2,146 matches
-
plăcut enorm ! - Parcul Guell ,așa se numește ,mă ia gura pe dinainte. - Dar tu de unde știi, Profesore?! întreabă foarte curios. - Fiindcă l-am vizitat ! - Da??? Păi și de ce n-ai spus nimic? - Pentru că am călătorit cu avionul ! o spun cu remușcare. - Aha ! Deci ești unul din turiștii ăia care vedeau doar peisajul nu și oamenii care cerșeau fără să-ntindă mâna. - Le-aș fi dat o mână de ajutor dacă mi-ar fi cerut-o cineva ! - Înțelegi prin ce-am trecut
NEGRUL STRĂLUCITOR AL AURULUI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369831_a_371160]
-
De Sus ! Dar până la el ,cred că fiecare trebuie să se judece singur ! Fiecare trebuie să-și dea seama dacă e de acord sau nu cu faptele lui ! -Profesore știi ce e cel mai rău? Fur fără niciun pic de remușcare ! Mă uit din nou la lanțul și la crucea imensă pe care și le-a atârnat de gât. El și le-a pus singur acolo ! Cu siguranță sunt din aur masiv. dar din cauza luminii difuze a tavernei în care ne
NEGRUL STRĂLUCITOR AL AURULUI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369831_a_371160]
-
alte rânduri. Zăbovesc leneșă iar în visare mai mult decât ieri, mă mint singură că ești aici, sau poate nicăieri, cred cu tărie în noi, în ale tale cuvinte, în iertări mă îmbăt cu iluzii și promisiuni, dar am și remușcări. Încerc să descifrez șuvoiul de emoții ce uneori mă doboară, acele cuvinte ce le aud mereu, inima tresare, încă mă-nfioara. Dar tu ești plecat, demult nu ai mai trecut pe strada mea , tei înalți, cu toții au înflorit atât de frumos
O DESPĂRŢIRE de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369959_a_371288]
-
unui seminarist, lundu-i predicile părintelui, dus la Arhiepiscopie și anchetat ore în șir de către consilierul I. și vicarul O., pentru a se desolidariza de adevărul creștin elaborat de părintele și profesorul său, pedagogul care comisese violare de domiciliu, răspunde fără remușcări: - Am avut ordin scris de la părintele director M.! - Dar cine este M.? Procurorul țării? Jurisdicția lui M. se termină la zidurile școlii! El mă privește cu o mimică de parcă nu ar înțelege nimic. Probabil că nici nu înțelege. Ierarhia disprețuiește
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369936_a_371265]
-
mai bună!”, sunt rostiri uimitoare de câtă analiză obiectivă pe seama unor experiențe de viață necrezute, conțin, ale foarte tânărului interpret de muzică populară și realizator radio-tv, Mircea Cârtișorean Rațiu. Odată cu dispariția Artemizei Bejan se adaugă în troianul de regrete tardive, remușcările, meditațiile, întrebările, uimirile că oameni de certă și solară valoare patrimonială a neamului românesc ajung la bătrânețe să sfârșească bolnavi, părăsiți, uitați, săraci, trăindu-și chinuitor ultimele zile, cu lipsuri și cu demnitatea umană și prețuirea cuvenită periclitate! „A încetat
ARTEMIZA BEJAN REÎNTOARCERI PESTE PRAGUL UITĂRII LA ZĂCĂMÂNTUL BUNĂSTĂRII SPIRITUALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370376_a_371705]
-
mai nesuferite ... Natura și educația sunt asemănătoare, căci educația transformă pe om și, prin această transformare, crează natura... „ „ ... Chiar când ești singur nu vorbi și nu face nimic rău, învață să te rușinezi mai mult de tine decât de alții ...” „ ... Remușcarea lăsată de faptele de rușine este mântuitea vieții... Este înțelept nu acel care e preocupat de ceea ce-i lipsește, ci acel care se bucură de ceea ce are ... Cuvântul este o umbră a faptei ... „ Referință Bibliografică: Dincolo de porțile întunericului / Aurel Conțu
DINCOLO DE PORŢILE ÎNTUNERICULUI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370485_a_371814]
-
