1,532 matches
-
văzută în toată complexitatea ei nesfârșită de posibilități. Un lucru care pe unii îi poate speria foarte mult, dar nu și pe acest deosebit fel de privitor care este artistul. Uneori, poveștile de dragoste par că se rup brusc, se retează. Din diverse cauze, fără importanță poate, dar cu consecințe dureroase. Dincolo de căutarea febrilă a urmelor lăsate prin casa lor de o femeie, de nevoia vitală a jumătății de ființă, se simte acel ceva care poate fi numit dăruire de sine
PATRUZECI DE SECUNDE de CONSTANTIN POPESCU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341750_a_343079]
-
la iveală, uneori cu un trist umor, falsitatea lor, sau mai bine spus versatilitatea acestora. Și, pentru a augmenta, pun, după autor desigur, în discuție problematica rațiunii, acel concept adus la statutul de zeitate exact printre sinistrele mormane de capete retezate în numele ei de ghilotinele Revoluției Franceze. Într-o epocă a luminilor, desigur! Oare prin ce labirint pervers al gândirii rațiunea, printre altele și libertatea de a te îndoi, se transformă în dogmă și în felul acesta devine o formă cumplită
CU ZOLTAN TERNER PRINTRE GÂNDURI, DILEME, INCERTITUDINI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341930_a_343259]
-
atâtea morminte. Sandwich și Rugăciune În miezul unei nopți fierbinți o bucată din carnea universului este pământul sandwich între două felii de infinit, se prelinge din el,vâscos,macabru, viața, se scurge ca dintr-un miel sângele când măcelarul îi retează beregata cu gândul la sărbătoarea de mâine, noi mușcăm din uriașul sanswich înfometați și ne scârțâie printre dinți anii ne scopim cu o idee, scuipăm câte un smog de tușește Dumnezeu ...spre dimineață El obosește învățându-ne Rugăciunea Pământene cuvinte
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342339_a_343668]
-
satul de alături, prăpăd prin holdele de cucuruz ale crivinenților, cum le ziceam, ne mai chemau, năcăjiții, să le dăm și noi câta mână de ajutor. Mi-o fost dat să văd și eu prima oară cum mănâncă mistrețul cucuruz, retează mai multe tulpini cu colții și le dă la pământ, apoi le hăpăie știuleții cu boaba încă în must de-a-ntregul. Pe unde treceau hâțele, rămânea holda pustie, călcată de la un capăt la altul în copite. Da moșu Klesch nu
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
pustiului ce-a ros din carnea-mi crudă, lumini de ger îi voi săpa sub bolți! Pe coapsele de maci m-așez flămândă, de tine,de iubire și de ieri, azi,dorului nu-i sunt decât o pândă, cu gloanțe retezate-n primăveri! Un zbor înfrânt sub prăbușiri de umbre, scâncește,răsucind amaru-n piept, ți-s pașii grei pe sub penel de urme, lumini de ger mă ard și e nedrept! Referință Bibliografică: LUMINI DE GER / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
LUMINI DE GER de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342611_a_343940]
-
lui Dumnezeu". "Nu trebuie să preferăm voia noastră proprie voii lui Dumnezeu, ci în orice lucru să căutăm și să facem voia lui Dumnezeu". Iar dumnezeiescul Ioan Hrisostom spune că "Trebuie să stăm cu vitejie împotriva tuturor lucrurilor care ne retează pornirea noastră bună. Ascultă ce spune Domnul Hristos: " Cine iubește pe tată sau pe mamă mai mult decat pe Mine nu este vrednic de Mine" (Mat. 10, 37). Căci atunci când facem ceva din cele plăcute lui Dumnezeu, oricine ne împiedică
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
