5,533 matches
-
excelență în cercetarea știnnțifică în domeniul social”, 25 septembrie 2014, Aula Academiei Romane, ora 09:30„Credință și rațiune”Prof. Dr. Viorel RomanAkademischer Rat a.D.Universitatea din Bremen, Germania***Realitatea există pur și simplu, ea nu are nevoie de vocabular sau retorică.Dar de când oamenii au început să vorbească, în urmă cu zeci de mii de ani, ei au elaborat treptat un vocabular, o retorică, un discurs cu care interpretează ceea ce văd, ce vor și ce cred. Misterium humanum: La început a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
a.D.Universitatea din Bremen, Germania***Realitatea există pur și simplu, ea nu are nevoie de vocabular sau retorică.Dar de când oamenii au început să vorbească, în urmă cu zeci de mii de ani, ei au elaborat treptat un vocabular, o retorică, un discurs cu care interpretează ceea ce văd, ce vor și ce cred. Misterium humanum: La început a fost cuvântul! Din sec. XVIII domină în Europa occidentală credința în rațiune, știință și tehnică, ... XXXIII. VIOREL ROMAN - RUSIA 2014, de Viorel Roman
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
de artă, „Wer wenn nicht wir/ If not uș, who? (Cine, daca nu noi?)”, de Andres Veiel, spune o poveste din Germania de Vest, de la începutul anilor ’60: Bernward Vesper (August Diehl) studiază la Tübingen și participă la seminarul de retorica al lui Walter Jens. Bernward vrea să devină scriitor și-și petrece nopțile la mașină de scris. În același timp, ține cu tot dinadinsul să-și apere tatăl, poetul Will Vesper, admirat pe vremuri de naziști pentru modul în care
Wer wenn nicht wir? (Cine, dacă nu noi?) [Corola-blog/BlogPost/99313_a_100605]
-
un film extraordinar ce nu trebuie ratat, de dragoste ce transcende suferință, familia și politică. Sinopsis: Filmul spune o poveste din Germania de Vest, de la începutul anilor ’60: Bernward Vesper (August Diehl) studiază la Tübingen și participă la seminarul de retorica al lui Walter Jens. Bernward vrea să devină scriitor și-și petrece nopțile la mașină de scris. În același timp, ține cu tot dinadinsul să-și apere tatăl, poetul Will Vesper, admirat pe vremuri de naziști pentru modul în care
Cityplex va invita la proiectia filmului "CINE, DACA NU NOI?" [Corola-blog/BlogPost/97343_a_98635]
-
un personaj caragealian: „sublima, admirabila, dar lipsește cu desăvârșire” În pofida acestor nedorite stagnări în viața culturală a orașului, Teodor Barbu se dovedeste tot asa de activ și face surpriză cu un nou volum, la scurtă vreme, după pupblicarea altor două (Retorica balansoarului și Ace pentru cojoace (epigrame, fabule, catrene) * Noua sa carte, intitulată „Drăgășani- între legendă și adevăr” (Editură Kitcom-Verguleasa-Olt - 2014), îmi pune în față un oraș Drăgășani bogat în istorie, cu un trecut legendar, cu o cultură demnă de marile
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > RETORICA DIN MINE Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1713 din 09 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Câți Moși și Babe au trecut fără ca tu...să bați la Întregul din mine la geamul cuminte despovărat de Nimicuri? -Iată s-
RETORICA DIN MINE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378243_a_379572]
-
bați la Întregul din mine la geamul cuminte despovărat de Nimicuri? -Iată s-a dus și smalțul danturilor retorice și pandantivele de deochi -Și? Ce rămâne... aroma culorilor în care mă scăldam de cascade...plutitoare într-un ..delir Referință Bibliografică: RETORICA DIN MINE / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1713, Anul V, 09 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
RETORICA DIN MINE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378243_a_379572]
-
materie”. Deși bazele filosofiei au fost puse de Platon, Aristotel a tras concluziile necesare, a dezvoltat ceea ce a găsit de cuviință și a întemeiat știința politică ca o știință de sine stătătoare. A sistematizat domenii filosofice ca Metafizica, Logica formală, Retorica, Etica. Este considerat de unii ca fiind cel mai inteligent om care a mers vreodată pe această planetă. Putem spune că a fost un monument de gândire. Poate că Aristotel ar fi dobândit o formație spirituală întru totul științifică, mergând
„ALEGEREA, NU ȘANSA, DETERMINĂ DESTINUL NOSTRU” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378248_a_379577]
-
de un test al bunului simț în materie de acces la locuințe, servicii de sănătate și justiție și alte lucruri care ar trebui să fie dreptul tuturor cetățenilor britanici și care nu sunt dreptul celor care aleg să vină aici”. Retorica dură a lui Cameron este menită să calmeze temerile parlamentarilor conservatori privi nd scăderile în sondaje ale partidului din cauza UKIP, care se concentrează puternic pe probleme de imigrație, scrie Financial Times. Echipa lui Cameron acceptă faptul că orice restricție privind
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93742_a_95034]
-
generație de premianți ai Fundațiilor cu Tonegaru și Geo Dumitrescu. Și nu sare foarte departe de ei. Cumințenia pur formală de care vorbeam e doar prima dintre iluzii. Versuri debusolate, amestec de silă și revoltă: "șters voiu suna ora revoluției". Retorica, pe cît de teribilă/ teribilistă, pe-atît de fricoasă, a auto-încurajării: "Totuși, totuși să nu desnădăjduim - / ah, de nu m-ar trăda fețele voastre oameni și-orașul!/ Vă spun: Dacă armatele nu vor veni până mâine/ voiu suna singur revoluția." (Veac
Marile iluzii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8223_a_9548]
