22,650 matches
-
arhiva revistei "Gând românesc") Ca poet, Teodor Murăsanu este discutat din două perspective diferite: din perspectiva epocii sale și din perspectiva actualității. Cred că autorul ediției a procedat bine punând față în fața aceste ipostaze critice diferite. Pentru prima perspectiva se reproduc articolele lui Romulus Demetrescu, cronicarul literar al revistei "Pagini literare", care are și o înțelegere afectiva a liricii lui Teodor Murăsanu, evaluând-o în contextul literar al epocii. Din perspectiva actualității noastre vorbesc doi critici din generația tânără: Rodica Mureșan
O restituire by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/18102_a_19427]
-
de cursă lungă... Puține fraze sincere și călduroase, s-a întîmplat să-mi fie adresate în scris - exceptînd rudele sau confrații - decît aceea iscălita de călăuza Muzeului Balzac din Sachă, domnișoara Bourdelle. Un loc fermecător pe Valea Loarei, în Turena. Reproduc dedicația în limba franceză, așa cum a asternut-o bună Arlette pe contra-pagina finală a Catalogului Balzac la Sachă, oferit pe gratis la despărțire: C^est avec un immense plaisir que j^ai Monsieur Constantin Toiu qui a eteă un merveilleux
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
sau autoarele unor astfel de anunțuri integrează în scop persuasiv semnele specifice diferitelor grupuri etnice și sociale. Un articol (de Chantal Hilaire, în Semiotica 111, nr. 1-2, 1996; text destul de naiv, preluînd fără distanță critică toate explicațiile furnizate de informatori) reproduce diverse exemple de anunțuri ale țigăncilor prezicătoare din Canada. între aceste anunțuri și textele actuale din ziarele românești există unele similitudini; predomina însă diferențele, mai ales în punctele în care textele noastre detaliază cauzele răului și metodele de remediere. Dacă
Anunturi magice (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18134_a_19459]
-
Legea privind copyright-ul, în vigoare în România (și concepută după model occidental), permite numai citarea, fragmentară, în cadrul unor studii critice, a textelor altora, nu și preluarea lor de la primul până la ultimul cuvânt. Nu trăim în timpul lui Alecsandri, ca să putem reproduce orice, de oriunde. Practic, fiecare autor supus acestui tratament abuziv ar putea să-l dea în judecată pe Cezar Paul-Bădescu. Autorul antologiei pretinde că procedează imparțial, mulțumindu-se să consemneze un fenomen publicistic, edificator pentru cine studiază (sau va studia
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
Republica Moldova, dar care, stabilită în România, a intrat în anturajul lui Corneliu Vadim Tudor și a devenit un fel de coana Chirița a retoricii patriotarde de inspirație naționalist-comunistă, s-a grăbit să intervină în dispută în calitate de... parlamentar. Textul intervenției ei, reprodus în volum, departe de a fi un discurs, pare jelania unei femei, care își smulge părul din cap, scuipă și amenință: Iar ultimul mișel din acest grup, C. Preda, cere pur și simplu un scuipat în față..."; "Regret, dar o
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
asta e problema să și a celor care i-au dat doctoratul, dar ceilalți semnatari ai moțiunii sale agramate, parlamentari orișicât, cum de nu s-au cutremurat de textul sub care și-au pus semnătură? N-avem loc aici să reproducem toate năzdrăvăniile lingvistice ale dlui dr. ing. Anghel Stanciu (PRM) din textul moțiunii simple, text citat de Cornel Nistorescu, dar an raport cu el, exprimările dr. ing. Elenă Ceaușescu ar putea părea capodopere de elocinta agramata. Cât privește ansa opinia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
drept sursă postul de radio Deutsche Welle, citat de Agenția RADOR, Adevărul se referea la două articole despre România din cotidianul elvețian Neue Zürcher Zeitung (6 noiembrie). Din articolul d-lui Dieter Schlesak, cunoscutul poet român, stabilit în Germania, erau reproduse aceste cuvinte: "Tratarea amnezica a acestei părți a trecutului totalitar românesc chiar de către intelectuali de prestigiu, precum Dorin Tudoran sau Nicolae Manolescu, grevează serios acreditarea că autentică și solidă a democrației românești, punînd ca atare o piedică majoră în calea
Cum am periclitat aderarea României la structurile europene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17439_a_18764]
-
îl face să reintre în scenă pe eroul sau atît de activ în Casa Nucingen - Bixiou - Jean-Jacques - din care am tradus cîteva scurte fragmente în acest mini-serial. Este una dintre cele mai frapante viziuni ale scenelor de viață tipic pariziene. Reproducem întîi începutul: "Leon de Lora, pictorul nostru peisagist, face parte din una dintre cele mai alese familii Roussillon, spaniolă de origine, si care, dacă se recomandă prin vechimea rasei ei, de o sută de ani trebuie să știm că se
Comedianti fãrã a sti by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17455_a_18780]
