1,588 matches
-
putea păstra ulterior în perfectă corectitudine, fapt pentru care preferă să amâne momentul reconcilierii. Este mai obsedat de „nevoia de ordine” decât de scopul acesteia, iar pentru mai multă siguranță „are tendința de a păstra totul așa cum este”. Trăiește o religiozitate destul de deformată. Îi este dificil să se încreadă în divinitate, să aibă sensul abandonului în Dumnezeu, considerând că doar copiilor li se potrivește această atitudine. Preferă un raport „teologic” cu Dumnezeu, doar rațional, lipsit de vreo implicare afectivă. În concepția
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este un ambient privat, în care unora le este interzis accesul. Nu se simte mereu „obiectul” iubirii lui Dumnezeu. Singura motivație în conduita sa religioasă provine din obsesia de genul: „trebuie să fac...”, „trebuie să fiu...”. Însă, tocmai datorită acestei religiozități rigide, dezvoltă un simț de vină nefondat, dar puternic. Simte o nevoie acută de a spune totul, de a mărturisi totul. Caută un punct de sprijin pentru a se asigura că și-a mărturisit păcatele integral, dorind să fie convins
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și o tendință de autograndoare. Se definește ca fiind un om „foarte sensibil”, „foarte special”. Trăiește cu intensitate sentimente de gelozie, invidie și rivalitate. Cu alte cuvinte, își neagă propria capacitate de a fi el însăși și de a iubi. Religiozitatea sa are trăsăturile ce decurg din concepția sa generală despre oameni și despre sine. Pe Dumnezeu îl percepe omnipotent, perfect, ca fiind cel care prevede totul. Este convins că Dumnezeu poate face orice pentru a-i satisface dorințele, fapt pentru
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și datorită unei nevoi afective, pe care o resimte puternic în ființa sa pentru care renunță ușor la propria personalitate, preferând dependența de ceilalți. În viața Bisericii, un astfel de penitent se poate recunoaște după modul în care își trăiește religiozitatea sa. Se caracterizează prin tendința de „a-l așeza” pe preot în locul lui Dumnezeu, sau prin dorința de a crea legături și „stabilități cu oamenii Bisericii”. Câteodată poate simți că Dumnezeu este un Tată care îl protejează pe om, dar
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
își reprime îndoiala și critica și își alimentează o privire ireală asupra lumii. Deseori, problemele cu care se confruntă la nivel psihic se exprimă și la nivelul somatic. Obișnuiește să afirme că toate aceste lucruri i se întâmplă numai lui. Religiozitatea unui astfel de penitent este puternic marcată de întreaga tulburare, fiindu-i afectată perceperea imaginii corecte despre Dumnezeu. Crede că Dumnezeu presară viața omului cu experiențe negative, cu suferințe și lipsuri, iar el, penitentul, trebuie „să își ducă crucea”. Dumnezeu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
laude sau la critici și exprimă foarte puține emoții. La prima vedere, poate da impresia că totul este la locul său, dar, discutând cu ea, se poate observa că de fapt ceea ce spune nu este adevărat, ci chiar contrariul realității. Religiozitatea acestui tip de penitent este caracterizată de izolare, singurătate, refugiu în rugăciune și detașare de acțiunile caritabile. El este convins că Dumnezeu este „undeva, departe” și indiferent, fără să se mai preocupe de oameni. Simte îndoieli puternice cu privire la lucrurile spirituale
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitent este caracterizată de izolare, singurătate, refugiu în rugăciune și detașare de acțiunile caritabile. El este convins că Dumnezeu este „undeva, departe” și indiferent, fără să se mai preocupe de oameni. Simte îndoieli puternice cu privire la lucrurile spirituale și preferă o religiozitate mai degrabă raționalistă și rece din punct de vedere afectiv. Are argumente împotriva încrederii, a existenței binelui și nu suportă „pălăvrăgeala religioasă”. În dialogul cu un astfel de penitent, confesorul va căuta să îi respecte nevoia sa de singurătate, dar
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
relațional. Aceasta devine vizibilă nu doar în viața sa cotidiană, ci și în confesional, în procesul său dialogic cu penitentul. Întreținerea unei vieți psihice echilibrate, cunoașterea propriilor mecanisme cognitive și afective pot facilita dezvoltarea unei personalități mature, implicit a unei religiozități mature. Acest lucru este valabil atât în privința penitentului, cât și a confesorului. Prin aceasta, ei vor celebra în manieră adecvată sacramentul reconcilierii și vor favoriza efectele pozitive ale intervenției divine în întreg procesul dialogic sacramental. Având prezentă această multiplă perspectivă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
