1,877 matches
-
spre cădere”387 - spre comiterea păcatului) a repudiat, ascultând preceptele Ecclesiei, relațiile sexuale neîngăduite, relații a căror existență ne-ar putea spune câte ceva despre „starea de sensibilitate” ce guverna erotismul în lumea românească veche. Mai mult decât atât, le-a reprimat în diverse feluri. Sancțiunile finanicare confirmă și dau substanță acestei represiuni încă din timpul când pedepsirea faptelor cu pricina nu intrase în pagina de lege scrisă. Gloabele pe care slujbașii Domniei sau ai vorniciei (marele vornic - care încasa „șugubina de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o tendință de afirmare egoistă, care poate lua adesea aspecte exagerate sau chiar să contravină, În mod flagrant, cu normele morale. Din acest motiv, una dintre funcțiile pe care le exercită Supra-Eul moral asupra Eului unei persoane este de a reprima orgoliul acesteia. Acțiunea represiv-modelatorie a principiilor Psihologiei Morale este absolut evidentă. Pentru a Înțelege aceste aspecte trebuie admis, de la Început, că orgoliul este o trăsătură a Eului de factură psiho-morală. Sensul orgoliului este de a imprima Eului acea tendință prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
el. Se consideră superior celorlalți, care-i datorează supunere și ascultare. Este lipsa măsurii morale a Eului care duce la expansiunea patologică a persoanei. Modestia este situația contrară, opusă, ca semnificație psiho-morală, orgoliului. Dacă orgoliul generează și cultivă mândria, modestia reprimă orice tendință de mândrie, de autoafirmare lipsită de fundament, preferând retragerea discretă, reținută și demnă a persoanei. Chiar dacă o persoană este conștientă de valoarea sa și de faptul că se află deasupra celorlalți, prin modestie ea se va impune mai
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sa, antipatizat și lipsit de prieteni. Modestul, dimpotrivă, este persoana discretă, rezervată, tăcută, care nu face caz de calitățile, acțiunile și succesele sale. Această rezervă face ca persoana modestă să treacă adesea neobservată sau să atragă respectul celorlalți. Modestul Își reprimă orice tendințe egofile, preferând sau lăsându-i pe ceilalți, indiferent de valoarea lor, să treacă Înaintea lui, să se afirme, chiar dacă sunt sub nivelul său. El este, În felul acesta, respectat și simpatizat, având prieteni. Modestia este deschidere, pe când orgoliul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mijloace. Ele trebuie fie să ia prin forță, fie să ceară prin milă ceea ce le trebuie de la societate. Nu sunt creatori. Sunt dominați de emoții și instincte primare, datorită unei imaturități afective, pe care nu le pot nici controla, nici reprima, nici sublima. Cauza acestei lipse de cenzură, care-i face să nu poată avea suficientă responsabilitate morală, este legată de un Supra-Eu imatur sau structurat negativ, un Supra-Eu viciat, care În loc de a fi sediul valorilor morale și spirituale este o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
vede În felul de a fi al Eului, sau În caracterul acestuia. Eul pervertit este un Eu cu un caracter pervers, Înclinat către instabilitatea pe care o dă dominarea patimilor asupra individului și pe care acesta nu le poate nici reprima, nici controla, lăsându-se condus de ele. Se poate afirma, fără a greși, că ceea ce reprezintă conștiința pervertită În sfera morală a Eului reprezintă caracterul pervers În sfera psihologică a acestuia. Eul și conștiința unei persoane se formează pe parcursul dezvoltării
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În forțele Sale, puterea de a suporta și de a depăși limitele suferinței. În cazul oricărei terapeutici, cuvântul este suportul care redă valorile morale pierdute. El este cel care Înlocuiește deznădejdea cu speranța, neîncrederea cu certitudinea, trezind În individ forțe reprimate de suferință și care, mobilizate prin intervenția terapeutului, vor contribui la redresarea pacientului. Este momentul unei de precizări. Cuvântul din sfera comunicării, nu are aceeași semnificație și funcție ca În utilizarea sa terapeutică. Cuvântul poate răni (insultaă sau poate vindeca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoana o resimte În mod dureros, ca pe o schimbare interioară a naturii sale, chiar dacă va adopta, formal, normele noii sale cetăți-gazdă. Exilul poate lua forme diferite. Fie că este vorba de părăsirea cetății sale de către o persoană nemulțumită, revoltată, reprimată sau urmărită de către legile comunității, fie că este vorba de izgonirea din cetate a unei persoane care nu mai este dorită de instituțiile, legile sau concetățenii săi. În primul caz, exilul este Înstrăinare. În al doilea caz, exilul este izgonirea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prejudiciu celor din jur, dar nici propriei persoane, realizarea unui acord Între interesele sale și ale celorlalți. Evitarea actelor negative este de regulă asociată sentimentelor de rușine, păcat, dezonoare etc. Acestea sunt educate prin cultură, care are rolul de a reprima instinctele, sau pulsiunile primare ale individului, În care Își au originea acțiunile iraționale ale persoanei. În sensul acesta, B. Malinowski afirmă un fapt esențial: „cultura Începe cu reprimarea instinctelor”. Orice educație este un act formator, de tip represiv-modelator al personalității