rotindu-se înfricoșător. Apoi, cu mișcări leneșe, acesta lua o bucată mare de împletitura și șterse lama uriașă, ca pe o bijuterie, încet și minuțios pentru viitoarea lovitură. Mihai Gâdea are o astfel de unealtă în gură, al cărei tăiș, retează mințile, gândirea, logica și bunul simț. În numele demonilor și-al noului mesia satanic, Dan Voiculescu, contrar lui Dumnezeu, contrar Bibliei și-al Creștinătății, contrar Poporului Român prin fostul pastor, zi de zi, acesta săvârșește blasfemii, pângărește minți neștiutoare, modifica demonic
GÂDELE ( MIHAI GÂDEA ŞI ANTENA 3) de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341587_a_342916]
-
și tot drumul e bătut cu mărgăritare și toate gândurile ard în văpăi! Când gândul, inima și nostalgia ne predau singurătăților cântecul e statornic alinător. Cântecul e un salcâm sufletesc ce înverzește și de-l crapă înghețul, și de-l retează omul, și de-l prăbușește furtuna. Salcâm despicat de îngheț, salcâm tăiat de secure, salcâm trăsnit de curenți, salcâm care-și dăruie mierea și parfumul florii și umbra frunzei din coroană, acesta-i cântecul Danielei Vlădescu, un cântec liric, dulce
DANIELA VLĂDESCU. MELODII MINUNATE CA UN TORENT DE MÂNGÂIERI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341621_a_342950]
-
în săculeți, cât putuseră lua fiecare pe cal. Apoi, îi puseseră pe călugări să lărgească și să adâncească groapa în care încercaseră ei să adăpostească agoniseala mănăstirii. La urmă de tot, îi adunaseră pe călugări pe marginea gropii și le retezaseră capetele, aruncându-le leșurile în adăpostul comorii. Îi acoperiseră cu pământul gras și înălțaseră în grabă un dâmb, drept semn pentru sălașul prăzii, când aveau să revină mai târziu... Dar târziul s-a preschimbat în niciodată, Dunărea nu i-a
VOCILE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341689_a_343018]
-
să nu lăsăm profeții temnițelor să strige în deșert, căci oamenii aceștia au trăit și au murit pentru Hristos.” Mănăstirea Diaconești, 11 Aprilie 2009. Partea întâi-Tristețile unui deținut Profetul-pătimitor întrevede căderea unor capete ale balaurului roșu-comunismul, dar pe măsură ce i se retează, ele cresc la loc, mai viguroae și mai multe, pentru a-și întinde tentacolele hegemoniei universale a răului prin forțele sale apocaliptice revitalizate deopotrivă de ateism și de o mare parte a creștinilor inerți, somnolenți, indiferenți ori corupți. „Deținutul simte
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
a mă închina în fața icoanelor tale. Se închină). Bun ai fost și ești cu mine. M-ai învățat să seamăn grâul, să îngrijesc recolta, să plămădesc pâinea, să aprind focul, să iubesc. Bat-o vina de mână stîngă. Mi-a retezat-o batoza! Eram în vacanță și ajutam părinții la treierat Nu a știut dreapta ce face stânga. Altfel aveam și eu ca toți oamenii două mâini. Dar e bine și așa. Pot muncii. Îmi mângâi pruncii și femeia. Pot aprinde
PIESĂ DE TEATRU ÎNTR-UN ACT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340580_a_341909]
-
că vrea cu orice preț să mă expedieze cât mai repede posibil. Chiar dacă eu încercam să-i explic de ce am venit, ce fac, ce vreau să fac pe viitor, domnia sa mă tot întreba dacă am alte acte... Așa că mi-a retezat orice speranță de reușită! Dar totuși m-am comportat natural și firesc și i-am spus că nu mă dau bătută... Am ieșit de la interviu cu un gust amar și cu o oarecare nedumerire, fără însă a fi rasistă sau
JURNAL LONDONEZ (7) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340645_a_341974]
-