conduce să caute ulterior și momente de direcțiune spirituală. 1.3 Pregătirea tinerilor Nevoia ca tinerii să fie pregătiți pentru celebrarea sacramentului reconcilierii este-o preocupare constantă a Bisericii. Ea este motivată, în mod special, de starea actuală care caracterizează religiozitatea și viața lor sacramentală. Religiozitatea tinerilor este marcată de anumite influențe și condiționări cu caracter socio-cultural. Unii dintre ei sunt expuși unor modele de viață secularizată și riscă să cedeze ispitei ateiste, în timp ce alții, ca revoltă, au ales o religiozitate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
momente de direcțiune spirituală. 1.3 Pregătirea tinerilor Nevoia ca tinerii să fie pregătiți pentru celebrarea sacramentului reconcilierii este-o preocupare constantă a Bisericii. Ea este motivată, în mod special, de starea actuală care caracterizează religiozitatea și viața lor sacramentală. Religiozitatea tinerilor este marcată de anumite influențe și condiționări cu caracter socio-cultural. Unii dintre ei sunt expuși unor modele de viață secularizată și riscă să cedeze ispitei ateiste, în timp ce alții, ca revoltă, au ales o religiozitate intensă. Pe de altă parte
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
religiozitatea și viața lor sacramentală. Religiozitatea tinerilor este marcată de anumite influențe și condiționări cu caracter socio-cultural. Unii dintre ei sunt expuși unor modele de viață secularizată și riscă să cedeze ispitei ateiste, în timp ce alții, ca revoltă, au ales o religiozitate intensă. Pe de altă parte, lipsa frecvenței tinerilor la sacramentul reconcilierii se datorează și altor cauze, cum sunt: ignoranță teologică cu privire la acest sacrament, convingerea că „eliberarea”, care se obținea prin sacramentul reconcilierii, poate fi mai eficace prin tehnici și ședințe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fi hulit, iarăși, deoarece, după obiceiul lui, ar sfida "majoritatea". Ce înseamnă ,,a avea dreptate"? Împotriva cui am dreptate, dacă am? Două persoane discută ceva mai încolo despre "iezuiți". El pare să fie preot după aspect. Ea îl ascultă cu religiozitate. Intervine foarte rar pentru a cere încă o lămurire. Sau pentru a zice: Da, da, înțeleg". Fără să vreau, trag cu urechea. Mai devreme, mă așezasem, întîmplător, lângă un grup care discuta despre boli. M-am ridicat și am plecat
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Am cunoscut-o demult și cu multă simpatie m-am apropiat de ea... Cei mai buni elevi ai mei au fost legionari. Mi-a plăcut cartea Pentru Legionari.” (Corneliu Zelea-Codreanu) este un scriitor de talent. M-au apropiat de el religiozitatea sa adâncă, iubirea față de țară...; Mihail Racoviță, general, martor în procesul Căpitanului; Mircea Streinul, poet și prozator; Ion Tarnoschi, general; Petre Țuțea, filosof, economist, antropolog, prieten cu Nae Ionescu, deținut politic 13 ani, cărți-ghid de raftul 1 al bibliotecilor, ”Socrate
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
comportamentul lor seamănă cu cel dintr-o lume reală din societatea omenească modernă roasă de invidie și interese obscure spre propria îmbogățire, unde nu lipsește corupția, depravarea, decadența, dezmățul, deșănțarea, lăcomia, iubirea de sine, viclenia, șarlatania și câte altele, alături de religiozitate, înțelepciune și erudism. Curgerea narațiunii printre taine ce urmează a fi descoperite prin descifrarea pergamentelor din piele de vițel sau de viezure sau de capră la prima fătare, țin treaz interesul lectorului, cu toată inversarea succesiunii secvențiale din subiect. Ca
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
tematic, așa cum au procedat deja alți autori (Zevit, 2001; Miller, 2000; del Olmo Lette, 2008). Capitolul 2 Orizontul istoric Pretinsul yahwism originar pre-statal Conform povestirilor din Geneză și Exod, religia ebraică ar proveni dintr-o formă deja aproape monoteistă de religiozitate familială practicată de patriarhii Abraham, Isaac, Iacob și Iosif. Religia profesată de patriarhi ar fi astfel anticiparea cvasi realizată a acelei religii monoteiste care a obținut apoi deplina revelare prin Moise, înainte de instalarea în țara Canaanului. Istoriografia biblică consideră că
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
În afară de aceasta, reiese că și religia vechilor locuitori ai Palestinei (Nakhai, 2001, pp. 119-60; Niehr, 2002, pp. 99-115) este coerentă cu această organizare urbană și se potrivește perfect cu contextul religios politeist al regatelor siro-palestiniene ale timpului (Xella, 2007). În religiozitatea acestor vechi locuitori ai Palestinei se observă, de asemenea, o relevantă influență egipteană, cu siguranță, datorată faptului că teritoriul Palestinei a rămas sub dominația egipteană pentru circa trei secole. Mărturiile religioase din această perioadă nu ne permit să scoatem în
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
în mijlocul poporului său în templu. În acest fel templul devenea locuința sfântă a divinității și prezența sa în templu era garanția stabilității, a protecției și a favorului întregului popor. Sprijinul și protecția divină a credincioșilor săi se manifesta și în religiozitatea privată prin frecventele formule de binecuvântare adresate lui Yhwh. Zeița Așera Termenul ebraic ’ăšêrâ apare în Biblie de patruzeci de ori. El poate indica numele propriu al zeiței Așera sau, în același timp, un obiect din lemn, un stâlp, considerat
