1,852 matches
-
comunist. Sintezele istoriografice care reconstituiau drumul parcurs de instaurarea democrației populare, socialiste ascund În mod intenționat fenomenul rezistenței, el fiind doar intuit În măsura În care noua armată, noua miliție și noua Securitate, organizate În 1948-1949 după model sovietic, au avut drept scop „reprimarea comploturilor, a sabotajelor și a altor acțiuni dușmănoase Îndreptate Împotriva poporului muncitor”61. Subiectul rezistenței anticomuniste a fost confiscat În mod eufemistic În discursul politic În care se menționa cu insistență că „veghea revoluționară” trebuie să fie contrapusă „dușmanului de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mănăstirii, ne Îndreaptă către următoarea ipoteză: autoritățile comuniste au dorit să Înăbușe viața spirituală extraordinară de la mănăstirile Vladimirești și Sihastru, unde pelerinajele reuneau mii de credincioși; fie că au apelat sau nu la colaborarea episcopului de Buzău, Antim Anghelescu, pentru reprimare, cert este că oficialitățile s-au folosit de procesele intentate de prelatul ortodox Împotriva călugărițelor de la Vladimirești și a călugărilor de la Sihastru. Petre Pandrea relatează că În aprilie 1954 a fost angajat de maica Veronica de la Vladimirești ca să-i apere
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
comuniste din România poate fi interpretată nu numai ca o simplă defulare a neputinței securiștilor de a Îndeplini ordinele de reducere la tăcere a acestei voci mult prea deranjante pentru cuplul dictatorial. În conturarea unei analize asupra diferitelor căi de reprimare a disidenților din România din anii regimului Ceaușescu, istoricul Dennis Deletant citează rapoartele Amnesty International, care aduc la cunoștința opiniei publice internaționale folosirea În acest scop a azilelor psihiatrice. Potrivit istoricului, exista o lege care prevedea că decizia de izolare
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a revoltelor țărănești (1949-1962); (10) deportările cu scop de exterminare. Represiunile etnice. Gonirea și „vânzarea” evreilor și germanilor; (11) represiunea împotriva culturii, eradicarea valorilor naționale, respingerea artei și culturii occidentale, cenzura, arestarea și umilirea intelectualilor neînregimentați ori protestatari (1945-1989); (12) reprimarea mișcărilor și acțiunilor studențești din 1956. Procesele împotriva studenților protestatari organizate de PMR, UTM, UASR și Securitate (1958-1960), precum și înscenările din 1965 și din anii următori; (13) reprimarea mișcărilor muncitorești din Valea Jiului (1977), Brașov (1987) și a celorlalte greve din
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
culturii occidentale, cenzura, arestarea și umilirea intelectualilor neînregimentați ori protestatari (1945-1989); (12) reprimarea mișcărilor și acțiunilor studențești din 1956. Procesele împotriva studenților protestatari organizate de PMR, UTM, UASR și Securitate (1958-1960), precum și înscenările din 1965 și din anii următori; (13) reprimarea mișcărilor muncitorești din Valea Jiului (1977), Brașov (1987) și a celorlalte greve din anii 1980. Arestarea și deportarea muncitorilor protestatari; (14) reprimarea oponenților și disidenților în anii ’70 și ’80. Arestarea și asasinarea celor mai curajoși oponenți - omorârea inginerului Gheorghe Ursu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
studenților protestatari organizate de PMR, UTM, UASR și Securitate (1958-1960), precum și înscenările din 1965 și din anii următori; (13) reprimarea mișcărilor muncitorești din Valea Jiului (1977), Brașov (1987) și a celorlalte greve din anii 1980. Arestarea și deportarea muncitorilor protestatari; (14) reprimarea oponenților și disidenților în anii ’70 și ’80. Arestarea și asasinarea celor mai curajoși oponenți - omorârea inginerului Gheorghe Ursu, condamnarea la moarte a diplomatului Mircea Răceanu, arestat și judecat în 1989; condamnarea la moarte a persoanelor pe care regimul le