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
psihomorale este incontestabilă, dar ea face, din punct de vedere practic, fie obiectul sociologiei, fie al justiției. Acest aspect se datorează interpretării acestor tipuri de manifestare, În special a celor exterioare ca abateri de la norme, motiv pentru care ele sunt reprimate. Prevenirea lor se face prin educație, cultură, instrucție școlară, religie. Toate acestea demonstrează Încă o dată caracterul specific al patologiei psihomorale și diferențele care o opun patologiei medico-psihiatrice. Negarea nebuniei Nebunia este o experiență sufletească. Ea este interioară persoanei umane și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sub apă, după inundații (Râmele), din partea modestului arhitect accidentat de un important personaj, care se comportă nu ca victimă, ci, pur și simplu, ca un umil profitor (Oamenii pe care îi cunoșteam) - sau de resemnare din partea unui soț care își reprimă, prin jocul sorții, „surâsul” (Surâs interzis). Alteori, din fragmente aparent disparate, ce nu par a avea vreo legătură unele cu altele, se reface traiectoria vieții unor tinere, fiecare cu împlinirile și neîmplinirile ei, dar totul relatat pe un ton firesc
SIPOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]
-
o întreagă suită de devianțe, care au la originea lor conflicte, stări complexuale, predispoziții nevrotice, perversiuni etc. Rolul familiei este deosebit de important pentru tinerii aflați la pubertate. Familia trebuie să înțeleagă „vârsta ingrată” și să accepte distonanțele ei. Impulsurile trebuie reprimate cu o indulgentă simpatie, cu mult calm, fără violență sau conflicte. Fetița trebuie tratată ca o tânără fată, iar băiatul ca un tânăr. Simțul moral și religios reprezintă un alt factor esențial în apariția majorității conflictelor afective. Religia și morala
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
socială”. Normele sunt reperele comportamentului uman manifestat în orice fel de situație sau acțiune. Comportamentele conforme cu normele se numesc normative, ceea ce însă nu trebuie confundat cu normalul (E. Sagarin, A. Cohen, FOTO schemă p. 144 ACTE ANTISOCIALE (RESPINSE ȘI REPRIMATE DE SOCIETATE) RĂU ACTE NORMALE ACTE ACTE SOCIALE POZITIVE (ADMISE DE SOCIETATE) BUN COMPORTAMENT NEOBIȘNUIT COMPORTAMENT OBIȘNUIT E.E. Schur). Orice individ poate fi o persoană care utilizează, transformă sau creează normele sociale, cum, de asemenea, în egală măsură poate să
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
antisocială”, „sociopatie”. Prin incapacitatea și instabilitatea care-l împiedică să se integreze în comunitatea umană, starea de „dezechilibru moral” a sociopatului se deosebește de „dezechilibrul psihic” al bolnavului mintal. Sociopatul este antisocial, și din acest motiv societatea îl refuză, îl reprimă prin legi, pe când bolnavul psihic este ocrotit de societate și internat în instituții medicale de specialitate în scopul recuperării lui. Se poate vorbi de o reeducare socială în cazul sociopatului, dar care este cu totul altceva decât recuperarea bolnavilor psihic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
B. Malinowski spunea că „cultura începe cu reprimarea instinctelor”, și acest fapt esențial stă la baza oricărei morale sociale. Constituția perversă implică mai multe aspecte caracteristice: amoralitatea; inafectivitatea; inadaptabilitatea; impulsivitatea. Ea reprezintă o dispoziție latentă, potențială a individului, care este reprimată de bunele sentimente și simțul moral, de educație și în final de legile social-juridice. Fiind direct legate de regimul funcțional al instinctelor, perversiunile privesc: instinctul de conservare, instinctul de reproducere și instinctul de asociere. Le vom analiza pe rând. Instinctul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fi patogenă, în perspectiva sociogenezei bolilor psihice, susține P. Sivadon. Se produce o „ruptură adaptativă” cu o regresiune morbidă a bolnavului. Deși se recunoaște calitatea de sector medical terapeutic, spitalul de psihiatrie este considerat o „instituție totalitară”, fiind „însărcinat să reprime tulburările de conduită ale bolnavilor” (P. Sivadon). Orice internare într-un spital de psihiatrie este resimțită de bolnav ca o privare de libertate, ca o claustrare carcerală. În al doilea rând, ea este percepută ca o degradare morală și socială
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