În zilele acestea totul e ”complex.. nu era așa pentru Cain chiar de a ucis din gelozie și egoism pe Abel,reprezentând primul act de agresivitate a fost cât se poate de grosier, și tocmai de aceia ucigașul a avut remușcările actului, întocmai că privea simplu situația,că doar nu din iubire și-a ucis fratele... Azi, însă, s-a ajuns a se numi/face ”crimă pasională”, dar și „iubire pasională”, cu toate că acestă iubire poate fi cât de curată e pusă
DRAGOSTEA, POVESTE VECHE… de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369209_a_370538]
-
gândește la fel de limpede ca una calmă și calculată. Zărește statueta din bronz și nu stă foarte mult pe gânduri. O izbește în plin ,cu toată furia dezlănțiută. O vede cum se prăbușește la podea ,dar nu are nici măcar acum ,vreo remușcare. Nu o să mai câștigi nimic,niciodată ! ” Încă o lovitură și înțelege acum că viața Mădălinei s-a sfârșit. Scoate calmă batista,șterge orice urmă care ar fi putut să o trădeze și-apoi dispare în lumina întunericului de afară. „ Măcar să
VIAȚA LA PLUS INFINIT (16) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369321_a_370650]
-
păstori sau agricultori, cu firea sa sângeroasă, cu nestăvilita sa dorință de a ucide. La un moment dat tatăl său vine în codru pentru a-l dojeni însă confundat fiind de mintea rătăcită a fiului este ucis. Apoi, plin de remușcări acesta se retrage într-o peșteră unde aprinde un foc. La lumina flăcărilor vede pictate pe pereți animalele pe care le ucisese, dar și altele, considerată de Sânger ca fiind nemaivăzute. Destul de ciudat pentru un vânător care, putem presupune că
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
Noaptea uneori le zăresc chipurile celor față de care am greșit și nu știu dacă dorm sau dacă sunt treaz, iar în ultima vreme cel mai des în aceste vise sau vedenii îmi apare chipul fiicei lui Seiano! -Magnifice, interveni Nerva, remușcările sunt fructele unei conștiințe vinovate! Nu sunteți vinovat de moartea fetei! Represaliile în asemenea cazuri sunt de fiecare dată foarte dure iar copiii cad victime de multe ori în chestiunile politice. Așa e la noi și așa e pretutindeni... Thrassylus
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
Ea știe cât de mare este teama de a te pierde. Am lăsat cărări pe sufletul ei, despre care de cele mai multe ori n-am știut sau simțit. Dar toate astea le-am înțeles prea târziu... uneori mult prea târziu, când remușcările se transformă în durere, când iertarea nu mai poate fi cerută nimănui, când ruga noastră nu mai poate fi auzită. Târziu înțelegem că am rămas datori cu iubirea, că zbuciumul iertării oricât ar fi de mult... tot puțin este. Referință
CĂRĂRI PE SUFLET... ORICÂT AR FI DE MULT, TOT PUȚIN ESTE. de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/369527_a_370856]
-
pornit pe jos în oraș, spre porțile Golgotei. Jertfa era consumată! Mulțimea se întorcea în cetate, dar de fapt tot agitată, dar și posomorâtă și cu fețele lor întunecate și mohorâte și disperate. Mulți erau cuprinși de frică și de remușcare pentru cele ce văzuseră. De asemenea, am văzut pe mica trupă de ostași, trecând mâhniți, iar purtătorii steagului, își învăluiseră capul în semn de întristare. Am auzit un ostaș murmurând în cuvinte străine, pe care eu nu le-am înțeles
RAPORTUL SCRIS DE PILAT, GUVERNATORUL IUDEII, CĂTRE TIBERIU, ÎMPĂRATUL IMPERIULUI ROMAN, IMEDIAT DUPĂ RĂSTIGNIRE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370585_a_371914]
-
citit, fie doar și pentru sinceritatea trăirilor cu care ”strada” este descrisă. În mahala, oamenii simpli se transformă în clevetitori, care au perceput democrația ca pe o stare în care fiecare poate spune orice, învinui pe oricine, fără să existe remușcări ale acțiunilor lor, care pot distruge, facil, o viață. Imaginația străzii este cuvântul de ordine, o imaginație bolnavă, dar ridicată la nivel de adevăr unic, prin prisma ei făcându-se orice judecată a celor din jur. Mahalaua, ca personaj colectiv
