1,282 matches
-
în ultima vreme transformări esențiale. De pildă, s‑a trecut de la organizația dinozaur (cu ierarhii înalte și rigide) la organizația banc de pești caracterizată prin deplasări rapide și ajustări constante la semnalele recepționate instantaneu. Modelul noului tip de organizație este responsabilizarea, care este mai mult decât o simplă delegare, ea implicând emanciparea personalului și modificarea radicală a atitudinilor și comportamentelor față de muncă, precum și oferirea, tuturor oamenilor, a oportunităților de a avea o carieră, nu doar o simplă slujbă, de a se
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
greu, dacă nu chiar imposibil de întâlnit în practică). Cu toate acestea, ea face obiectul reflecțiilor unor autori. Alain Kerjean a publicat nu demult (în 2002) o lucrare intitulată Le manager-leader. Pornind de la ideea că, în organizațiile postindustriale fondate pe responsabilizare, rolul managerului s‑a schimbat, el militează pentru necesitatea ca acesta să‑și încorporeze în sine trăsăturile liderului, devenind astfel un manager‑lider. # Managerul este astăzi un lider care are o viziune - el știe unde vrea și unde trebuie să
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ales de luare a deciziei. Există, din acest punct de vedere, tipul deciziei individuale, când conducătorul ia singur decizia, fără a considera sugestiile altora, și tipul deciziei colective (consensuale), în care conducătorul decide numai în urma consultării celorlalți. 3) Gradul de responsabilizare a membrilor grupului - înțeles ca o precondiție, chiar ca o valoare absolut necesară recompensării după merite a fiecărui individ. Responsabilitatea poate fi individuală sau colectivă, fiecare dintre aceste două forme fiind acceptată și promovată de angajați sau, dimpotrivă, respinsă și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
angajat individual efectuând o mare parte din procesul total de asamblare), în timp ce în altele (SUA) accentul a căzut pe interacțiunea dintre grupuri. Activitatea în echipele de lucru se soldează cu o multitudine de efecte pozitive, printre care mai importante sunt: responsabilizarea membrilor grupurilor, creșterea productivității, apariția stărilor de satisfacție și a sentimentului autorealizării, facilitarea proceselor de învățare organizațională, democratizarea vieții de organizație etc. Nu-i mai puțin adevărat că apar și unele efecte negative. De exemplu, autonomizarea excesivă a echipelor poate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
compararea lor cu cele ale firmei care întreprinde analiza); împuternicirea (acordarea autorității persoanelor din subordine); reenginering-ul (reproiectarea radicală a proceselor organizaționale pentru a obține îmbunătățiri majore în ceea ce privește timpul, costurile, calitatea serviciilor) etc. Elementul comun al tuturor acestor practici îl constituie responsabilizarea membrilor organizației, atât în plan individual, cât și la nivelul grupului. Din acest punct de vedere, MCT se aseamănă cu celelalte două forme participaționale prezentate mai înainte. Între ele există și unele diferențieri. Astfel, dacă echipele de lucru operează cu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
necesar sau se impune. Rigoarea este un proces de repetiție și de antrenament, ea este un fundament al civilizației actuale, un minim indispensabil pentru ca societatea să poată funcționa. Rezultă din cele de mai sus că practica celor 5S țintește spre responsabilizarea fiecărui membru al organizației în vederea creșterii eficienței personale, dar și a celei organizaționale. Ea presupune nu numai transformarea fizică a mediului muncii, ci și transformarea profundă a stării de spirit a personalului. Practica celor 5S ilustrează accepțiunea în sens larg
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
angajaților. În vederea diminuării lui au fost propuse o serie de măsuri: stabilirea unor limite, drept de posesiune redus, schimbarea sistematică a reprezentanților angajaților, optimizarea procedurilor electorale etc. Toate formele participaționale prezentate în acest paragraf, ca și altele neprezentate, contribuie la responsabilizarea membrilor organizației, la satisfacerea aspirațiilor lor participaționale, la dezvoltarea personală și a competenței celor implicați în realizarea lor, în fine, conduc la creșterea eficienței organizaționale. Un model al participării În cele de mai sus am prezentat câteva probleme ale participării