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dorinței (dorința oedipiană este un simplu cod universal: spre exemplu, fiecare copil își iubește un părinte și îl urăște pe celălaltă. Pentru Deleuze și Guattari, complexul lui Oedip nu este un principiu al dorinței, ci o idee propagandistică în serviciul reprimării vieții interioare în cadrul mitului familiei. În loc să privească inconștientul ca pe un teatru (hamletian sau oedipiană, cei doi teoreticieni consideră inconștientul o industrie care produce și, în loc de a înțelege prin psihanaliză primatul unui factor (tatăl, mama, falusulă, acordă prioritate multiplicității dorinței
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
anchetă, 72 de lagăre de muncă forțată (cele mai multe, asemenea celui de la Periprava), 63 centre de deportare și domiciliu obligatoriu, 93 de locuri de execuție, 100 de sedii regionale de anchete, etc, în total aproape 450 de locuri de detenție și reprimare 201. Conform investigațiilor Academiei Civice 202, cifra cea mai plauzibilă a condamnaților politici ar fi de 600.000 iar pentru cei internați administrativ, ca tatăl meu, de 200.000. Adăugând țăranii condamnați pentru neplata cotelor, sustragerea de la treierat la GAC
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
armată în munți (1945-1962); 9. Represiunea împotriva cultelor, desființarea Bisericii Greco-Catolice; 10. Arestarea, uciderea, detenția politică sau deportarea țăranilor oponenți colectivizării, lichidarea violentă a revoltelor țărănești; 11. „Vânzarea” evreilor și germanilor; 12. Represiunea împotriva culturii, prin cenzură și arestare 13. Reprimarea mișcărilor și acțiunilor studențești din 1956; 14. Reprimarea mișcărilor muncitorești din Valea Jiului (1977) și Brașov (1987) și a dizidenților politici 15. Distrugerea centrului istoric al Bucureștiului și demolarea bisericilor 16. Consecințele criminale ale „politicii demografice” (decretele din 1967 și
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
desființarea Bisericii Greco-Catolice; 10. Arestarea, uciderea, detenția politică sau deportarea țăranilor oponenți colectivizării, lichidarea violentă a revoltelor țărănești; 11. „Vânzarea” evreilor și germanilor; 12. Represiunea împotriva culturii, prin cenzură și arestare 13. Reprimarea mișcărilor și acțiunilor studențești din 1956; 14. Reprimarea mișcărilor muncitorești din Valea Jiului (1977) și Brașov (1987) și a dizidenților politici 15. Distrugerea centrului istoric al Bucureștiului și demolarea bisericilor 16. Consecințele criminale ale „politicii demografice” (decretele din 1967 și 1984) 17. Impunerea unor norme aberante privitoare la
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
axiologice. Capitolul 33 RUȘINE SI VINOVĂȚIE. Bunul-simț și decența Comportamentul sexual reprezintă sfera celui mai „modelat” sector al conduitelor umane. Această „modelare” s-a produs în decursul istoriei umanității, printr-un lung și complex proces de „interdicții” care au urmărit reprimarea și cenzura instinctului sexual și a manifestărilor corelate acestuia. Orice acțiune de „formare” a omului ca individ social este un act de „modelare valorică” de factură culturală, care începe cu „reprimarea instinctelor”. Acest fapt, considerat esențial, a fost subliniat de
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
lung și complex proces de „interdicții” care au urmărit reprimarea și cenzura instinctului sexual și a manifestărilor corelate acestuia. Orice acțiune de „formare” a omului ca individ social este un act de „modelare valorică” de factură culturală, care începe cu „reprimarea instinctelor”. Acest fapt, considerat esențial, a fost subliniat de B. Malinowski în celebra sa lucrare Sexualitatea și reprimarea ei în societățile primitive. Studii similare, de factură cultural-antropologică, aparțin lui M. Mead (Adolescență și sexualitateă, R. Linton (Fundamentul cultural al personalitățiiă
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
