1,212 matches
-
iluzie/deziluzie. Scenă primei apariții a Parizienei, mai ales în locurile publice, impresionează prin spectaculozitate. Pariziana mizează mult pe prima impresie, ea realizează natură crucială a acestei prime întâlniri. Avem câteva exemple, în care transpare dorința de a se face remarcată, chiar și într-un cadru oficial, cum ar fi cel al Consiliului de Stat304. Prin efectul de surpriză provocat, momentul apariției este decisiv 305. Publicul este sedus, victima a unei forțe iradiante. Prima apariție a Clorindei pe cal în fața lui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
sunt marcați, fără îndoială, de o revigorare a lirismului pur, după o perioadă aridă, în care dogmatismul lozincard impusese o poezie didacticistă, materializată în simple reportaje lipsite de fior afectiv ori de profunzime ideatică."2 Șansa de a se face remarcată, a Generației '60 o constituie Revista "Luceafărul", mulți dintre scriitorii acestui grup ideologic debutând aici sau publicându-și, în paginile ei, unele dintre cele mai bune scrieri. "În contextul epocii, "Luceafărul" se adresează, în primul rând, tinerilor scriitori, atât titlul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ajunge la putere. Puțin le interesează pe aceste partide că programele lor sunt irealizabile, pentru că oricum nu vor fi supuse probării prin fapte. Aceste partide vor avea deci interesul, dimpotrivă, să prezinte revendicările cele mai demagogice pentru a se face remarcate și a suscita, dacă nu simpatie, cel puțin curiozitatea alegătorilor. Dimpotrivă, partidele care estimează că vor putea câștiga alegerile au interesul să-și modereze revendicările pentru a-i convinge pe alegători de seriozitatea propunerilor lor și de aptitudinea de a
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
sau se murează (semiindustrializare prin fermentație lactică), contribuind la prelungirea duratei de consum. CONOPIDA (Brassica oleracea var. cauliflora) ȘI BROCCOLI (Brassica oleracea var. italica). Compoziția chimică le clasează pe primele locuri din grupa verzei, ca valoare alimentară și dietetică. Trebuie remarcat conținutul ridicat în vitamine (vitamina C 50 mg % la conopidă și 85 mg % la brocoli), substanțe minerale (până la 1 %, din care K peste 300 mg %) și fibre (3%), broccoli beneficiind de o reclamă susținută, ca produs anticancerigen. Protidele sunt în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
jucase decît în vreo cîteva filmulețe dezastruoase începînd cu 1959 [...], dinozaur al anilor "dumb blonde" (1955-1958), transformată de perucile înfoiate în pseudo-travesti și în pionieră a kitsch-ului new-yorkez. Pare a fi o tematică preferențială pentru talentatul Simon Liberati, autor remarcat al unor texte precum Anthologie des apparitions (2004), Nada (2007), L'Hyper Justine (2009), în care abordează dezinvolt lumea adolescentină pariziană, ori paietele unui fotograf de modă, ori nefericiri sadiene, cu un cuvînt cheie, repetabil în surdină deriva. Încă de la
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
creatorului sunt în disoluție. Transmutării tuturor valorilor îi este subsumată comutația și indiferența lor, Baudrillard desemnând această stare cu expresia "strabism generalizat al valorii". Pericolul operelor postmoderne este acela de a deveni ele însele obiecte cotidiene, care nu mai sunt remarcate și nu mai pun probleme atmosferei și contextului. 6. Ironia. Departe de a se constitui într-o trăsătură inventată de către postmoderni, ironia, utilizată ca procedeu de la Socrate încoace, a devenit totuși emblematică pentru acest curent de gândire. Pentru Linda Hutcheon
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
aceea a predecesorilor săi în utilizarea categoriilor semiologice în explorarea lumii mărfurilor"338. În lucrările care analizează problematica mass-mediei, se observă cu ușurință rolul central al tehnologiei în gândirea lui Baudrillard (tehnocentrism pentru care a fost de altfel criticat). Trebuie remarcat și de această dată că deși studiile sale pe această temă sunt particulare, originale și cu o amprentă unică, nu este de neglijat importanța textelor lui McLuhan sau ale Școlii de la Frankfurt în conturarea abordării sale. Chiar dacă alcătuirea unei liste
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
constrângere ce contribuie la proliferarea sistemelor de obiecte; Baudrillard remarcă însă că instituirea diferențelor de statut prin intermediul posesiunii de obiecte introduce de fapt abolirea diferențelor reale dintre oameni. Relația dintre obiecte și valoare este una reprezentativă pentru analiza baudrillardiană, lucru remarcat și de Heinz-Gerhard Haupt, care afirmă că "în primul rând, sociologul francez Jean Baudrillard a indicat legătura dintre consum și formarea gustului și a susținut că mărfurile transportă și valori, încât individul, grupurile și clasele își pot demonstra și constitui
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