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
prin cel care desparte). Așadar, îi vom face pe plac diavolului și prietenilor lui, sau ne vom purta ca un popor demn și ales? Ne vom purta ca Iisus Hristos pe cruce sau ne vom „sinucide” mai degrabă, plini de remușcări și regrete inutile? Marele praznic al Întrupării să ne lumineze conștiința cu licărul candelei nestinse din Betleemul inimilor noastre!... Despre Creștinul contemporană și criza mondială Creștinismul a fost lepădat ca sistem de referință din mai toate structurile de conducere politică
ACUM ESTE VREMEA ALEGERII, A CERNERII ŞI A DISCERNERII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369716_a_371045]
-
pragul juvenil al unui caracter îndoielnic, nesupus și nestatornic. Uneori îți simți sufletul hărțuit, împotmolit la porțile dezamăgirii, incapabil să se încumete să sară acel obstacol insipid, dar atât de viu și rigid și regretele cad greu, ca o grindină. Remușcări nu pentru ce ți s-a făcut sau pentru cum ai fost tratat, ci pentru încrederea acordată cuiva care nu te merită. Viața are un gust dulce-acrișor, de multe ori amar ca un venin, dar și unele colțuri ca mierea
PRIETENIE, FLOARE RARĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368117_a_369446]
-
topea pământul și truditorii lui. Galbenul devenise roșu, verdele ajunsese galben ars și parcă o umbră a morții inspecta ceea ce a mai rămas din suflare. Dealurile se sfărâmau pe uscat și țărna lor gălbuie se prăvălea spre vale fără vreo remușcare. Împrăștierea asta durea și rănea inimi. Nu va mai fi lut pentru oale, nu va mai fi lut... Au crăpat sărăturile și încovoierea cojilor gri îmbogățea imaginația vreunui creator rătăcit de ziua de azi. Câte forme, câte nuanțe, câtă risipă
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]
-
mâinile și cu sudoare. Se-aprind și devin scrum cât ai clipi și oamenii își rup hainele de pe trup ca semn de mirare și neputință. În mormanele de cenușă fierbinte au fost îngropate câteva bucurii. Au rămas doar grijile și remușcările. Tații sunt triști și plâng în ei, mamele își șterg în continuu lacrimile, unii copii sunt copii, alții au devenit maturi brusc. - Cine să mai asculte cântatul greierilor? - Cine? Când? - Mai sunt greieri? Ochii se odihnesc în palmele aspre doar
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]
-
topea pământul și truditorii lui. Galbenul devenise roșu, verdele ajunsese galben ars și parcă o umbră a morții inspecta ceea ce a mai rămas din suflare. Dealurile se sfărâmau pe uscat și țărna lor gălbuie se prăvălea spre vale fără vreo remușcare. Împrăștierea asta durea și rănea inimi. Nu va mai fi lut pentru oale, nu va mai fi lut... Referință Bibliografică: Arsita impovararii / Lilioara Macovei : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1680, Anul V, 07 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]
-
reamintesc, retrăiesc, revăd scene, tablouri, chipuri, fețe, obraji, zâmbete. Se poate glosa îndelung despre tăcerile din unele monologuri ale personajelor. Aceste tăceri sunt consemnate cu acribie, descifrate și puse să vorbească. Personajele se analizează, se judecă, au regrete, își fac remușcări. În aceste proze scurte acțiunea exterioară e sumară, conflictul luând rareori forme exterioare. Atmosfera predominantă este cea a dramelor interiorizate, depozitate în memorie. Autoarea e interesată în special de cazuistica antagonismelor psihologice cu semnificații morale declanșate de evadări, lașități, ruperi