acestuia. Orice acțiune de „formare” a omului ca individ social este un act de „modelare valorică” de factură culturală, care începe cu „reprimarea instinctelor”. Acest fapt, considerat esențial, a fost subliniat de B. Malinowski în celebra sa lucrare Sexualitatea și reprimarea ei în societățile primitive. Studii similare, de factură cultural-antropologică, aparțin lui M. Mead (Adolescență și sexualitateă, R. Linton (Fundamentul cultural al personalitățiiă etc. Ce urmărește reprimarea instinctelor? Care este obiectivul urmărit de „reprimare” și „cenzură”? Trebuie ca de la început să
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
considerat esențial, a fost subliniat de B. Malinowski în celebra sa lucrare Sexualitatea și reprimarea ei în societățile primitive. Studii similare, de factură cultural-antropologică, aparțin lui M. Mead (Adolescență și sexualitateă, R. Linton (Fundamentul cultural al personalitățiiă etc. Ce urmărește reprimarea instinctelor? Care este obiectivul urmărit de „reprimare” și „cenzură”? Trebuie ca de la început să facem precizarea diferenței dintre „reprimare” și „cenzură”. Reprimarea este un act de interdicție, un sistem de „tabuuri” impuse din afară, cu caracter de obligativitate în Cetate
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
Malinowski în celebra sa lucrare Sexualitatea și reprimarea ei în societățile primitive. Studii similare, de factură cultural-antropologică, aparțin lui M. Mead (Adolescență și sexualitateă, R. Linton (Fundamentul cultural al personalitățiiă etc. Ce urmărește reprimarea instinctelor? Care este obiectivul urmărit de „reprimare” și „cenzură”? Trebuie ca de la început să facem precizarea diferenței dintre „reprimare” și „cenzură”. Reprimarea este un act de interdicție, un sistem de „tabuuri” impuse din afară, cu caracter de obligativitate în Cetate pentru toți membrii acesteia. Cenzura este un
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
Studii similare, de factură cultural-antropologică, aparțin lui M. Mead (Adolescență și sexualitateă, R. Linton (Fundamentul cultural al personalitățiiă etc. Ce urmărește reprimarea instinctelor? Care este obiectivul urmărit de „reprimare” și „cenzură”? Trebuie ca de la început să facem precizarea diferenței dintre „reprimare” și „cenzură”. Reprimarea este un act de interdicție, un sistem de „tabuuri” impuse din afară, cu caracter de obligativitate în Cetate pentru toți membrii acesteia. Cenzura este un act de „(autoăcontrol” al individului, în raport direct cu responsabilitatea, care urmărește
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
factură cultural-antropologică, aparțin lui M. Mead (Adolescență și sexualitateă, R. Linton (Fundamentul cultural al personalitățiiă etc. Ce urmărește reprimarea instinctelor? Care este obiectivul urmărit de „reprimare” și „cenzură”? Trebuie ca de la început să facem precizarea diferenței dintre „reprimare” și „cenzură”. Reprimarea este un act de interdicție, un sistem de „tabuuri” impuse din afară, cu caracter de obligativitate în Cetate pentru toți membrii acesteia. Cenzura este un act de „(autoăcontrol” al individului, în raport direct cu responsabilitatea, care urmărește respectarea interdicțiilor impuse
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
de interdicție, un sistem de „tabuuri” impuse din afară, cu caracter de obligativitate în Cetate pentru toți membrii acesteia. Cenzura este un act de „(autoăcontrol” al individului, în raport direct cu responsabilitatea, care urmărește respectarea interdicțiilor impuse de societate. Prin „reprimare” și „cenzură” se urmărește normarea generală a conduitelor umane în interiorul Cetății și, în mod special, a conduitelor sexuale. În acest fel, cele două modalități ale actului de „modelare culturală” stabilesc normele relațiilor interpersonale și, în final, „socializarea” membrilor comunității social-umane
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
ale actului de „modelare culturală” stabilesc normele relațiilor interpersonale și, în final, „socializarea” membrilor comunității social-umane. Dincolo însă de aspectul formal al interdicțiilor impuse regimului de „utilizare” al instinctelor și conduitelor sexuale, mai intervine un factor cu caracter moral-religios. Orice reprimare a instinctelor este resimțită ca o frustrare. Din acest motiv, ea este compensată prin atribuirea unei semnificații valorice noi, care-i conferă o dimensiune psihosocială superioară. Reprimarea și cenzura nu urmăresc anularea manifestărilor instinctului sexual, ci îi oferă acestuia o