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care aceasta pare să le genereze, trebuie să reamintim că tradițiile istorice continuă să influențeze modul În care răspundem la aceste Întrebări. Este chiar bine că se Întâmplă astfel, pentru păstrarea unei vieți politice care să Însemne ceva. Politica de responsabilizare și de recunoaștere și cea de integrare republicană rămân oricum două căi diferite de a răspunde la aceeași Întrebare: cum să trăim Împreună, diferiți fiind? J.Y. T. & BARTH Fredrik (coordonator) (1969), Ethnic Groups and Boundaries. The Social Organisation of
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
importante în Letonia: Partidul Comunist Leton (LKP), Frontul Popular Leton (LTF) și Mișcarea Letonă de Independență Națională (Latvijas Nacionălăs Neatkarības Kustiba, LNNK), care făcea parte din LTF. Crearea LNNK, în vara lui 1988, a constituit pasul următor în procesul de responsabilizare politică a populației. LNNK se opunea regimului sovietic, acuzat în mod deschis de ocuparea Letoniei și predica separarea de Uniunea Sovietică. LTF a susținut independența Letoniei față de Uniunea Sovietică, în timp ce Frontul Internațional al Muncitorilor SSR leton (Interfront) era pentru menținerea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
text care l-a incitat, l-a provocat așa încât, ca Odobescu odinioară (proportion garde), în loc de o cronică literară obișnuită s-a pomenit cu o carte în toată puterea cuvântului, care "nu se vrea o execuție" ci, în primul rând, o responsabilizare a cititorului/cercetătorului literar, în fața literaturii române este abandonul istoriilor de tip tradițional și consacrarea, la noi, a unei istorii de factură canonică, modelul fiind, de asta dată, cel american al lui Harold Bloom, a cărui carte, Canonul occidental, este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
criterii de performanță specifice sectoarelor de activitate finanțate din bugetele publice. C. Unificarea cadrului legislativ privind salarizarea în sfera publică; introducerea unui mecanism de stabilire a salariilor de bază care să permită: - remunerarea diferențiată a angajaților în funcție de performanță muncii prestate; - responsabilizarea conducerii instituțiilor publice. D. Utilizarea salariului minim de bază garantat ca instrument de protecție a angajaților; finalizarea elaborării metodologiei de calcul al nivelului salariului de bază minim garantat, fundamentat pe indicatori socioeconomici, care să reprezinte costul menținerii capacității de muncă
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
271-272), într-un tulburător exemplu de blamare a victimei. Acesta era climatul postbelic german în care Jaspers a pledat pentru necesitatea de asumarea a responsabilității și recunoaștere a vinovăției germane pentru atrocitățile și tragedia cauzate de regimul nazist. Eforturile de responsabilizare morală depuse de Jaspers nu au atins coarda etică a Germaniei postbelice. După cum arată și datele prelevate din diverse sondaje realizate în anii '40 și '50, germanii nu erau dispuși încă să își confrunte trecutul și să își asume "vinovăția
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de verdictul alegătorilor, vor alege personal tehnic competent, nu doar loial, pentru toate funcțiile, nu neapărat politice, conștiente că vor fi judecate și după randamentul și corectitudinea personalului ales de ele. În general, modelul party government pare să permită o responsabilizare sporită a guvernanților ceea ce nu este cazul, de exemplu, al guvernelor de tehnicieni și respectarea în mai mare măsură a promisiunilor. 6. EXTINDEREA GUVERNELOR Ce fac guvernele Una este să analizăm modalitățile de realizare a politicilor publice, așa cum vom face
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
de mai sus încă o înzestrare, care mi se pare decisivă: talentul de a nu arde etapele, de a nu viza, pripit, vârful, înainte de a fi parcurs traseul firesc al oricărei creșteri sănătoase. Am aflat despre un program Petrom de responsabilizare socială, intitulat „Țara lui Andrei“. E, din câte am înțeles, o încercare de a stimula încrederea noilor generații în șansa lor de împlinire, în perspectiva de reușită a acelora care sunt dispuși să se mobilizeze lucid și eficace pentru o
