2,431 matches
-
fapt, o dată, un text, toate aceste operații care odinioară ne făceau să cîștigăm timp, de-acum înainte, e limpede, irosesc timpul responsabililor tot mai presați ai circulației publice. Caleidoscopul se reface, cercul se închide. Negarea relativistă a oricărei valoare, afirmarea repetitivă a valoarii absolute. În definitiv, s-ar putea ca marele dezgheț al timpului să apară, într-o bună zi, drept un intermediar între două imobilități, timpul-cristal al Scripturilor primordiale și timpul-fum al comunicațiilor imediate. Intrați în timpul istoric prin intermediul religiei, ne
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
aria inspiratorie sunt responsabili pentru ritmul de bază al ventilației, pe baza activității automate a acestui centru (descărcarea periodică de impulsuri cu caracteristici temporale prestabilite; descărcarea în rampă; fig. 78). Când toți stimulii aferenți cunoscuți sunt aboliți, acești neuroni descarcăr repetitiv potențiale de acțiune care vor avea ca efect impulsuri nervoase eferente către diafragm și alți mușchi inspiratori. Ritmul intrinsec al ariilor inspiratorii începe cu o perioadă de latență de câteva secunde în timpul căreia nu există nici o activitate. Apoi încep să
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
disciplina fabricii" a semnificat trecerea de la o muncă care înainte de orice avea un sens, era unitară, era integrată în modul de viață al țăranului și era legată de valoare, de demnitate, la o muncă specifică întreprinderii. Aceasta din urmă era repetitivă, monotonă și dezumanizantă și supusă unui ritm străin față de ritmurile naturale ale muncii tradiționale a țăranului. Permanenta pendulare între sat (locuință) și locul de muncă plasat în afara acestuia, a dus la dezmembrarea comunității și deteriorarea unității acesteia. Comunitatea își pierde
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ci sursa bogăției și axul modernizării Centrul de greutate al întregii dezbateri este legat de rolul producției într-o societate modernă. Ceea ce surprinde în desfășurarea de până acum a outsourcing-ului este viziunea săracă, sociologic săracă, despre producție, considerată o activitate repetitivă, care nu presupune cine știe ce calificare și motivație, ca un ansamblu care poate fi desfăcut în fragmente fără a se pierde mare lucru. Când se delocalizează producția, în fapt se dezmembrează ansamblul activităților pe care aceasta îl construise. Nu se pierde
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
nu poate să nu surprindă. Cum s-ar putea dovedi creatoare o rutină, Înțeleasă În Occident ca o secvență mecanică și impersonală, care este deci tocmai mijlocul de a nu te implica și de a te proteja În raport cu o sarcină repetitivă inevitabilă? În Occident, kata este cunoscută În principal prin intermediul artelor marțiale. În karate, termenul desemnează o suită de mișcări și de lovituri codificate la maximum, pe care adepții le reproduc urmărind scrupulos o succesiune inalterabilă. În aceste concentrate de protocol
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
punct, nu putem trece cu vederea opinia potrivit căreiainovația În materie de metodologie este stimulată de cercetare și nu atât de activitatea de predare sau instruire. Cu justificarea că predarea și instruirea sunt, În mod obișnuit, activități conformiste (și adesea repetitive), că prea de multe ori cei de la catedră tind să se bazeze pe ceea ce au făcut Înainte, În loc de a Încerca să descopere noi abordări, noi modalități de acțiune sau că, fiind prea aglomerați, sunt prea puțin motivați pentru a-și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și de o nouă concepție cu privire la caracterul activității practice. Devine tot mai evidentă necesitatea abandonării unei concepții Învechite care reducea activitatea practică cu precădere la muncile manuale, la executarea În spirit conformist a unor acțiuni după șabloane sau modele, pur repetitive sau reproductive, de imitație. În locul unei asemenea „metodologii a acțiunii”, cu șabloane, stereotipuri lipsite de sens și automatisme rigide, se impune o nouă orientare, după care practica este privită ca o activitate concretă, călăuzită de un scop și mijlocită de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
extrem de largă și de nuanțată de tipuri de exerciții. După funcțiile Îndeplinite, există, de exemplu, exerciții: introductive,de observație, de asociație, de bază, de exprimare concretă (desen, lucrări manuale, gimnastică, jocuri educative), de exprimare abstractă (lecturi, scris, cânt, limbaj vorbit), repetitive (de modele autentice, de vorbire), de operaționalizare, aplicative, de consolidare, de dezvoltare, paralele, operatorii, structurate, de creație (alcătuire de probleme, jocuri de creație tehnică, compuneri libere etc.), de evaluare, corective etc. După aspectul social se disting exerciții: individuale, de echipă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cea a lui Agathon, și nu cea din urmă; e. discursul lui Agathon. E ultimul dintre „discursurile martor” și închide, la prima vedere, un cerc. Platon pare să revină, prin Agathon, la Phaidros și la discursul începător. Agathon e plat, repetitiv, plictisitor de mediocru în ceea ce spune. La urma urmei e poet tragic și nu e nici un tragism în ceea ce afirmă! Robin și Brès se îndoiesc, plecând chiar de la conținutul acestui discurs și de la finalul dialogului, că Agathon ar fi fost
