5,064 matches
-
înainte de tine, l-am întâlnit pe Ștefan. Noia se zburli, cu o gelozie oarbă. Nu vreau să-i aud numele. În casa mea acest bărbat e mort. Ea îl privi uimită și surâse. Ce să înțeleg de-aici? Tânărul se repezi la calendarul din bucătărie și înțepă cu degetul într-un punct. Că asta e data cununiei noastre. O cerere în căsătorie originală, de om practic, cu studii tehnice, care-i făcu, la sfârșitul săptămânii, s-o viziteze pe Sanda. Anunțată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
matur și serios, care avea, poate, în sfârșit, să-i aducă viața liniștită la care sperau amândouă. Când văzu tânărul, aproape un copil, care o ținea de mână, i se tăiară picioarele și căzu grămadă pe asfalt. Cei doi se repeziră s-o ridice iar femeia, venindu-și în fire și dând iarăși față cu realitatea, simți că o ia, din nou, cu amețeală. Se întrebă, a mia oară, ce era în mintea acestei fete care nu-i semăna deloc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Nu știu, dragă, ce ai tu acolo, eu ți-am zis să-l dai afară, dar să știi, copilul tău nu are cap. Radu o aștepta în fața ușii. Când Luana ieși, speriată de moarte și-i anunță verdictul, el se repezi spre cabinet, gata s-o ia de ciuf pe femeia căreia, cine știe ce nebun, îi agățase stetoscopul de gât. Au mers la ecograf. Au aflat, astfel, că vor fi părinții unei fetițe care avea absolut tot ce era necesar pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
lui dar ea, Nuța Cordel, dotată cu inteligență, cunoștea exact talentele doamnei dactilografe. Urla atât de tare, încât inginerul, aflat pe culoar, dădu buzna în încăpere să vadă ce se petrece. Auzi ultima remarcă și se crispă de mânie. Se repezi la Nuța cu mâna ridicată și Luana sări să-l oprească. Ce-ai spus, femeie? Eu nu sunt femeie cu tine, domnule, ai înțeles? făcu șefa registraturii tremurând. Te rog să-mi vorbești politicos. Eu nu sunt din acelea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
bine. Comportamentul șefei registraturii față de subalterna sa aduse simpatia unanimă a colectivului pentru cea din urmă. În timp ce Luana era invitată peste tot, la cafea ori un pahar cu suc, Nuța se trezi marginalizată cu totul. Până și Daniel Liga o repezi într-un moment când încercase să se plângă de anumite probleme. Cordel coborî din biroul directorului cu pumnii strânși. Îl găsi pe contabilul-șef lângă calculatorul Luanei. Se rățoi la el: Ce căutați aici? Bărbatul o privi uimit. Tânăr, proaspăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
va crede soțul ei dacă-i va spune că vine de la celălalt. Era nouă seara. Lipsea de câteva ore. Se pierdu. Incapabilă să se adune, începu să se scuze copilărește, fără nici o logică. Vorbea aiurea și vinovat iar bărbatul se repezi orb de furie și-o lovi cu dosul palmei. Căzu peste masă și totul se întunecă. Când își veni în simțiri era întuneric și se afla întinsă pe covor. Scânci după Radu dar el nu-i răspunse. În ziua următoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
să arate că el și nevasta lui nu erau altceva decât doi străini. O abandonă în pragul ușii și-o ignoră pe tot parcursul serii. Bău, peste măsură, așa cum nu-i era în obicei. La apariția Rebecăi Schtac, el se repezi spre ea cu ochi sticloși, amețit de nenumăratele pahare cu vin pe care le golise. Își înecase în licoarea lui Bach gelozia, neîncrederea, neputința, spaima că nu știe cum să trăiască. Domnișoara Schtac pusese ochii pe el fără vreun motiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
pe neașteptate, într-o seară tihnită de duminică a mileniului III. Încăperea în care se afla deveni, deodată, străină. Ea însăși se schimbase. Durerea pierise lăsând loc unei stări de luciditate benefică. Se simți plină de forță și energie. Se repezi la frigider și mâncă mult, ca niciodată. Ceva nu era în regulă. Acele ceasornicului se învârteau prea repede, ea era prea dornică să iasă, să plece din casa aceea străină, să facă un anumit lucru. Ce? Ce voia, oare, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