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
modifică semnificativ comportamentul supunerii consimțite ("devin liber în a decide ce se cuvine și ce nu") și influențează gradul de autonomizare al subiectului, care redevine "uman". Această situație este specifică precumpănitor culturilor naționale (popoarelor) individualiste, în care îndemnul public la responsabilizare și autonomie personală este gratificat simbolic și experimentat social mult mai frecvent. 5.7. Stilul de conducere În grupul de la Universitatea Iowa, Lewin, Lippit și White (1939) realizează o cercetare avînd ca subiecți tineri înscriși în diverse cluburi informale. Tema
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o alegere indezirabilă social. De exemplu, un lider de organizație care intenționează să fie "eficient", cînd dorește să facă concedieri masive, mai bine "convoacă consiliul de administrație". Poate fi sigur că dacă va întreține "aparența participării" și va da impresia "responsabilizării de grup", va obține decizii colective mult mai severe (extreme) decît ar putea propune individual. Mai mult, el poate obține și acoperirea unei "decizii democratice" în favoarea "însănătoșirii organizației". Tot astfel, un lider politic care are interesul să organizeze o intervenție
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
care dă impulsul inițial) și pe cea a partenerilor sociali (care definesc condițiile de funcționare). Dreptul la expresie poate fi prezentat pornind de la câteva întrebări: • De ce acest drept la expresie? La origine se află considerații economice și sociale: voința de responsabilizare a salariaților, luarea în calcul a creșterii nivelului lor de formare, creșterea revendicărilor calitative legate de condițiile de muncă. Acestor motive li se adaugă o voință politică: restabilirea cetățeniei în întreprinderi. Indivizii se exprimă din ce în ce mai mult în diferite contexte (școală
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
analiză și de rezolvare a problemelor vizate; • timpul de reunire este plătit (în Franța, în SUA, dar nu în Japonia); • la început, cercurile au vizat calitatea producției. S-a produs apoi o glisare, iar ele au constituit un instrument de responsabilizare și motivare. • concluziile sunt transmise conducerii, care decide. Cercurile de calitate au fost introduse în SUA în 1974, la firma Lookeed din California, mai precis într-o unitate de fabricare a rachetelor și sateliților. Doi ani mai târziu, firma considera
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
aspirațiile/interesele elevilor. Cadrul didactic dezvoltă capacitatea elevilor de a fi autonomi, de a deveni subiecți ai propriei dezvoltări prin: - implicare în propria formare - sprijinire în folosirea unor surse și mijloace diverse de informare - crearea abilităților de a lua decizii - responsabilizare și motivare - dezvoltarea capacității de a rezolva probleme - încurajarea spiritului de inițiativă și a creativității - facilitarea colaborării și comunicării între elevi. Cadrul didactic organizează activități individualizate prin care elevul devine conștient de potențialul, aspirațiile, interesele și nevoile sale. Cadrul didactic
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
nu antreprenorială. (Kornai: 1992, 140-145). Statul își asigura veniturile din impozitarea întreprinderilor, taxele cooperativelor, taxele ascunse (în prețuri), taxe individuale și obligațiuni vândute publicului prin campanii propagandistice agresive (în cazul RSR, așa numitul principiul al "cointeresării" prin care se încerca responsabilizarea muncitorilor în raport cu eficiența întreprinderii prin condiționarea salariilor de productivitate și eficiență; se urmărea astfel combaterea dezinteresului față de bunurile statului, dar consecințele acestei măsuri s-au concretizat în nemulțumiri și chiar proteste ale muncitorilor, alienați în mai mare măsură în raport cu produsul
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