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
un psiholog școlar. Acesta nu a găsit nici o problemă de învățare, în schimb fetița a obținut un coeficient de inteligență de 147. Întrebată de ce se comportă astfel la școală, ea a explicat că activitatea școlară i se părea plictisitoare și repetitivă și că încerca să se distreze. Cine sunt acești copii supradotați despre care se vorbește atât? Există ei cu adevărat? Dacă da, cum pot fi ei identificați? Sunt ei superiori celorlalți doar la matematică, fizică, literatură? Nevoile lor sunt aceleași
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sursă a creativității este preconștientul, situat între realitatea conștientă și inconștientul cifrat, fiindcă, oricât de ambigue și instabile, ideile pot fi supuse interpretării. Spre deosebire de Freud, Kubie afirma că, în realitate, conflictele inconștiente influențează negativ creativitatea prin generarea ideilor fixe și repetitive. Studiile recente subliniază atât importanța proceselor primare, cât și a celor secundare (Noy, 1969; Rothenberg, 1979; Suler, 1980; Werner și Kaplan, 1963). Deși abordarea psihodinamică a elucidat, poate anumite aspecte ale creativității, teoria psihodinamică nu a ocupat un loc central
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
se revarsă: epuizare a forțelor, supunere față de capriciile celuilalt, cheltuieli extravagante, demobilizare socială, cheltuire nesocotită a averii, șubrezire a sănătății... Starea fiziologică și psihică a individului străpuns de săgețile lui Cupidon ține de patologic: compulsiv, masochist, furios, sadic, gelos, solipsist, repetitiv, alienat, chinuit de remușcări, neliniștit, umblând ca un mort viu, nemaiaparținându-și, cu mâinile și picioarele comandate de bunul plac al celuilalt, aflat și el în aceeași tristă stare psihică și mentală. Nu e deloc grozav pentru cei doi protagoniști
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
formă de organizare socială. Prin organizare înțelegem aici secvențe standardizate de interacțiune. Ca model social, o instituție este semnul unui proces specific de reproducție socială. Atunci când îndepărtarea de model este combătută într-o manieră anume (prin controluri activate în mod repetitiv), construite social - adică printr-un set de recompense și de sancțiuni - ne referim la model ca fiind instituționalizat. Altfel spus, „instituțiile sunt acele modele sociale, care atunci când se reproduc cronic își datorează supraviețuirea proceselor sociale de auto-activare.” (Jepperson, 1991, p.
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
care atunci când se reproduc cronic își datorează supraviețuirea proceselor sociale de auto-activare.” (Jepperson, 1991, p.145) Astfel, instituțiile nu se reproduc prin acțiune în sensul intervenției colective într-o convenție socială. Odată instituționalizate, practicile nu mai reclamă mobilizare și intervenție repetitivă pentru a se perpetua. O practică este sau nu o instituție, în funcție de mai mulți factori (Jepperson, 1991). În funcție de contextul social particular, o aceeași practică poate fi o instituție într-o societate - de exemplu, votul în America, care nu are nevoie
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Natura inflexibilă a programelor FMI/BM este văzută ca fiind și consecința spiritului neoliberal al anilor ’80 (Zamfir, 2004, p. 158). Critica asupra procesului de elaborare al acordurilor vizează metodele de negociere și formulările din acordurile cu instituțiile internaționale. Formulări repetitive de genul „satisfăcătoare pentru Bancă” desconsideră interesul împrumutatului, respectiv un stat suveran. În fapt, condiționalitățile și termenii împrumuturilor, chiar dacă, folosind o formulă mai diplomatică, ar fi „convenite”, au efecte ultimative, care denotă o relație de inegalitate între partenerii acordurilor (Văcărel
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în diferite operații mintale (judecăți, evaluări, raționamente, calcule), iar la sfârșitul acestora se ia o decizie. În funcție de informațiile de la intrare, procesele de prelucrare vor conduce la luarea unei decizii urmate de cea mai potrivită acțiune asupra echipamentelor. În cazul sarcinilor repetitive, decizia este practic predeterminată. Acesta este cazul proceselor de muncă mecanizate și automatizate, în care omul se întâlnește cu aceeași stimuli care îi semnalizează evoluția activității sale. În cazul sarcinilor mai puțin structurate și nepredictibile, capacitățile intelectuale ale omului sunt
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
atenția primită de colegii lor, iar în același timp, să caute promovarea sau să încerce să-și depășească liderul. Acestea relații nu pot fi înțelese complet fără a lua în considerare elementele iraționale și inconștiente ce devin manifeste în modele repetitive de comportament, sentimente sau percepții distorsionate. Unii studiază relațiile tipice dintre lider și un susținător: „secundul la comandă”, „amicii”, „partenerul” și „grupul de susținători” (Berg, 1998). „Secundul la comandă” este ilustrată de o relație a subordonatului cu liderul susținută de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
