7,552 matches
-
Fără să mai țină cont de vîrstă, de rang, de rolul deținut în cadrul haitei, săreau toți să-i pedepsească obrăznicia de a se fi apropiat și să-l alunge. Lupino reușise să-și păstreze mintea limpede. În schimb, fizic, se resimțea. Atîtea confruntări, atîta mers fără odihnă... Puiandrul se mai înălțase, ajungînd acum de talia unui lup tînăr. Mușchii i se conturau ostentativ sub blana colbuită. Noroc de mușchi, pentru că altfel ar fi fost doar piele și os. Înfățișarea lui nu
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
de acest aspect. Ceea ce-l rodea cu adevărat era îndoiala. Se afla el pe drumul cel bun? Avea să-l prindă din urmă pe lupul înțelept? Va ști acesta să-l îndrume? Și, avînd în vedere sfîrșeala pe care o resimțea în trup, va mai putea face față confruntărilor viitoare? O veste ca un trăsnet veni să-l scuture cînd se aștepta mai puțin. Lupul mutilat? Da, a locuit pe-aici pînă nu demult. A plecat? Da: într-o dimineața, pe
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
cînd plecase el și era curios să vadă cum se transformaseră între timp. Și-ar fi dorit să mai schimbe o vorbă cu Arus; povețele lui neprețuite l-ar fi ajutat și de această dată. Și, mai presus de orice, resimțea cu durere despărțirea de Hana. Și, poate, dacă s-ar fi urcat pe-un colț de stîncă, undeva, și ar fi urlat cu toată puterea dorurilor răscolite, vocea i-ar fi ajuns, purtată de ecou, pînă la destinatarii chemărilor lui
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Este oare nevoie să mai amintim ce s-a întâmplat în 1914? Întotdeauna am apreciat, la modul cel mai elogios, moderația de limbaj a cancelarului Imperiului, dl. de Bethmann-Hollweg17. Dar, (în ajunul războiului), sub lovitura puternicei impresii pe care a resimțit-o văzând cum Anglia a trecut neașteptat de repede de partea noastră, el a calificat (față de Sir Edward Goschen 18) drept "petec de hârtie" tratatul semnat de Prusia, tratat care îi garanta Belgiei neutralitatea. Atunci el nu a mai fost
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
vei întoarce, dar credeam că pentru a rămâne, nu pentru a mă răni din nou. Lașule!” Karina îngenunchease pe trotuar plângând, cu capul sprijinit în palme. Rănile se deschiseră și începură să sângereze din nou la impactul cu cimentul dur. Resimțind durerea, Karina se ridică cu greu de jos. „- Cât voi mai plânge din cauza bărbaților? Cât voi mai avea de suferit din cauza lor? Vă urăsc! Ați auzit? Vă urăsc!” Karina tremura în timp ce rostea fiecare cuvânt care îi ieșea de pe buze. Nu
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
pe marginea patului. Ridică pantalonul pentru a verifica starea. Pielea se crăpase în câteva locuri, coaja apăruse deja pe răni pentru a o proteja. Nu era grav, dar era dureros. Căută vată și spirt și dezinfectă rănile. Usturimea medicamentului o resimți până în vârful degetelor de la picioare. Strânse din dinți și închise ochii, de parcă acestea ar fi diminuat cu ceva durerea. O căldură plăcută se răspândi apoi ca un fluid, prin tot corpul. Ce fusese mai greu trecuse, se obișnuise cu durerea
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
și noxe de la mașinile care rulau cu viteză pe stradă. Îi făcu bine totuși o porție zdravănă de aer rece care pătrunse până în adâncul plămânilor. Îi plăcea agitația orașului pentru că îi distrăgea atenția de la zbuciumul interior, dar în acel moment resimțea absența liniștii, a aerului curat din satul pe care se grăbise să-l părăsească, satul de la marginea pădurii. Pădurea... locul în care se declanșase toată nebunia, era cea care fusese martoră la începutul acestei povești care însă nu se sfârșise
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
ziarul pe măsuța de sticlă din fața fotoliului în care meditase, cu picioarele ascunse sub ea pentru a le proteja de frig. Avu nevoie de câteva secunde bune să-și revină. Picioarele îi amorțiseră stând în aceeași poziție mai mult timp, resimțind în mușchi miile de ace ce se înfigeau fără milă toate în același timp. Porni curajoasă spre dormitor, riscând să se dezechilibreze căci nu-i trecuse în totalitate efectul. Alese o cămașă verde cu mâneci lungi și o pereche de
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