aceste două operații trebuie să fie întreprinse într-un fel de simultaneitate deconcertantă, într-o mișcare de ansamblu coerentă, desigur, dar divizată, diferențiată și stratificată. Distanța dintre cele două operații trebuie să rămână deschisă, să se lase necontenit marcată și remarcată"563. Sesizând dificultatea unui asemenea proiect, Richard Rorty amintește că raportarea la o tradiție filosofică și la vocabularul său are, de obicei, două soluții: fie continuarea lor prin folosirea acelorași termeni, reinterpretați sau nu, fie sustragerea din discursul filosofic, indiferența
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
acum i se dezvăluie lectorului, și aceasta grație conștiinței reflectorii a unui personaj secundar, dimensiunile atrocității: "Zibal ține ochii ațintiți asupra unui lucru spânzurat, negru și inform, sub care [...] arde o făclie mare". Într-un pasaj cu note protokafkiene, trebuie remarcată alura de entomolog pasionat a protagonistului, concentrat asupra experimentului său patologic, ca și descrierea detașată, cvasi-clinică a reacțiilor sale: "Zibal urmărise cu nesațiu toate contorsiunile, toate crispațiile stranii ale degetelor, apoi amorțeala cuprinzându-le încet pe unul câte unul erau
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
narațiunile de aventuri ale epocii, străine și românești, excluzând intriga mecanică polițistă și având un fond psihologic serios, nu mai puțin interesant" (1972: 158). Nuvela este divizată în patru părți, inegale ca întindere, dar bine imbricate unele în altele. Trebuie remarcat instinctul de dozare perfectă a suspansului narativ din partea lui Philippide, fiindcă diegeza nu ne proiectează fără somație in medias res, ci pregătește cu minuțiozitate declanșarea teribilei încatenări de fapte. Partea I descrie, în tușe perfect autonomizate realist, înmormântarea lui Manole
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
revista Zolotoe Runo, o parte dintre articolele publicate sunt scrise în franceză -, dar și ca pe un obiect de artă. Criticul de artă Bogdan-Pitești îi conferă prestigiul unui obiect de lux, de colecție, fapt corespunzător unei tendințe care se face remarcată și în arta românească prin intermediul artelor decorative. Din păcate, această punte de legătură a fost întreruptă prea repede, iar nicio altă revistă nu a reușit să restabilească climatul secesionist, internațional, cosmopolit al acesteia. Revista Ileana își găsește locul printre revistele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cât și criticii de generație, surprind niște artiști aflați la apogeul operei lor, deveniți deja figuri tutelare care impun artiștilor tineri. În același timp, discuția în jurul acestor figuri marcante ale artei europene, în directă relație cu simbolismul și decadentismul, face remarcată și existența unor critici nuanțați precum Maria Bengesco, Virgil Cioflec, Ștefan Popescu, Leon Bachelin, Alexandru Bogdan-Pitești, cărora le urmează Theodor Cornel, Apcar Baltazar, Dimitrie Karnabatt, Tudor Arghezi, Francis Șirato, Adrian Maniu, Sigmund Maur etc. De asemenea, printre contextele luate în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
contemporani. Un merit esențial al lui Bachelin constă în relația pe care acesta o stabilește între tradiție și modernitate sub raportul artei, pentru că valorificarea tradiției are loc sub semnul modernității: "Arta modernă nu progresează decât prin modernitate". Tradiția se face remarcată, este recuperată și resemnificată prin "contemporaneitatea visului cu realitatea". Dacă se îndepărtează de la "naționalitatea și tradiția care l-a produs", arta nouă, modernă se pierde, devine o artă de împrumut. Deși există o școală de Belle Arte și una de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
neotestamentar, locul întâlnirii fiind atemporal fixat. Tehnica utilizată de Verona contribuie din plin la dematerializarea, la spiritualizarea personajelor. Culoarea apare pusă pe pânză cu cuțitul, relieful frunzișului apare puternic marcat, figurile umane fiind imprimate în fundal asemeni unor umbre, fapt remarcat și de Ion Zurescu în monografia consacrată pictorului: "În pădure, Pe gânduri sau unele dintre Hore, în care omul fiind străin de peisaj îi turbură atât poezia, cât și structura cromatică, mai ales în acele lucrări în care datorită unei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
amplificarea analoagă a unei musculaturi herculeene ci mai degrabă pe planul semnificației"272. Gândirea, meditația, reveria constituie forme de sublimare ale materiei în perfectă concordanță cu estetica simbolistă, cum observă Ioana Vlasiu, temă vizibilă ulterior și în ciclul Himerelor. Trebuie remarcată totuși diferența între sfinxul paciurian în consonanță cu Zeul Războiului, sculpturi între care se stabilește un spațiu de rezonanță, și monumentul Eminescu, unde figura eminesciană nu mai respectă datele realității, ci se reflectă în dinamica expresivă a personajelor captive în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
romantic în concepții"314. Între 1919 și 1922, sculptorul participa la expozițiile Tinerimii artistice, având parte de cronici elogioase din partea criticilor de artă. Obiecția lui Sigmund Maur evidențiază o altă trăsătură a sculpturii simboliste, dincolo de tendința ei către literaturizare, deja remarcată mai sus de Francisc Șirato, și anume, capacitatea ei împrumutată picturii de a crea atmosferă printr-un procedeu "impresionist", al impreciziei modelajului, al unei dizolvări a formei și liniei care delimitau clar volumele. Criticul îi remarcă dintre lucrări nudul intitulat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