între patologia medicală generală și bolile psihice și, în al doilea rând, operează o separare a bolilor psihice și a bolnavilor mintal de restul membrilor societății. Suferința, ca boală medicală generală, este tolerată, dar boala psihică, deși înseamnă suferință, este reprimată, iar bolnavul psihic - exclus din societate. Mai există și un al treilea tip de societăți moderne, caracterizat printr-un exces de reglementare socială, în care - deși formal boala este inclusă în programul de asigurări sociale și asistență medicală, nemaifăcându-se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în interiorul cărora - printr-un exces de reglementare - modelul socio-cultural exercită o influență represivă maximă asupra personalității membrilor grupului respectiv; asistăm la o diferențiere netă între starea de sănătate mintală și boala psihică; în acest gen de societăți, boala psihică este reprimată, iar sistemul de tratament este predominant spitalicesc, măsurile de psihoprofilaxie fiind mult mai reduse; b) societăți deschise, permisive, în sfera cărora modelul socio-cultural nu mai exercită o acțiune represivă asupra personalității membrilor societății; din acest motiv, dezvoltarea individului este mult
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
invenție exclusivă a psihiatriei și a psihiatrilor, care „confecționează cadre clinico-medicale psihiatrice”. Negarea bolii psihice de către antipsihiatrie este o reacție simbolică similară celei de reprimare a bolii psihice și a bolnavilor mintal. A nega existența bolii psihice sau a-i reprima pe bolnavii mintal exprimă aceeași atitudine socială de refuz al insanității mintale. Este o atitudine, pe de o parte, nemedicală și antiumanistă, iar pe de altă parte, o formă utopică de a gândi boala psihică, precum și starea de sănătate mintală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vedea poemele tipărite. Personalitate puternică, s-a impus repede ca șef al generației ’60 și a reușit să tragă după el un număr mare de scriitori tineri care, în două decenii, au schimbat fața literaturii române. A recuperat modelele modernității, reprimate de ideologii realismului socialist, le-a reformulat și le-a introdus într-o nouă sinteză lirică. Nu a fost singurul care a făcut această operație de reabilitare a modernității, dar este cel care dă un sens programatic și strălucitor acestui
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
de Zaharia Stancu pentru o bursă sau un stagiu de documentare). După „primăvara de la Praga”, pronunțându-se, de pe poziții tot mai radicale, pentru liberalizare estetică și culturală, dar și politică, devine un personaj incomod, indezirabil, hărțuit, fără să fie propriu-zis reprimat de autorități. În 1969 e imobilizat la pat de un accident (o încercare de zbor prin levitație, în holul Casei Scriitorilor, care se soldează cu fracturi). De la sfârșitul verii anului 1970 până în decembrie 1971 stă iarăși la Paris (beneficiind de
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
aer teribilist pe alocuri, se războiește cu prejudecățile, caută să evite căile bătătorite, etalând, când i se ivește prilejul, unghiuri noi de vedere. „Iluminările” sale ca analist sunt o sursă de sugestii pentru punerile în scenă pe care le plănuiește. Reprimându-și o anume pornire spre frivolitate, cronicarul nu prea se abate de la o linie a sobrietății, personalitatea lui, cu atributele unui homo ludens, abia prinzând contur. Sub ușurătatea pe care eseistul, ca să se distreze, o afișează, se pitește un neașteptat
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
nevoia de a lucra suplimentar sau de a avea mai multe job-uri pentru a asigura un trai decent familiei; Copilului i se aplică uneori un tratament prea dur. Părinții amenință cu pedepse grele orice încălcare a unor reguli prestabilite, reprimă violent orice greșeală, chiar și în public, jignesc, ironizează, afișează o falsă compasiune și folosesc metode severe de constrângere; Manifestă fie nervozitate crescută, fie indiferență totală față de copil. Este mai bine să nu se acționeze la nervi, să treacă suficient
ATRIBUȚIILE FAMILIEI ÎN PROCESUL EDUCAȚIEI MORALE ŞI ŞCOLARE A TINEREI GENERAȚII. In: Arta de a fi părinte by Teodora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1416]
-
faci să-mi fie teamă”, toamna „lumini târzii se zdrențuie pe crânguri; / cresc adieri din lanuri cu tăciune, / și frunze slabe degetele strâng,/ să închircească-n scrum o rugăciune”. Reflexiv elegiac în Penumbre, poetul se abandonează contemplației, fără a-și reprima predispoziția meditativă, în Culori de apă, ciclu din volumul Poezie (1968), ce însumează grațioase stampe și inscripții marine. În câte două strofe sau în una singură, foarte sigur articulate, sunt prinse frânturi de peisaj sau încrustate gânduri prin care trece
STRIHAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289981_a_291310]
-
este centralizată, pregătind calea pentru o nouă expansiune. În plus, stagnarea producției în „centru” diminuează condițiile favorabile de care s-au bucurat altădată muncitorii din „metropolă”. Cum șomajul crește și veniturile scad, izbucnește conflictul de clasă. Guvernanții încearcă să-l reprime și adesea își pierd poziția. (Ă) Eventual, sunt făcute concesii muncitorilor sub forma unei redistribuiri economice. Aceasta sporește din nou cererea de consum, conducând la o nouă creștere economică. (Randall, 1988, p. 97) De prisos să spunem că hegemonia Spaniei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]