suficient aer, simțea că se sufocă. Își aminti de tehnicile de respirație despre care citise într-o carte de dezvoltare personală și le puse în practică. Încet, încet se calma. Fiecare tehnică aplicată îi ușura din greutatea pe care o resimțea în fiecare celulă din care era modelată. Într-un târziu se liniști, dar nu reuși să adoarmă. Era mult prea marcată de ultimele evenimente din viața ei. Sănătatea îi era șubredă, mai ales cea psihică. Cât va mai rezista organismul
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
pe o pierdere această retragere impozantă a mândrului soare, poate pentru că știa că va reveni în zori de zi. Dar dacă el ar pleca, dacă nu și-ar mai face simțită prezența așa cum o face, i-ar simți lipsa? Ar resimți absența lui ca pe o pierdere. Îi intrase în suflet, în minte atât de adânc încât ar fi fost foarte greu să-l scoată de acolo. Nu concepea ca el să dispară înainte de a ști cine e, de a-l
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
calitățile?” Da, îl iubise, dar jocul acesta se prelungise prea mult, iar el nu înțelesese că avusese nevoie de prezența lui, de afecțiunea lui. Îi arătase în felul lui că o iubește, dar nu așa cum avea nevoie ea. Toată durerea resimțită în tot acest timp avusese menirea să o transforme într-o femeie puternică, rezistentă la loviturile pe care le primea. Poate că, totuși, această durere avusese și o parte bună. Se transformase într-un scut de apărare. Dar, nu o
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
don Fulgencio să gândească la asta, de cu noaptea și pe bâjbâite, odihnindu-și capul pe pernă împreună cu doña Edelmira, soția sa, se cufundă în somnul apăsător de atâtea grave meditații. Pe bună dreptate se numește filosofia sa ritmică, supraumană. Resimte o sfântă ură, un odium philosophicum, pentru simțul comun, despre care zice: "Simțul comun? La bucătărie!" și când ajunge la urechile sale acest stupid sfat conform căruia este o oală de greieri capul său, își recită acest fragment poetic, ce
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
-și manifeste în același timp măreția și voința. În acest punct al discuțiilor, un alt concept se impune pentru înțelegerea fenomenului tragic: acela de sublim. I se datorează lui Schiller faptul că, în studiul Despre cauza plăcerii pe care o resimțim în fața obiectelor tragice (1792Ă1, va antrena în interpretarea fenomenului categoria de sublim, integrată sferei esteticului; scriitorul face pasul decisive și pune capăt disjuncției existente până atunci între teoria sublimului și cea a tragicului, făcând din lumea omului zona privilegiată de
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
teatrul lui Dionysos din Atena cuprindea, se pare, între 15000 și 17000 de spectatori. Încă din epoca lui Pericle se acordă o alocație cetățenilor săraci ca ei să poată asista la această sărbătoare religioasă, artistică și politică în care cetatea resimte sentimentul unității sale. Elocvent este, din acest punct de vedere, că și femeile aveau voie să asiste la reprezentațiile tragediilor. II.2. Condițiile materiale ale reprezentației aă Spațiul teatral grecesc Când studiem piese le de teatru din punct de vedere
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
Egist și Jupiter, un Egist obosit de vina de a-l fi ucis pe Agamemnon, vină pe care o poartă în suflet de 15 ani (inventând sărbătorile morților doar pentru a-i forța și pe ceilalți locuitori ai orașului să resimtă dureros culpaă și un Jupiter umanizat, gata să-i împărtășească propriile-i temeri care l-au determinat să instituie ritualurile și ceremoniile religioase cu scopul declarat de a-i face pe oameni să-l privească neîncetat, pentru a nu avea
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
doză de drog, care reprezintă Nirvana, atingerea absolutului preț de o secundă, niciun drogat nu mai poate atinge extazul primar. Din simplul motiv că prima oară corpul fizic nu este afectat, este prima doză care Îi provoacă plăcere, dar ceea ce resimte după echivalează cu o foarte mare agresiune asupra corpului. Urmează decăderea, urmează intrarea În Întuneric. Iar faptul că societatea transimte gânduri negative referitoare la acest obicei deja blochează evolutiv persoana respectivă. Din acest motiv Noi am spus că nu este
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
ea lui unic?, fie c? eman? starea de armonie originar? a universului, fie c? sugereaz?, dimpotriv?, moartea, sfâr?ițul, pustietatea ?i odat? cu acestea sentimentul unei sfâ?ietoare triste? i metafizice pe care cel pornit pe drumul cunoa? terii o resimte pe m?sur? ce descoper? c? aceast? lume, nu numai c? nu poate fi supus? Întru totul ra?iunii umane, ci, dimpotriv?, cu fiecare mister dezv?luit, con?tiin?a imperfec? iunii semn al neîmplinirii „ce domin? În contingent" spore
