și servicii). În funcție de modul în care este gestionată economia, tendința se poate permanentiza și înrăutăți, oferindu-ne inflația alături de fenomenul de criză economică. Fig. 7.22 Relansarea economiei în urma "tratamentului cu bani" Plecând de la teza unei inerente stabilități a economiei, ca presupunere apriorică, conform ciclicității, pe care am dezbătut-o pe larg, monetariștii afirmă 956: "Sectorul privat al economiei este inerent stabil (...); orice rată de creștere a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
celei de-a treia căi, reclamat de social-democrați drept curent politic. Statul lui Mises este o soluție, dar nu ultima și nici cea definitivă. În această idee statele care sunt chemate să adopte politici de combatere a efectelor crizei, odată cu relansarea economică ies din economie și lasă ciclul economic să-și consume în mod natural fazele. Pe de altă parte, deși sub această formă, este de neconceput azi ca statul să nu intervină în economie, considerând că lucrurile se reglează de la
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de inflație, cum ar fi criza economiei românești după 1990. Atunci când există o suprapunere de tip inflație pe fondul subutilizării forței de muncă, problemele devin extrem de grave, dezechilibrele se autoalimentează și se autoîntrețin, ducând la reducerea drastică a posibilităților de relansare economică. Inflația ca fenomen nu se confundă cu efectele sale. În cazul monedei din hârtie efectul inflației este creșterea intensă și generalizată a prețurilor. Inflația este fenomenul de fond, dezechilibrul care vine din interior. Fluctuația de prețuri este efectul de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
dezechilibrelor interne 1045. Rezumând, putem spune că discutăm despre o inflație a haosului, din spirala căreia economia noastră a ieșit după un deceniu, adică odată cu finalizarea reformelor în domeniul proprietății și managementului. După anul 2000, economia se relansează în contextul relansării economiei mondiale. Vor urma ani buni de creștere economică însemnată, stopată însă brusc de criza economică din anul 2008. 9. Cauzele inflației. Antiinflația 1046 Vom începe discuția despre combaterea inflației cu sublinierea importanței pe care o are diagnosticul economic în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
luat în analiză și nu mai mulți sau mai puțini . Antiinflația înseamnă nu numai supravegherea monedei în raport cu sistemul economiei reale ci și a sistemului economiei reale însăși . Inflația nu alimentează niciodată creșterea economici și nici nu poate fi folosită pentru relansare. Folosința impulsului monetar de tip keynesist nu presupune și nici nu trebuie să presupună declanșarea inflației. Din acest punct de vedere nu există o situație de alegere de tip inflație-șomaj. Inflația este rea mereu, în orice condiții și în orice
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
nici nu trebuie să presupună declanșarea inflației. Din acest punct de vedere nu există o situație de alegere de tip inflație-șomaj. Inflația este rea mereu, în orice condiții și în orice țară. Repet: nu trebuie să confundăm impulsul monetar necesar relansării economiei cu inflația. Dacă respectivul impuls monetar a fost preluat și se vede în canalul inflației, atunci înseamnă că diagnosticul nu este pus corect și că economia nu avea în acea perioadă și în acea stare nevoie de bani. Banii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
atinge un nivel de prosperitate minim social. Francis Fukuyama spune că "încrederea este un derivat esențial al normelor sociale de cooperare, care alcătuiesc capitalul social"1230. Acest cerc vicios nu poate fi spart decât prin măsuri, ferme de deschidere și relansare economică. Ori, prezența încă, într-o proporție foarte mare a statului în calitate de proprietar de capacități de producție duce la dependență, corupție, sărăcie și distorsionarea mecanismelor de piață. Nimeni nu poate avea încredere într-un stat care promite jefuirea avutului său
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a furniza servicii. Câtă vreme durează perioada lor de viață, cumpărătorul care a achiziționat o unitate nu o va înlocui prin cumpărarea uneia noi. Astfel, odată ce toată lumea și-a făcut cumpărăturile, cererea pentru produse noi scade. Afacerile se deteriorează. O relansare nu este posibilă decât atunci când, după scurgerea unui anumit timp vechile case, mașini, frigidere și alte bunuri asemenea lor se uzează și proprietarii lor își cumpără altele noi.(...) Al doilea tip de astfel de doctrine ale disproporționalității este cunoscut sub