gătit la întâlnire și-o privi aiurit pe femeia care răsfoia intrigată ziarul. Nu sperase la o așa cucerire. Așa cum prevăzuse Luana, el se îndrăgosti iremediabil de frumoasa domnișoară care, atunci când bărbatul se apropie de ea și-i vorbi, îl repezi revoltată, lăsându-l fără grai în mijlocul drumului. A doua zi, întors de la ședința de terapie cu domnul Escu, Midea dădu peste un alt bilet. Femeia își cerea scuze, îl invita la o altă întâlnire dar nu preciza unde. Specifica, doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
bărbatul tău a fost arestat! Luana încremeni. Colega se agita îngrozitor, marcată de inimaginabilul eveniment. Nebunul ăla..., nu-mi amintesc numele, a așteptat-o aseară în fața ușii apartamentului. A stat ascuns în umbră și când ea a apărut s-a repezit să-i vorbească. Femeia a țipat iar Radu, înarmat cu un cuțit de bucătărie, a ieșit s-o apere. Nu știu exact cum s-a petrecut nenorocirea. Rebeca a căzut peste balustradă, în golul dintre etaje, în timp ce bărbații încă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
VI Minunea mea, te-ai întors! Ceasul arăta ora șapte. Sări din pat și constată că dormise îmbrăcată. Își schimbă hainele, se spălă, își aranjă în grabă părul și porni spre ușă. Un nod i se puse în stomac, se repezi în baie și vomă un lichid verde, ce-i întoarse mațele pe dos, lăsându-i în gură un gust amar, de fiere. Luă un taxi și ajunse la serviciu cu picioarele tremurând. Era trecut de opt și Nuța Cordel nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
încercă să le convingă să-i vorbească deschis. Le asigură că a trecut de șocul momentului, că e gata s-o ia de la capăt. Dar femeile continuau s-o măsoare cu o nesfârșită uimire. Ofensată, ea părăsi încăperea și se repezi în biroul colegei care-i anunțase moartea Rebecăi. La rândul ei, spre stupefacția Luanei, aceasta părea că habar n-are despre ce vorbește. Ba chiar o îngrijorară vorbele lipsite de noimă. Doamna Noia simți că turbează. De ce o luau toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
mi-a ascultat rugăciunile! Continuă s-o atace, să arunce cu "pietre", dar Luana n-o mai putea asculta. Ea simțea că e departe de realitate și că trebuia să caute ajutor. Se târî până în biroul contabilului-șef. Bărbatul se repezi s-o susțină. Se îngrozi văzându-i chipul palid, ochii goi, lipsiți de orice licărire. Domnule Popescu, cine sunt eu? Vocea îi era stinsă, el abia reușea să priceapă. Ea repetă întărâtată, cu ultimele puteri: Cine sunt eu? Ce știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
turbat, nu mâncase și nu dormise, lipsise de la muncă, făcându-l pe Liga să se îndure de el și să-l treacă, de la sine, în concediu. Măcinat de gândul că-și punea capăt zilelor dacă o pierdea pe Luana, se repezi spre Escu, orbit de gelozie și neputință. Mai înalt cu un cap, sportiv și bine legat, Ștefan își întinse adversarul la pământ înainte ca acesta să-l atingă. Îl imobiliză cu un genunchi înfipt în piept și-i șuieră printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
iadului. Să-l uite, să nu-l mai iubească. Să nu-l mai știe acolo, atât de aproape de ea, martor al noii vieți pe care încerca să și-o clădească. Când Sanda apăru cu fetița în capătul aleii, Aniela se repezi spre tatăl său cu o bucurie fără margini iar el sări de pe gard și-o strânse la piept, sufocat de o dragoste sfâșietoare. Pentru Luana, momentul întâlnirii celor doi avu efectul unei lovituri de cuțit. Se prăbuși lângă fereastră răpusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
cu exactitate îndatoririle unei referente. Îi întinse foaia. Directorul se uită la ea îndelung apoi spuse răspicat, în liniștea ce se așternuse: Cucoană, ești cretină? Nu înțelegi că și-a dat demisia? Cu ochii roșii, refuzând să accepte, femeia se repezi la Luana. Nu pleci nicăieri, auzi? Cine, naiba, te crezi, regina Angliei? Îți imaginezi că în altă parte vor mai cădea toți pe spate de dragul tău, ca aici, că vei găsi un alt prost care să te ia nevastă, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
pentru a-mi atinge scopul. Bariu gândi că e posibil ca profeția prietenului Escu să aibă sorți de izbândă. Puse hârtia în mapă. Doamnă Noia, începi de luni. Programul e de la nouă. Când ieși, lumea întreagă era a ei. Se repezi în brațele lui Ștefan și-l sărută pe obraji. M-a angajat. Îți mulțumesc că ai adus ziarul în casa mea, că ești lângă mine, că exiști. Să dea Dumnezeu să știu cum să te răsplătesc pentru tot binele pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