își manifestă prețuirea față de Lucien Simon, Charles Cottet, André Dauchez, pe care, împreună cu René Ménard, critica îi numește "la bande noire". Opera plastică a Ceciliei Cuțescu-Storck pare a avea o arhitectură muzicală; există laitmotive, o cursivitate tematică, așa cum se face remarcată o coeziune armonică la nivelul întregii ei opere, poate și pentru că pictorița reușete să facă să rimeze afinitățile cu influențele pe care o serie de modele artistice le exercită asupra artei sale. Analiza câmpurilor de influență care își relevă magnetismul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Mucha și Alexandre Séon. Revista anunță din nou colaborări străine la fel de prestigioase, cu "ilustrații originale făcute special pentru Ileana": Paul Renouard, recunoscut probabil și pentru ilustrațiile sale satirice din jurnalele pariziene sau pentru scenele de gen, artista franceză Louise Abbéma, remarcată, probabil și pentru panourile decorative, și pictorul pointilist belgian, Théo van Rysselberghe, ultimul făcând parte din grupul Les Vingt alături de Fernand Khnopff, James Ensor și Frank Brangwyn de la Londra. Frank Brangwyn era renumit pentru pictura unor subiecte tradiționale legate de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
susținută și În această lucrare, atestă că mitologia și practicile rituale sunt o sinteză integratoare a celor două straturi dac și roman, cu zestre și influențe mitice, urmând ca mai târziu, odată cu Încreștinarea populației de pe aceste meleaguri, să se facă remarcate și În creștinism influențele arhaice păgâne, care au rezistat. Ne propunem ca În paginile care urmează să prezentăm elemente de practici și ritualuri, pornind chiar de la strămoșii getodaci, la care se află originile unor practici rituale, conștienți fiind că de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
voturi din întreaga regiune în alegeri legislative naționale două treimi din votul popular. Astfel, interimatul a fost unul ghidat, formațiunea politică ce a organizat alegerile câștigându-le detașat. Dincolo de similitudinile procedurale dintre acest prim exercițiu electoral și perioada interbelică, trebuie remarcată abundența partidelor apărute pe scena politică românească. Astfel, identificăm trei tipuri de partide succesoare, renăscute (istorice) și nou apărute (pentru tipologie, vezi Kopecký 2001), fiecare dintre acestea cu caracteristici relevante. Povestea de succes a partidelor succesoare românești este unică în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ponderi mai apropiate decât în trecut. Practic, acceași concluzie poate fi trasă și ca urmare a observării numărului efectiv de partide parlamentare: alegătorii din România reduc numărul alternativelor pe care le au. Odată cu scăderea numărului de partide din Parlament trebuie remarcat și faptul că cei patru actori prezenți în trecutul și actualul legislativ au fost mereu acolo începând cu 1992. Diferența dintre cele două este eliminarea PRM, dar alți actori nu reușesc să acceadă cu ușurință în instituția reprezentativă. Astfel, tendința
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
identificarea factorilor dezvoltării urbane în această parte a țării. Un alt merit al acestui capitol este încercarea de a defini conceptul de oraș, chiar dacă referințele occidentale ale subiectului sunt reduse la lucrarea lui Leonardo Benevolo, Orașul în istoria Europei. Trebuie remarcată această dorință a autorului de a-și înțelege propriul demers prin apelul la metodologie, chiar restrânsă la câteva abordări precum Fernand Braudel, Structurile cotidianului, Georges Duby și Philippe Ariés, coordonatorii impresionantei Istorii a vieții private, ca formă de a depăși
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
calitățile morale ale muncitorilor - de pildă, situațiile în care paznicii au fost recompensați pentru că au prins sau au raportat imediat un furt. Exista, chiar, un anumit „calendar” al acordării de stimulente financiare și distincții pentru angajații care s-au făcut remarcați. Astfel, în afara zilei de Crăciun, un moment deosebit de important era cel al manifestărilor anuale legate de serbarea patronului fabricii - 21 mai, Sfinții Împărați Constantin și Elena. Iată, de pildă, programul serbărilor din ziua de 21 mai 1937: „La ora 10
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
să vadă în aceste conferințe o foarte utilă metodă de "propășire a civilizațiunei în România". Se vede bine din aceste documente că preocupările dintâi ale Junimii au fost prelecțiunile și tipografia. Societatea nou înființată dorea nu numai să se facă remarcată, dar și să-și realizeze misiunea spre care prin program năzuia (propășirea civilizați-unei în România)"5. Demersul paideic viza deci nu doar proliferarea "adevărului", cum se va vedea mai jos, ci chiar civilizarea unui popor ce orbecăia prin propriile neputințe
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]