Vecina mea, Maria Vrăjitoarea, era un foarte bun Drăgan. Mai târziu a ajutat la alcătuirea echipei de Drăgaci a Căminului cultural din Țigănești și dansul lor a fost foarte apreciat in presă. În timpul dansului drăgaicile cântau: „Au venit drăgaicili/ Să reteze spicili,/ Spicili sunt măricele,/ Drăgaicili mititele,/ Moare Drăgan după ele./ Hai Drăgane să sărim,/ Să sărim, să răsărim,/ Cu tichii de la copii,/ Cu inele de la fete,/ Cu brățări de la neveste./ Hai Drăgane să sărim,/ Să sărim, să răsărim,/ Că știi
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
de la copii,/ Cu inele de la fete,/ Cu brățări de la neveste./ Hai Drăgane să sărim,/ Să sărim, să răsărim,/ Că știi iarna ce pățim./ N-am avea cu ce trăi,/ Cu mălai din bănicioară,/ Cu pește din unicioară./ Spicilii s-au retezat,/ Drăgaicili au plecat.” După joc, fetele primeau daruri de la proprietarul holdelor pentru bogăția cărora își oferiseră dansul. Și acest dans, Drăgaica, este pe cale de dispariție. Mai apare din când în când la câte o festivitate cu caracter folcloric. Oamenii din
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
când văd că n-am cu cine? Așa că...să ne bucurăm că ne-am întâlnit, ne-am simțit bine și...să ridicăm ancora. Domnișoară! Cei trei se speriară din nou. Încă nu terminaseră cu gustările și rachiurile. Iar mofturosul le retează perspectiva acestui chiolhan țeapăn. Bașca promisiunile perpetuării petrecerii. --Stai, mă Dane, de ce te-ai supărat? Dacă renunți la afacere...e dreptul tău. Însă, de ce strici totul, dacă Bucă este impertinent? Măcar să terminăm masa, că așa, doar cu rachiurile, ne-ai
TRANDAFIRUL SIRENEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344394_a_345723]
-
Publicat în: Ediția nr. 2058 din 19 august 2016 Toate Articolele Autorului Deși e maiestru de vânătoare Prin cotețe și-n codrul mare, Prins odată în delict, Vulpoiul fu aspru pedepsit: Toți sătenii-l asaltează Și din coadă-i ii retează. Ca să-și ascundă rușinea, Vulpoiul amăgi mulțimea: -De curând am adoptat Această ținută nouă Și v-o recomand și vouă Adaugă, apoi, agale, Expunându-și părțile dorsale: -Cu această toaletă Mă simt ușor ca o subretă Pot s-alunec prin
VULPOIUL DEMAGOG de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342745_a_344074]
-
complete și avizul dumneavoastră cu privire la transferarea de la Penitenciarul Jilava la Spitalul Penitenciarului Văcărești a deținutului Vulcănescu Mircea Aurel, funcționar, fiul lui Mihai și al Mariei, bolnav de pleurezie". Adresa din 26 mai 1951 a Direcțiunii Generale a Securității - regiunea București retează orice posibilitate de supraveghere a bolii pulmonare: ,La ordinul dumneavoastră din 10 mai 1951 raportăm următoarele: întrucît din fișa personală a susnumitului ce o posedă la Direcțiunea Generală a Securității Statului, fără a se cunoaște motivul reținerii, nu putem aviza
ÎMPLINIREA A 113 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI A 65 DE ANI DE LA MUTAREA SA ÎN VEŞNICELE ŞI CEREŞTILE LOCAŞURI – MIRCEA VULCĂNESCU (1904 – 1952)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/343136_a_344465]
-
fără ieșire. Suntem arestați pe rând, după importanța noastra. Și nimeni nu se revoltă... (încleștându-și cu putere pumnii mici) - Dacă m-aș revolta eu? De una singură. Să ajung un fel de „Viteaza Iudit” ca în vechime și să retez cu sabia capul vreunui Holofern - jandarm ungur, ori Holofern - ofițer neamț cu grad înalt... De la general în sus...!!! Ar trebui dat un exemplu de mare curaj ca toată evreimea din Oradea să sară la arme... Béla baci ne-a spus
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