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
285. 924 Marius Spiridon are o părere inversă. Vezi și lucrarea sa Ciclul în teoria economică modernă, www.mises.ro, p. 128. 925 Ibidem, p. 131. 926 Ibidem, p. 134. 927 Problema fundamentală în combaterea crizei rămâne restabilizarea economică și relansarea astfel încât încrederea în sistem să nu fie zdruncinată. Șomajul este cel care provoacă cele mai mari probleme în vremurile de criză deoarece afectează în mod direct populația. Vezi și Paul Samuelson, Economics, Fourth Edition, McGraw-Hill Book Company, 1958, pp. 343-364
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și la o rată corespunzătoare a dezvoltării economice, va exista o anumită inflație" (Societatea perfectă. La ordinea zilei binele omului, Editura Eurosong & Book, București, 1997, p. 44). Așa cum spuneam, politicile keynesiene nu sunt un panaceu universal, iar folosința banului în relansare economică trebuie făcută doar în condiții de potențial de valorificare a monedei de către economia respectivă. În ceea ce privește finalul de ciclu economic, Galbraith are dreptate când semnalează posibile tensiuni inflaționiste date de saturație. Am discutat despre asta la capitolul de ciclicitate economică
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Volgăi. Ei și-au asigurat, în această împrejurare, stăpânirea asupra stepelor dintre Ural și Volga, pregătindu-și baza de atac asupra Europei. În "anul șoarecelui", 1235, "marele kuriltai", sfatul nobilimii mongole, întrunit de către Ogodai, succesorul și fiul lui Gingis-han, hotăra relansarea ofensivei în vederea împlinirii misiunii universale atribuite ulusului (statului) de fondatorul său. Sfatul decidea să fie cucerite Coreea, China de sud, Orientul Mijlociu și Europa. În acest fel, urmașii lui Gingis-han erau deciși să continue opera părintelui fondator și să instaureze efectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
o perioadă de creștere constantă în perioada 2002-2007; influența crizei economice în 2008 Și 2009, care a determinat o scădere a sosirilor de turiști internaționali, industria turistică mondială resimțindu-se în această perioadă; revenirea din 2010 Și 2011, pe fondul relansării economice din majoritatea țărilor europene. Pentru a face o analiză mai profundă, am calculat densitatea turistică în raport cu suprafața Și populația în 2010, conform formulelor: Sursa: Prelucrată de autor pe baza Eurostat, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
construirea unei imagini Și identități Și promovarea agresivă a acesteia pe piața internațională; diversificarea segmentelor de piață-țintă, inclusiv țările din Europa Centrală (Băleanu et al., 2006: 20). Alți autori consideră că România ar avea nevoie de un program național de relansare a turismului autohton (Niță, Niță, 2008), obiectivul strategic al acestuia fiind: ...transformarea României dintr-o țară cu potențial turistic bogat Și variat, într-o țară cu un turism dezvoltat, modern Și competitiv. Dezvoltarea-cadru a produsului turistic al țării noastre poate
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
pentru care s-a optat politic. Gradualismul în măsurile de natură să reconfigureze acest mix de politici, pornește de la situația de criză, iar ceea ce se consideră acțiuni pe diferite termene, fie de stopare a efectelor crizei, de reechilibrare și de relansare economică, trebuie să fie congruent cu noua viziune, în caz contrar urmând să parcurgem un cerc vicios. Ipotezele teoretice fiind parcurse, urmează să fie stabilite ipotezele metodologice ale unei posibile viziuni ale mix-ului de politici, practic ele asigurând minimul
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
unei posibile viziuni ale mix-ului de politici, practic ele asigurând minimul de ancore temporare ale unui parcurs coerent. Astfel: a. măsurile de reechilibrare macroeconomică trebuie să fie consistente cu obiectivul de intrare a României în ERM2; b. măsurile de relansare macroeconomică vor fi consistente cu strategiile și măsurile adoptate la nivelul statelor membre, al zonei euro și al Uniunii Europene; c. indiferent de finalitatea măsurilor enunțate, acestea vor asigura practicabilitatea, eficacitatea și sustenabilitatea redresării macroeconomice, ca elemente de mobilizare a
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