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ca stare de suflet, ca mod de a fi În acest univers „orfic", are propriul s?u „glas" („Îngâna?i de glas de ape") ale c?rui ecouri „ating" Ins??i „r???cină fiin?ei noastre"; prin muzic?, sufletul omenesc resimte armonia pierdut? a lumii: „Cel ce cânt? se dezmiard?? ? i pe el ?i pe ceilal?i" (Manuscrise). Oglind? a armoniei universului, lacul devine proiec?ia liric? a iubirii. De aceea frumuse?ea lui este neobi?nuit?: „ Lacul codrilor albastru Nuferi
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
o căldură îngrozitor de plăcută și devine conștientă că gura ei s-a umplut brusc de salivă, pe care o înghite zgomotos și știe că ea e singura care poate auzi zgo motul, iar zgomotul se amplifică în urechile ei care resimt presiunea intracraniană ridicată, și Sophia con tinuă să-l privească fix pe bărbatul din fața ei timp de treizeci de secunde lungi și apoi deschide gura și rostește clar urcă-te. Nouă seara. Mâna lui se întinde spre portieră și trage
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
că ți-e dor un pic de liberele maidane mioritice unde poți să-ți arunci nestingherit gunoiul din mașina aflată în mers sau să-ți schimbi uleiul la mașină pe marginea șanțului fără ca cineva să sune la Poliție. Despre singurătatea resimțită într-un sat din Luxemburg: nimeni nu mânca semințe pe banca din fața casei, nu mă simțeam nici admirat nici bârfit, ceea ce mă făcea să mă întreb dacă exist. Am simțit ca dispărute reperele unei existența în funcție de care eram obișnuit să
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
suficiență. Limba natală este mediatorul spiritualității noastre, dar ne este și limită totodată; ea este deschidere către gândire și închiderea într-o gândire în același timp. Putem spune c-o iubim abia după ce o depășim înspre gândirea în alte limbi, resimțind-o ca "locul" în care gândirea noastră se simte acasă. Raporturile cu limba ar trebui gândite din perspectiva uzucapiunii: o are cel care o stăpânește mai mult timp. Ar trebui deci să introducem și tagma detentorilor precari, ale căror drepturi
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
recurge o țară puternică, nesocotind drepturile unei țări mai mici sau mai slabe.” 71 Plecând de la această definiție, se poate identifica forța ca fiind unul din factorii puterii folosiți de Germania fascistă. Protestele împotriva practicilor fasciste ale Germaniei s-au resimțit și în sport încă din 1932; „astfel, la Jocurile Olimpice de vară de la Los Angeles, în timpul intonării imnului german, sportivii francezi și polonezi au stat jos, în mod ostentativ.”72 Un alt exemplu îl reprezintă Olimpiada de la München din 1972 care
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
înseamnă a fi atașat de brand, a-l reprezenta în majoritatea împrejurărilor, în viața profesională, în viața privată, în viața socială. A trăi brandul înseamnă, în ultimă instanță: brand engagement. Atașamentul emoțional este o rezultantă a satisfacției pe care o resimt angajații pentru o treabă bine făcută, a aprecierii colegilor și managerilor și, cel mai important, a încrederii în misiunea, valorile și scopurile companiei în care lucrează. Încrederea aceasta se alimentează din faptul că promisiunea brandului nu este o poveste, ci
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
semn de ameliorare, ba mai mult, se și răcește. Aversele cu tunete și fulgere sunt prezente în mare parte din țară, nu lipsesc nici rafalele de vânt, foarte probabil că vor fi și căderi de grindină, iar torențialitatea ploilor se resimte mai ales în zona montană și în regiunile estice și sud-estice ale țării noastre. În plus, vântul este tot mai alert, îndeosebi în timpul ploilor. Prin urmare, temperaturile real resimțite vor fi ceva mai scăzute față de indicația termometrelor, respectiv de 16
Ploile revin în forță. Vezi prognoza pentru următoarele zile by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72176_a_73501]
-
Mircea Mihăieș Efectul de undă Kosovo a fost resimțit în România cu o amplitudine pe care n-am observat-o în alte țări. Cred că nici măcar în Albania nu s-a vorbit atât de mult (și, în orice caz, nu în termenii de la noi) despre semnificația actului unilateral de la
Profeții xenofobi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8720_a_10045]