-
și cotropitoare era politică de autopierdere. În plus, Steuerman avea să lupte cu personalitatea lui evreiască și cu scrisul lui dureros românesc". Altădată, în gazeta Lumea evreie din februarie 1919, evocă, cu penel de poet, cimitirul evreiesc din Iași. Să reproduc un fragment: "Printre pietre crește iarbă și locul pentru vis e bun. Urci pe cărărui în umedă liniște. Primăvară a spart bășicile cu mirosuri și-și vădește trupul gol, în umerii de crin, în pletele de toporași negri, în buzele
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
ați vine să te minunezi, pentru a câtă oară?, de valoarea traducerilor de acum douăzeci sau treizeci de ani, de scrupulozitatea lor, de cursivitatea stilistica splendida a tălmăcirii românești. Astfel de traduceri apar din ce an ce mai rar astăzi. Reproduse an românește sub condeiul traducătorilor pe care i-am pomenit mai sus, povestirile lui Cehov te ănvată cuvinte, ați dezvăluie un anumit ritm al frazei, izbutind astfel performanță aproape miraculoasă de a-ți ămbogăti universul lingvistic an pro-pria-ti limba. Ceea ce
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
nu pur și simplu enunțata. Am văzut, cu doi ani an urma, o producție de teatru americană a "Livezii cu vișini", la care m-am dus destul de sceptică, cu serioase rezerve față de capacitățile unor actori americani de a ăntelege și reproduce acea euforie disperată a personajelor lui Cehov. Temerile mele s-au dovedit total neăntemeiate: nu numai că am regăsit acel spirit cehovian pe care mizam, dar am și descoperit ceva an plus, o ăntelegere a "Livezii cu vișini" ca metaforă
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
același timp, pentru o carieră literară de 15 ani... an sfârșit, sufletul meu are acum dezlegare și pot trece liniștit la lecturile matematice ăntrerupte, mi se pare, cam la această epoca". Trecând la generația mai tânără, atunci, ăn 1935, să reproduc, măi ăntăi, răspunsul lui Anton Holban (care, tragic, va muri la ceva peste un an - ianuarie 1937 - de la data anchetei). Holban, deci, crede că (teribilă premoniție!) răspunde nu la de ce scrie ci la de ce a scris. Așadar: "De ce am scris
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
după aceeași piesă. Dacă Mircea Cornisteanu a optat pentru varianta integrală a textului, Radu Gabrea l-a redus aproape la jumatate, iar acest lucru a fost an favoarea spectacolului de la Nottara ăntr-un mod evident. Dacă an montarea de la Brașov se reproducea textul ad-litteram, fără nici o spargere a narației și fără prea mari contribuții regizorale, ăn versiunea Gabrea, prin reducerea piesei, se sporește dinamismul, tensiunea și, de ce nu, dramatismul, amplificând limbajul teatral și scenic, punând mult mai acut an valoare problemele complicate
Invitatie la dansul mortii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17487_a_18812]
-
Marin Preda" de Mariana Sipos, o carte de o excepțională valoare documentara. Autoarea a obținut, prin investigații proprii, Dosarul nr. 1595/ÎI/1980 din arhiva Procuraturii Municipiului București, care cuprinde procese verbale, declarații ale martorilor, rapoarte medico-legale, fotografii etc. Ea reproduce în carte aceste prețioase documente, adăugându-le un comentariu de data recentă făcut - la solicitarea să - de prof. dr. Vladimir Beliș, cunoscut specialist în medicină legală, ca și și un interviu luat secretarei lui Marin Preda de la Editură Cartea Românească
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
ca și până acum: Marin Preda a murit înăbusindu-se în somn, din cauza unei come etilice SAU a fost asasinat, nu se știe de cine anume. Expresivitatea involuntara a documentelor oficiale Trebuie să ai nervii țări ca să poți citi toate documentele reproduse în carte. Îndeosebi observațiile de specialitate făcute cu prilejul autopsierii cadavrului lui Marin Preda sunt macabre pentru un nespecialist: "Ficatul: 2500 gr și 30/21/9 cm. Capsula netedă, lucioasa și transparența. Pe secțiune de culoare castaniu-gălbuie cu desenul vascular
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
se ăngăduie a-l ăncheia sub semnul limbii franceze. Volumul de care ne-am ocupat aici conține și un numar de texte traduse an limba lui Victor Hugo de către Miron Kiropol, magician al verbului propriu, ca și al celui tălmăcit. Reproducem unul din ele: "Dans ce monde je constate/ îl n^y a plus de surprise/ tout m^est long. Et leș mains/ Et leș pieds/ Et leș rêves/ leș attentes. Tout. Tous leș torrents/ șont passés/ quelques-uns parmi mes paroles
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
limbii de lemn, dar susține că obositoarea lectură a celor patru sute de pagini merită întreprinsă, întrucat cititorul va descoperi pe parcurs "comori inestimabile". De asemenea, el pretinde că Mihai Beniuc este, ca poet, "un cântăreț de geniu al romanismului" și reproduce - într-o carte de memorii! - o suită de poeme care dovedesc nu atât geniu, cât o gândire puerila, cu câteva momente de exprimare norocoasă. Este greu de înțeles ce s-a întâmplat cu Ion Cristoiu, care se remarcase cândva prin