implicarea instituțiilor responsabile ale statului în socializarea tinerilor rromi; ● realizarea unui program de locuințe sociale în mediul rural, destinate familiilor de rromi și atribuirea de teren agricol; ● orientarea asistenței educaționale-sanitare pentru rromi; ● reprezentarea rromilor în administrația publică locală; ● politici de responsabilizare civică și educație cetățeneasca pentru populația de rromi; ● participarea statului la proiecte internaționale de sprijinire materială și culturală a rromilor. 10.4. Elaborarea unor strategii de integrare culturală și socială a celorlalte comunități etnice. Capitolul 11 Politică externă și promovarea
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2000 pe perioada 2001-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131926_a_133255]
-
sector; 5. realizarea și modernizarea rețelelor de transport și distribuție pentru petrol și gaz natural ca mijloc de creștere a capacităților și eficienței sistemelor; 6. instituirea, de către entități care operează în sector, a unor principii contabile acceptabile, care să asigure responsabilizarea financiară prin stabilirea unor criterii financiare față de îndeplinirea cărora entitățile respective să fie ținute răspunzătoare; 7. conceperea unei politici de combustibil în vederea raționalizării cererii și ofertei de resurse energetice, incluzînd modificarea politicilor de prețuri pentru producătorii și consumatorii de resurse
ACORD DE ÎMPRUMUT din 1 iunie 1994 între România (Împrumutatul) şi Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138069_a_139398]
-
competențe." 1.4. În Convenția cu privire la drepturile copilului se accentuează fără echivoc legătură fundamentală și indisolubila dintre copil și familia lui. Trebuie subliniat că pentru a i se asigura copilului un mediu de dezvoltare caracterizat prin fericire, dragoste și înțelegere responsabilizarea familiei capătă cu totul alte dimensiuni. Un nivel crescut de educație a părinților, alături de asigurarea/garantarea unui nivel decent de viață al acestora vor conduce la conștientizarea rolului fundamental al familiei, precum și la posibilitatea exercitării depline a acestui rol, având
HOTĂRÂRE nr. 539 din 7 iunie 2001 pentru aprobarea Strategiei guvernamentale în domeniul protecţiei copilului în dificultate (2001-2004) şi a Planului operational pentru implementarea Strategiei guvernamentale în domeniul protecţiei copilului în dificultate (2001-2004). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135084_a_136413]
-
protecție până când se realizează reintegrarea copilului în familia naturală, în familia lărgita sau (în situațiile în care reintegrarea nu este posibilă sau nu este în interesul superior al copilului) până la integrarea sa într-o familie adoptiva. 4. Principiul descentralizării și responsabilizării comunității În prezent sistemul de protecție a copiilor aflați în dificultate funcționează descentralizat la nivelul județelor, respectiv al sectoarelor municipiului București. Prezenta strategie se bazează pe întărirea serviciilor publice specializate pentru protecția copilului, aflate în subordinea consiliilor județene, respectiv a
HOTĂRÂRE nr. 539 din 7 iunie 2001 pentru aprobarea Strategiei guvernamentale în domeniul protecţiei copilului în dificultate (2001-2004) şi a Planului operational pentru implementarea Strategiei guvernamentale în domeniul protecţiei copilului în dificultate (2001-2004). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135084_a_136413]
-
pe întărirea serviciilor publice specializate pentru protecția copilului, aflate în subordinea consiliilor județene, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, precum și pe implicarea comunităților locale, prin continuarea descentralizării unor servicii la nivelul primăriilor localităților. Se acordă o atenție specială responsabilizării comunității în ceea ce privește rezolvarea problemelor referitoare la propriii copii. 5. Principiul solidarității Creșterea, dezvoltarea și educarea tuturor copiilor se fac în spiritul demnității, libertății și al respectului față de semeni, acordându-se o atenție prioritară întăririi coeziunii sociale în abordarea problematicii referitoare
HOTĂRÂRE nr. 539 din 7 iunie 2001 pentru aprobarea Strategiei guvernamentale în domeniul protecţiei copilului în dificultate (2001-2004) şi a Planului operational pentru implementarea Strategiei guvernamentale în domeniul protecţiei copilului în dificultate (2001-2004). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135084_a_136413]