creșterii și dezvoltării economice intrase într-un con de umbră. Stagflația, criza datoriei externe a țărilor în dezvoltare, macrostabilizarea, ajustarea structurală, privatizarea, liberalizarea comerțului internațional, liberalizarea fluxurilor de capital ș.a.m.d. acaparaseră preocupările cercetării economice, aproape în totalitate. Apoi, relansarea creșterii economiei mondiale, extinderea și amplificarea interdependențelor internaționale și prăbușirea sistemului socialist au stimulat revigorarea studiilor despre creșterea economică. Problema competitivității internaționale, intens dezbătută de peste două decenii, generalizarea tehnologiilor informaționale și de comunicații, răspândirea noilor metode de management etc. solicitau
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
rolul statului a fost unul diferit de cel asumat în mod obișnuit, în restul lumii. Statul „development” din Asia de sud-est a pus accent pe: educarea forței de muncă, deschiderea către piața internațională și promovarea industriilor „motrice” ale dezvoltării economice. Terenul pentru relansarea dezbaterii privind rolul capitalului uman în dezvoltarea economică era, astfel, pregătit. În plus, obiectivul țărilor dezvoltate de a-și întări competitivitatea internațională în condițiile extinderii economiei globale a amorsat analiza teoretică, cercetările empirice și politicile publice în câteva domenii importante
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
menținut continuitatea pe întreg mandatul, supraviețuind celor patru moțiuni de cenzură depuse de opoziție, chiar dacă în ultimul an al legislaturii majoritatea sa parlamentară nu mai exista decât formal. Oarecum paradoxal, acesta a fost și anul care "a evidențiat semne de relansare ușoară a economiei pe fondul scăderii înflației (...). Astfel, Produsul Intern Brut a crescut cu 1,6%, iar inflația (raportată la luna decembrie) s-a situat la 40,7%. Fapt semnificativ, deși România a cunoscut în acel an zguduiri pe piața
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
cu o bază socială diferită, construit pe o nouă filozofie organizațională și, mai cu seamă, condus de un politician liberal atipic. Într-un fel, se poate spune că acesta este costul pe care liberalii au acceptat să-l plătească pentru relansarea partidului lor. Proximele alegeri parlamentare ne vor arăta că "profitul" lor va compensa acest cost. Până atunci, să remarcăm, mai întâi, că prima jumătate de an a "epocii Stolojan" a fost una neobișnuit de liniștită comparativ cu evoluția anterioară a
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
10 noiembrie 2001. Așadar, înlocuirea lui Petre Roman cu Traian Băsescu în fruntea democraților a însemnat, pe lângă modificarea imaginii partidului, și o veritabilă schimbare instituțională, locul vechilor lideri democrați fiind luat de o echipă nouă, cu ajutorul căreia Traian Băsescu viza relansarea partidului. Succesul strategiei primarului capitalei, care miza în totalitate pe elementul de discontinuitate, pe ruperea cu trecutul partidului, depindea însă tocmai de ceea ce îi lipsea noii echipe de conducere, anume notorietatea. Aceasta trebuia deci construită, obiectiv nu tocmai ușor de
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
întâlnirea amintită printre care Emil Boc și Vasile Blaga, de o parte, Călin Popescu-Tăriceanu, de cealaltă parte 169 au convenit încheierea unui pact de neagresiune, membrii celor două partide urmând a se abține de la a schimba replici prin intermediul presei, și relansarea parteneriatului liberalo-democrat, care însemna nu numai armonizarea pozițiilor divergente în raport cu diferitele proiecte legislative sau guvernamentale aflate în discuție, dar și proiectarea unui viitor comun care viza participarea pe liste comune, cu împărțirea în mod egal a candidaturilor, la europarlamentarele din
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
aflate în discuție, dar și proiectarea unui viitor comun care viza participarea pe liste comune, cu împărțirea în mod egal a candidaturilor, la europarlamentarele din 2007 sau chiar realizarea proiectului de fuziune dintre cele două partide. Pentru a cimenta noua relansare a Alianței, a fost organizat, pe 18 decembrie, un fel de congres comun al liberalilor și democraților, la care a fost prezent și Traian Băsescu, deși poziția acestuia de șef al statului venea în contradicție cu participarea la reuniuni politice
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]