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
al instinctelor și conduitelor sexuale, mai intervine un factor cu caracter moral-religios. Orice reprimare a instinctelor este resimțită ca o frustrare. Din acest motiv, ea este compensată prin atribuirea unei semnificații valorice noi, care-i conferă o dimensiune psihosocială superioară. Reprimarea și cenzura nu urmăresc anularea manifestărilor instinctului sexual, ci îi oferă acestuia o altă modalitate de manifestare, prin adăugarea unor atitudini de tip sublimat, psihomorale. Ele se vor manifesta prin „bun-simț” și „decență”. În locul sexualității libere a Omului sălbatic al
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
relațiile cu ceilalți. De bunul-simț depind atât respectul de sine, cât și respectul față de ceilalți. Nivelul de educație al unei persoane se poate vedea și după modul în care își controlează și utilizează propriile instincte (Hesnard, 1926Ă. Intimitate și exhibiționism Reprimarea și, ulterior, normarea utilizării instinctului sexual au operat transferul acestuia din planul fiziologiei în planul vieții morale. Acest transfer, care presupune o diminuare valorică a persoanei, este susținut de un sentiment sufletesc și moral reprezentat prin „rușine”. Rușinea este sentimentul
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
absență a cenzurii morale. Conștiința morală este incapabilă de a mai putea controla/cenzura actele individului. Rușinea trebuie înțeleasă ca o „frână psihomorală” care împiedică individul să-și manifeste public pornirile sexuale. Acest sentiment psihomoral care este rușinea e rezultatul reprimării sexualității și al compensării acestei reprimări prin interiorizarea valorilor morale ale modelului sociocultural al Cetății. În această privință, rușinea se asociază cu teama, stabilindu-se între ele un raport de echilibru. Mai mult chiar, putem considera „teama de a nu
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
este incapabilă de a mai putea controla/cenzura actele individului. Rușinea trebuie înțeleasă ca o „frână psihomorală” care împiedică individul să-și manifeste public pornirile sexuale. Acest sentiment psihomoral care este rușinea e rezultatul reprimării sexualității și al compensării acestei reprimări prin interiorizarea valorilor morale ale modelului sociocultural al Cetății. În această privință, rușinea se asociază cu teama, stabilindu-se între ele un raport de echilibru. Mai mult chiar, putem considera „teama de a nu se face de rușine” ca pe
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
legislația noastră prin normle care alcătuiesc dreptul concurenței și în principal prin Legea nr. 21/1996 privind concurența 118. Dreptul concurenței Dreptul concurenței este acea ramură de drept constituită din ansamblul reglementărilor care asigură existența concurenței, a competiției economice, prin reprimarea practicilor monopoliste, și exercitarea loială a concurenței, în lupta pentru câștigarea, extinderea și păstrarea clientelei. Potrivit Legii nr. 21/1996 privind concurența sunt interzise orice înțelegeri între întreprinderi, orice decizii ale asociațiilor de întreprinderi și orice practici concertate, care au
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
civil, în "Dreptul" nr. 8/2011. Pop, L., "Răspunderea civilă contractuală pentru fapta altuia", în Dreptul, nr. 11/2003. Pop, L., "Scurte considerații referitoare la analiza economică a contractului. Teoria "efficient breach of contract"", în Dreptul, nr. 10/2007. Popa, I.-Fl., "Reprimarea clauzelor abuzive", în Pandectele Romane, nr. 2/2004. Popa, I.-Fl., "Dolul și obligația de informare în contractele sinalagmatice", în Dreptul, nr. 7/2002. Roșioru, F., "Considerații privind executarea silită în natură a obligațiilor contractuale", în Revista de drept internațional privat
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]