oprește Doamne Astă plângere amară Din imensa'ți bunătate Și clemeță Fă un soare să răsară! Căci ne frângem de'o'ntristare Cursă'n lacrimi Ce învălmășit coboară Lumea noastră'n disperare. Nu putem a îndura Astă groaznică boceală Ce retează Fără milă Din a sufletelor noastre Minunată, alba filă Și o scrie cu cerneala Unor lacrimi prea murdare De tristeți și'nsingurare Te rog Doamne; nu iți cer Îti coboară din privire Către ploaia ce ne'neacă Și oprește'i
NOROIUL PLOILOR NOASTRE de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343339_a_344668]
-
oprește Doamne Astă plângere amară Din imensa'ți bunătate Și clemeță Fă un soare să răsară! Căci ne frângem de'o'ntristare Cursă'n lacrimi Ce învălmășit coboară Lumea noastră'n disperare. Nu putem a îndura Astă groaznică boceală Ce retează Fără milă Din a sufletelor noastre Minunată, alba filă Și o scrie cu cerneala Unor lacrimi prea murdare De tristeți și'nsingurare Te rog Doamne; nu iți cer ... Citește mai mult Noroiul ploilor noastrePloaia asta nesătulăCe prăvale către noiNe afundă
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
gesturi de-alint,, Pe sub sprânceana timpului, picura lumină Răsăritul însângerat din bordul zilei. Luna ``Mai`` se deschidea-n iubire divină Cu simfonia zborului în lan de stânjenei... Suind pe mal de vis taina ne-a aprins lacrima, Clipele au fost retezate de iubire. Mirajul priveliștei ne-a înflorit patima O,.. prima dată am trăit în nemurire... Străluceau ochii pe portative sângerii, Încercuiți în dor ceva intens ne-a sufocat, Univers nebun!.. amândoi eram străvezii! Până la mărunțire fiorul s-a repetat... Referință
REVERIE DE MAI de LIA RUSE în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344086_a_345415]
-
sunt “sfinte chiar față de bărbatul ei, însă în societate prezintă un comportament subtil pentru flirt... Ori, cel care a mințit că pentru un copil ”lucrează” intens, să fie mai degramă stresat ca aceasta să nu se întâmple și să-și reteze singur șansa de a se abandona total plăcerii prin atenția de a nu-i scăpa...sau, atâtea deformări doar de comportament sexual ce își cer ”drepturile”.. Sexul, o nevoie fiziologică? Se spune - pe bună dreptate - că scopul primordial al omului
S-AR NUMI INTIMUL...? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344042_a_345371]
-
ne plimbă prin toate locurile și ne invită la masa sentimentelor sincere. Povestite cu lux amănunte și datate conștiincios, scrierile devin amintiri vii, le trăiești, alături de ochiul format al autorului. Descrierile momentelor sunt superbe: "Secera hârșâia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așează în urma sa, în buchete." Agârbiceanu și alți autori cunoscuți transpar în aceste povestiri tulburătoare despre viața grea de la țară și farmecul fiecărei zile, atunci când
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343106_a_344435]
-
-i ajute în gospodărie și la câmp, însă pe copilul său nu îl va mai interesa agricultura. Se va întoarce la țară, doar în vizită, să-i vadă când i se va face dor. Secera hârșâia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună un sac cu boabe. Nici
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
-ți transforma frustrările în invidie, nu este o soluție rezonabilă. Ești „mic” de statură, de exemplu, și nu te împaci cu ideea că nu mai poți crește. În loc să te oprești la admirație pentru cel înalt, parcă îți vine să-i retezi capul ! Uiți că de multe ori „esențele tari se țin în sticluțe mici”, îți neglijezi calitățile, uitând că Dumnezeu a dat talanți fiecărui om, important fiind să le conștientizezi, să le poți dezvolta și să nu le „îngropi”. Dacă stăm
BUCURIE ŞI INVIDIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343190_a_344519]