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
temple, pentru Regatul lui Iuda, arheologia documentează existența unor mici lăcașuri de cult, mai ales, în interiorul fortărețelor sau caravanseraiurilor, prevalent în apropierea locurilor de frontieră (Lachiș, Kuntillet ‘Ajrud, Beerșeba), unde, probabil, era mai mare posibilitatea ca diferite culturi - și, deci, religiozitatea - să se întâlnească în același loc. Aproape de renumita cetate iudaică Lachiș a fost găsită o încăpere de cult (cult room 59) databilă spre sfârșitul secolelor al IX-lea - al X-lea î.C. E vorba de o cameră mică: pe
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
preexilice, din unele indicații biblice, ca și din confruntarea cu alte culturi din Orientul Apropiat antic, putem presupune că principalele rituri magice s-au dezvoltat în speță în ambientul sănătății (magia terapeutică), cu ocazia pregătirilor pentru război (magia profilactică), în religiozitatea familiară bazată în special pe funcțiunile apotropaice și aducătoare de noroc ale amuletelor. Deși putem distinge cu dificultate realitatea efectivă descrisă în relatările biblice, în cazul magiei terapeutice putem cita mai multe vindecări și purificări realizate de profeții Ilie și
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
victoria purtând niște coarne de fier pe cap sau în 2Rg 13,15-19 unde lansarea săgeților de la fereastră anticipa ritual și magic victoria regelui Ioaș asupra arameenilor. În ciuda dificultății de a găsi în Biblie mărturii care să se refere la religiozitatea populară, mai sus citatele interziceri împotriva magiei pot fi o oglindă a ceea ce se întâmpla efectiv în familiile israelite. Această opinie este de asemenea confirmată de arheologie care a scos la lumină sute de amulete, talismane și figurine cu rol
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Bronzului Târziu până în epoca elenistă (Herrmann, 1994, pp. 316-391; cf. Fig. 14) au fost găsite sigilii cu imaginea sa. Zeul/demonul egiptean Bes, înfățișat ca un pitic cu barbă, deformat, cu trăsături animale, era un personaj apotropaic destul de răspândit în religiozitatea populară și avea rolul de a alunga spiritele rele, în special în perioada de sarcină și naștere. În multe morminte de pe teritoriul lui Iuda ce datează, în special, între secolul al VIII-lea și al VII-lea î.C., au
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Iuda a persistat cultul yahwist, pe de altă parte, în regiunile periferice, este documentată prezența cultului specific religiilor vecine, după cum rezultă, mai ales, din descoperirile arheologice din Galileea și din zona de coastă unde au fost găsite multe mărturii ale religiozității feniciene sau filistene din epoca persană (cf. infra, pp. 132-133). Influența religioasă a fost cu siguranță variată, fie pentru că teritoriul siro-palestinian era împărțit în mai multe regiuni mici (Fenicia, Filisteea, Idumeea etc.), fie pentru că comunitatea iudaică a început să fie
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
în Iuda care, probabil, intenționa să-și reconstruiască rapid un stil normal de viață religioasă. Din punct de vedere al practicii religioase, e foarte probabil ca această separare să fi avut consecințe vizibile, astfel că ar trebui să tratăm distinct religiozitatea ebraică din Babilon, de cea din Iuda. Din păcate nu dispunem de suficiente documente despre religia practicată de comunitatea iudaică din Babilon, dar este probabil ca - dincolo de integrarea naturală a unor israeliți în lumea babiloniană - diferite cercuri să fi accentuat
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
lui Isaia (așa-numitul Deuteroisaia) sunt datate în timpul exilului babilonian și dovedesc cum, în fața pierderii autonomiei statale (Is 40,27), unii teologi evrei au propus ideea superiorității tradiției religioase yahwiste asupra celorlalte tradiții religioase (Is 40,28-31). Pentru prima dată religiozitatea ebraică a început să gândească în termeni de exclusivitate a credinței proprii, fundamentând propria identitate religioasă pe exclusivismul yahwist, contestând existența reală a altor divinități în afară de Yhwh. În textele atribuite tradiției sacerdotale exilice - ca de exemplu, povestirea creației din Gen
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Blenkinsopp, 1998; Middlemas, 2005). Există slabe elemente scripturistice (Ez 33,24 ș.u.; Ier 41,4 ș.u.) care lasă să se înțeleagă cum un cult yahwist a continuat la Betel și Mițpa. În afară de aceasta, putem considera cu certitudine că religiozitatea privată, la nivelul familiei și al comunității locale, și-a continuat dezvoltarea tradițională fără întreruperi relevante, pentru că tragedia exilului interesase în mod direct doar o mică parte a comunității de la Ierusalim. La fel ca în cazul documentării despre exilați, nici
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]