A POVESTI ŞI A REMEMORA de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368214_a_369543]
-
tot teatrul ăsta l-ai jucat și cu mine când îmi spuneai că mă iubești . - Lara ! Cum poți să mă acuzi ? Nu am absolut niciun amestec ! Trebuie să mă crezi ! N-am omorât-o eu ! - Dar cine ? Au apucat-o remușcările și s- a trântit cu capul de podea ? Ai vreun alibi ? Unde ai fost azi-noapte sau de dimineață ? - Aici ,în cameră . Am dormit toată noaptea! De fapt,e un fel de-a spune ,mai mult m-am consumat pentru toate
VIAȚA LA PLUS INFINIT (17) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370096_a_371425]
-
Toate Articolele Autorului CLIPA Se-așterne ceasul înserării, iar rememorarea pătrunde tiptil în mine... și în timp; aducerea-aminte se grăbește, ca nu cumva să uit ceva. Și vine, vine precum fulgerul clipa -, clipa când trebuie să dau socoteală: când, fără remușcare, memoria îmi propune, acum: „Jocul chibzuinței!“ OARE CINE SUNT? Sunt, oare, pana de pasăre rătăcită-n agonia zborului? sau izvorul secat din lacrima toamnei? Sunt amurgul înnourat de-acele ploi îndelungate? sau doar o ancoră legată de cer și aruncată
CLIPA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370292_a_371621]
-
însă că prin comercializarea unui astfel de produs, absurd doar la prima vedere, se semnalizează lumii două lucruri: că există pe piață o cerere deloc neglijabilă pentru așa ceva, și că există întreprinzători cu morală îndoielnică, gata oricând să exploateze fără remușcări orice situație ce promite să devină o afacere profitabilă. Cine să-i judece pe cumpărătorii sau pe vânzătorii de iluzii, fie ele și sub forma unui set de (auto-) prim ajutor? Nu noi, căci suntem la rândul nostru într-o
MERE ŞI MITRALIERE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353286_a_354615]
-
plictisitoare. Existența țărilor este o greșeală a istoriei. Priviți păsările. Intre Homer și Whitman nu cunosc alți poeți mai mari. Știu ce este timpul, nu-l pot explica. De fapt eu sunt timpul. Săracul posedă realitatea fără intermediere. Eu am remușcări și înainte de a greși. Aceasta , după o lungă experiență. Să construiești pe nicip, ca și cum nisipul ar fi stâncă. Viața mea este o enciclopedie de greșeli. Nu cred în școli, viața este singura școală. Poezia ar trebui să fie anonimă, ea
BORGES de BORIS MEHR în ediţia nr. 522 din 05 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353470_a_354799]
-
mai ales a celor implicați, a celor militanți. Trăim într-o lume plină de mizerii, zbucium în declinul neamului, prevestindu-ne apogeul josniciei naționale - prin dezvoltarea cruntei răutăți umane și dramatic lupta pentru parvenire ce provoacă degradarea societăți românești, fără remușcări. Peste tot întâlnim frământări și nedreptăți, „crime” și crize, păcăleli și manipulări, s.a. Dacă nu mi-ar părea rău pentru DEMOCRAȚIE, nemachiavelic fiind, și disciplina nu-mi lipsește, mâine aș desființa partidele politice pentru un răstimp, atât de necesar pentru
ODISEEA UNUI DESTIN POLITIC de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352739_a_354068]
-
ce putem face împotriva unei fatalități care ne urmărește de ani de zile?! Nu sunt laș, căci lașitatea nu pătrunde în sufletele care au iubit și se vor iubi.. amintiți-vă de bietul Chatterton a lui Vigny, care cuprins de remușcari, de multă îndoială, spunea: ”O, moarte, înger salvator, cât de dulce este pacea ta. Am dreptate să te proslăvesc, dar nu am putere să te cuceresc. Știu că pașii tăi sunt înceți și siguri”. Mă acuzi de nerecunoștință, că am
EVENIMENT DE MARCĂ, SEMNAT DE MAESTRO EUGEN DOGA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352893_a_354222]