evidențiază inexistentă unor diferențe semnificative între parametrii PEȘ, determinați la sportivi de înaltă performanță (gimnaști, atleți), față de subiecții cu activitate sedentara [2][4][7][8][19]. Ipoteza Antrenamentul fizic de performanță, induce modificări plastice corticale caracteristice fiecărui sportiv, prin caracterul repetitiv al mișcărilor specifice disciplinei sportive pe care acesta o practică [1][9][14] , așa cum a fost demonstrat și în cazul exercițiilor fizice experimentale pe termen lung [18]. Obiectiv Obiectivul studiului nostru a constat în evaluarea parametrilor (latențe și intervale) unor
INVESTIGAȚII NEUROFIZIOLOGICE PRIN INTERMEDIUL POTENȚIALELOR EVOCATE SOMESTEZICE LA SPORTIVI DE PERFORMANȚĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Denisa Enescu Bieru, Maria Iancău, Adrian Bălşeanu, Germina Cosma, Bogdan Cătălin, Daniel Georgescu, Florin Romanescu, Mirela Călina, Germina Cosma, Cătălin Forțan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_794]
-
S.O. La ora actuală există un mare număr de scale, chestionare și inventare de tip self-report pentru evaluarea stresorilor profesionali specifici, care includ: aspecte temporale ale muncii (ture, ritm, număr ore lucrate chiar peste program), aspecte ale conținutului muncii (repetitivă, sarcini sau solicitări neclare), factori legați de munca în grup (izolare socială, supraîncărcare inechitabilă), supervizare (neparticipare la luarea deciziilor, lipsa feedback-ului), condiții organizaționale (mărime și structură). În completarea măsurătorilor individuale ale stresorilor specifici profesionali, un număr considerabil de abordări
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
supus hărțuirii psihologice, de exemplu prin exprimarea continuă a unor remarci critice negative, izolare, lansarea zvonurilor sau ridiculizarea persoanei. Prin urmare, putem delimita mobbing-ul de alte fenomene înrudite prin prisma câtorva caracteristici indicate de majoritatea cercetărilor efectuate până în prezent: caracterul repetitiv: acțiunile care constituie mobbing sunt repetate pe parcursul a săptămâni, luni sau chiar ani de zile; caracterul indezirabil: victima trăiește cu disconfort atacurile și acestea se soldează cu o serie de consecințe negative în plan personal și profesional; caracterul nejustificat: victima
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
locul de muncă). Această modificare a fost necesară cu atât mai mult cu cât organizația în care s-a desfășurat studiul manifestă o preocupare deosebită pentru angajații proprii, aceștia fiind bine informați asupra drepturilor și responsabilităților lor; perioada de manifestare repetitivă a atacurilor și abuzurilor suficientă pentru a delimita mobbing-ul a fost redusă de la 6 luni (în versiunea originală a LIPT) la 3 luni. Instructajul premergător chestionarului a solicitat evaluarea fiecărui item din perspectiva ultimelor 3 luni de activitate profesională. Chestionarul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
țări diferite - Anglia, Franța, Statele Unite, China, Japonia și India -, iar o temă fundamentală ce poate fi depistată este explicația generală privind rolul jucat de clasele sociale superioare și de țărănime. Explicația a constituit o contribuție semnificativă În domeniul istoriei. Natura repetitivă a construirii explicațiilor. Procesul de aplicare a construirii explicațiilor la studiile de caz explicative nu a fost bine documentat În termeni operaționali. Totuși, explicația finală În aceste cazuri va fi probabil rezultatul unei serii de repetiții: • Formularea unei afirmații sau
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
la Începutul studiului și, prin urmare, diferă de abordările prin pattern matching descrise mai sus. În cazul acestei tehnici, dovezile sunt examinate, ipotezele teoretice sunt revizuite, după care se mai examinează o dată dovezile, dintr-o altă perspectivă, În această manieră repetitivă. Construirea treptată a unei explicații este similară procesului de rafinare a ideilor, În care un aspect important este, din nou, luarea În considerare a explicațiilor plauzibile sau alternative. Ca și până acum, obiectivul este să demonstrați de ce aceste explicații nu
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
un oraș perfect familiar și transparent, fiindcă tocmai aceste alei și străduțe condiționau cele mai obișnuite deplasări zilnice. Totuși, pentru un străin sau neguțător venit prima dată acolo, orașul era aproape sigur complicat, deoarece nu avea o logică abstractă și repetitivă care să-l ajute să se orienteze. Putem spune că peisajul urban al orașului Bruges În anul 1500 favoriza cunoașterea din interior În detrimentul celei din exterior, inclusiv de către autoritățile politice externe. El funcționa spațial În același mod În care funcționează
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
din punct de vedere simbolic ca taberele militare și orașele sale să fie organizate după aceleași formule, ca marcă a ordinii și autorității lui. În condițiile În care celelalte aspecte ar fi echivalente, orașele structurate conform unei logici simple și repetitive ar fi mai ușor de administrat și de ținut sub observație. Dincolo de avantajele politice și administrative ale unui peisaj urban geometric, Iluminismul a elaborat o estetică ce punea mare preț pe liniile drepte și pe ordinea vizibilă. Nimeni nu a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]