se simtă vinovată de suferința și deznădejdea lui. Poza în omul lipsit de putere și apărare, întunecându-i micile realizări profesionale și umila tihnă din familie. În prima zi de martie, Ștefan veni să le scoată în oraș. Aniela se repezi în brațele lui Radu și nu voi, cu nici un chip, să meargă la plimbare fără el. Se rățoi la Ștefan și-i spuse înciudată: Tu de țe poți ță merți ți tăticul meu nu? El are mai multe dlepturi decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
pe fețele celor care ieșiră din sală că fuseseră bine săpuniți. În drum spre lift, Nost se opri în dreptul ei. O privire adâncă i se înfipse în irisul negru și ea simți că se pierde. Doamna inovație, nu? Bariu se repezi s-o prezinte. Președintele companiei, de o eleganță covârșitoare în costumul Versace, întinse mâna spre ea și Luana se rugă să nu leșine. Aștept idei. Dispăru apoi, sub ochii ei încremeniți. La întoarcerea șefului, Luana i se înfățișă cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
-și pozițiile amicale inițiale. Doamna asistent manager se "bucura" de interesul lui într-o perioadă încâlcită, ce-o făcea mai irascibilă ca niciodată. Întârziase într-o seară nepermis de mult. Ajunsese în raza blocului când o haită de câini se repezi la ea, lătrând și arătându-și colții înspăimântători. Luana paraliză de spaimă. Începu să țipe isteric. Din umbra copacilor, un bărbat se grăbi s-o apere. Ridică ochii spre chipul protector și întâlni privirea caldă și umilă a lui Radu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Trebuie să fac ceva, să fac ceva! — Ce-ai spus? a Întrebat-o Din Împăturind ziarul. — Nimic, i-a răspuns Margaret Întorcându-se. A căutat pri virea limpede, ușor umedă, a lui Din și s-a simțit vinovată că-l repezise. Ar fi vrut să fie În stare să se mai gândească puțin Înainte de-a deschide gura. Hai să mergem la masă mai devreme, i-a spus. După aia putem să mergem la hotelul Java, sau Într-un loc la
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
adânceau În mlaștina aceea, Adam a recunoscut glasul dinainte, ritmic, ispititor, năvalnic. Cu neputință de spus unde se afla vorbitorul, cuvintele lui veneau din toate părțile, sporindu-și forța pe măsură ce Înaintau. Glasul plăcut de bariton devenea Încă și mai imperios, repezit pe alocuri, În vreme ce cobora până la șoaptă, apăsând fiecare vorbă cu vehemență și curgând la fel de stăruitor ca un șuvoi care străbate năvalnic printr-o crăpătură de zid. Trecuseră mai bine de două ore de când Începuse discursul, dar nu dădea nici un semn
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
de orice expresie, erau pustii, negri și pustii, și m-am speriat. L-am strigat pe nume de mai multe ori, dar nu se potolea și, cu cât puneau mâna pe el, cu atât Îi era mai rău. M-am repezit să-l iau În brațe și a Început să se liniștească, eu am crezut că moare. Gâfâia și era fierbinte. Frații ziceau: Ne pare rău, i se Întâmplă să fie așa, nu e grav, vă rugăm, nu e grav. Ceva
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
fără să-și pună Întrebări. Iar Încrederea lui o determinase să creadă că e În stare să realizeze orice. și-a amintit de o Întâmplare din copilăria ei În Irian. O păsăruică gălbuie se lupta cu un șarpe, se tot repezise și-l Înțepase cu ciocul, până când reptila a trebuit să se retragă. Un sătean i-a spus că pasărea Își apăra cuibul de prădători, la care Margaret a zis: Aha, pricep, pasărea Își iubește așa de tare puii, că asta
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
om dădea din colț în colț, parcă apărându-se, fără să se poată dumiri ce se întâmplase cu făptura lui într-un răstimp așa de scurt. Dar soții Alexe nu-i dădeau timp să-și revină, să se dumirească, se repezeau cu noi complimente, se dovedeau experți în a descoperi noi formule, erau de-o inventivitate delirantă, amețitoare! Vocea precisă, gravă a lui Alexe. Glăsciorul Ninei plin de modulații încântătoare Și bineînțeles că un așa mare artist nu se preta la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]