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
presiune decât aceea interioară, a propriei sale ambiții, a reușit să dobândească un impresionant palmares de abateri de la morală. Este oare moral să publici un text simultan în mai multe reviste (așa cum s-a întâmplat cu pamfletul despre George Pruteanu, reprodus cel puțin în revistele Timpul și Jurnalul literar)? Este moral să îl pui la stâlpul infamiei pe un critic literar (este vorba de Ioan Buduca) abia după ce a scris nefavorabil despre propria ta carte? Este moral să etichetezi numele unei
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
33-56; anul XXI, 1990, 3-4 (80-81), p. 10-27). Pentru a da o idee de stilul cantemirian, în transpunerea celui ce s-a afirmat că un bun cunoscător al latinei savante din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, vom reproduce câteva fraze chiar de la începutul Prefatei: "Având noi a înfățișa luminii publice creșterea și descreșterea Imperiului Otoman, de la însăși obârșia să, dinainte ne ies în cale, spre a le explica, unele fapte istorice și genealogice mai de seamă, în privința cărora
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
Că ea nu este, am spus-o de la bun început. Povestirile din acest volum sînt redactate, daca nu cumva termenul e nepotrivit, într-o manieră interesantă. Carrière le repovestește, pe toate, fără să le modifice, dar și fără să le reproducă. Că povestitor, isi îngăduie mici comentarii prefațatoare, extrem de scurte și de cele mai multe ori fără a enunța o opinie interesant de personală, ci mai degrabă cu un scop pur didactic, atrăgînd, de pildă, atenția asupra unor eventuale reluări de teme, motive
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
lung. Pentru pitecantropii de la conducere e infinit mai comod să se întroneze peste o nație de inculți decât peste una de ființe inteligente și cultivate. Pentru că acestea prea le văd incompetență, prostia și lichelismul. Născuți și crescuți între țoape, ei reproduc instinctiv modelul mahalalei la nivel de macrostructura socială. E greu, în aceste condiții, să nu vezi în recentul dictat financiar reflexele oportunismului semidoct. Postăți "în capul trebii", aceste anexe ale propriilor cefe multilateral dezvoltate n-au alt vis decât să
Muza burtilor ambulante by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17565_a_18890]
-
Iordan Datcu Pe coperta ultimei cărți a lui Pericle Martinescu, Visul Cavalerului (Ex Ponto, Constantă, 1998, 148 p.) este reprodus celebrul tablou al lui Rafael care înfățișează un cavaler în dile-mă: de o parte, o fecioara îl îmbie cu o spadă și o carte (simboluri ale activității), iar de cealalta o altă fecioara cu un buchet de flori (simbol al
Între actiune si contemplatie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/17585_a_18910]
-
în librarii cartea unui autor român stabilit de multă vreme la New York, Gabriel Plesea. Cartea, intitulată Corespondențe din New York, ne oferă, încă înainte de-a o deschide, posibilitatea de a-l cunoaște pe compatriotul nostru de peste ocean, prin intermediul unei fotografii reproduse pe ultima coperta. Fotografia, color, îl reprezintă pe Gabriel Plesea pozând în aer liber, cu un surâs blazat, ca o vedetă asaltata de o armată de fotoreporteri. În spatele său se văd valurile Atlanticului și câțiva zgârie-nori. Dacă studiem fotografia cu
Un scriitor agitat by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17601_a_18926]
-
Dostoievski, 1932; M. Bahtin, Problemele poeticii lui Dostoievski, 1963 ș.a. Ilustrativ pentru interesul constant, cum am mai afirmat, al românilor pentru Dostoievski este și numărul 4 al revistei "Secolul 20" din 1969, consacrat integral marelui romancier. Cedez ispitei de a reproduce din sumar cîteva repere: D. Merejkovski, Dostoievski și tragedia; M. Bahtin, Dante și românul polifonic al lui Dostoievski; Nathalie Sarraute, De la Dostoievski la Kafka; Ortega y Gasset, Confruntare cu Proust; George Steiner, De la românul gotic la realismul tragico-fantastic al lui
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
dostoievskiana și din critică, de asemenea vastă, consacrată acestei opere care a marcat profund literatura secolului al XX-lea, așa cum am încercat să demonstrez în prima parte a intervenției de față. Din păcate, cititorul neavizat se pierde în hătișul textelor reproduse din românele semnate de Dostoievski, din volumele critice ale unor K. Mociulski, A. Gîde, N. Berdiaev, V.V. Ermilov, L. Sestov ș.a. și din biografiile datorate lui Aimée Dostoievski și Annei Grigorievna Dostoievskaia! Și aceasta în primul rînd din cauza neglijentelor cu
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]