-
aceste argumente nu pot ascunde golul pe care filozofia îl face în jurul ei. Iar cel mai grav este că îndeletnicirea aceasta sobră și nobilă a încetat să mai fie o gîndire liberă. Dacă ai apucat să te molipsești de obișnuințele retoricii conceptuale, de tabieturile dihotomice și de strategiile silogistice, ești terminat: vei deveni mînuitorul steril al unor noțiuni pe care le vei înlănțui după schema prestabilită a arpegiilor și solfegiilor învățate la școală și repetate în public pînă la sastisire. Toate
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
supremației metodei în raport cu conținuturile gîndirii, ea pro-pune preocuparea maniacală pentru nuanțe, surprinderea rafinată a celor mai infinitezimale detalii, intruziunea concretului, magia unei sensibilități atente la vocile lumii [...] Tocmai de aceea scrisul e mai ales o îndeletnicire pentru bestii, o căznită retorică, mereu nereușită, a exorcizării." (pp. 18-19) Mai rar un filozof făcînd apologia literaturii, și nu oricum, ci zugrăvind-o drept singura șansă de a mai salva ceva din vestigiile decrepite, aflate în galopantă descompunere, a tradiției speculative. Căci să faci
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
unul în celălalt, asemenea picăturii de vin din apă sau a picăturii de ceară topită în flacără. Rugăciunea misticului este un act de maximă intimitate și nu întâmplător poezia mistică seamănă cu poezia erotică, atât în substanță, cât și în retorică, în ton și în imagini. Cel care se roagă, asemenea celui care iubește, are o reprezentare foarte personală a celuilalt, a lui tu. Altfel spus, fiecare cu Dumnezeul sau zeii lui. Fiecare cu Dumnezeul sau zeii pe care îi merită
Tu și eu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/8278_a_9603]
-
producătorul, omul cu banii, putea trece foarte bine drept regizor al filmului, așa cum și operatorul putea asuma un rol regizoral. Nae Caranfil joacă savuros, inteligent registrul dramatic, cu cel autentic tragic, sau tragic-pompier și cu un comic versatil închise în retorica hamletiană ca un mesaj aruncat într-o sticlă. Filmul reușește să redea dimensiunea complexă a ceea ce înseamnă film, de la ideea curajoasă la riscul total al realizării ei, mergînd pînă la nebunia unui spirit faustic, precum cel al lui Leon Negrescu
Festivalul IPIFF 2008 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8247_a_9572]
-
jupoaie,/ s-o trădeze și s-o vândă/ corbilor ce stau la pândă!/ Crește tare, crește zid/ dragostea pentru partid/ care-ndrumă, care-nvață/ pentru Pace, pentru Viață". În primii ani ai comunismului, fantasma dușmanilor interni și externi creează o retorică înverșunată a urii de clasă, fără de care nu e de imaginat nici propaganda, nici poezia. Prinși de o versificație zglobie, am putea astăzi cita la nesfârșit versuri ce hrănesc curiozitatea stranie a celui ce se lasă în voia farmecului desuet
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
cer altă strună./ Să mă adapt?.../ Oare mai sunt apt?..." A. Toma s-a adaptat atât de bine conjuncturilor încât poezia lui nu poate fi scoasă din context, rămânând definitiv în robia lui, ca un scrib fără o minimă independență. Retorica și simbolistica poeziei oportuniste se clădesc în jurul unor motive de sorginte biblică, motive a căror origine rămâne ascunsă, cum e de pildă metafora luminii. Întunericul e al epocii burgheze, "obscurantiste". Lumina emană din istoria noastră, din geografia noastră, din documentele
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
imitații fără reflecție, producătoare de structuri artificiale, nefirești. Or, așa cum arată cu claritate Eugen Munteanu, limbile de cultură europene s-au format tocmai prin imitarea modelelor clasice, prin încercarea deliberată de a reconstitui cu materialul lingvistic național semantica, sintaxa și retorica greco-latină. Această carte aduce argumente convingătoare în sprijinul ideii că influențele lingvistice manifestate în genere prin traducere (calcul semantic și mai ales cel de structură) au stimulat de fapt creativitatea limbii, creînd tipare derivative și de compunere productive. Ideea centrală
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
cu sistemul generator numai o funcție de "aplicație". O. Nimigean nu mai teoretizează acum poezia: o face, pur și simplu, ca o demonstrație că liricul este încă posibil. Nu-ți garantează nimeni nimic e un poem puternic, dar încă dominat de retorică. Zoom, Didactica vetula, Epitalam semnalizează însă direcția pe care talentul indiscutabil al lui O. Nimigean ar putea-o fructifica într-o fază ulterioară de creație. O singură mostră: "eu muream aproape fericit/ eu aproape plângeam/ steaua căzuse/ rotindu-și cenușile
Poeme elementare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8444_a_9769]
-
jazz, momentul nr. 5 este o toană, un scherzo redus la esență, o „pînză” traversată de linii energice, aparent haotice, care se feresc să acopere punctul mișcător de lumină - subiectul melodic. O glumă ca o punte ce îndrumă ascultătorul de la retorica romantismului, spre sonoritățile aglutinate, la fel de pletoase, din ultimul act al spectacolului avangardei muzicale (reamintesc, Körössy cânta la Universitatea din Atlanta într-o seară a anului 1972). Motivul inspirator a fost preacunoscuta melodie de spectacol revuistic și temă pentru improvizatorii de
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
tânăr - regândindu-i pe Aristotel și Platon, pe Hegel și Husserl. Iar curiozitatea sa intelectuală merge adeseori și mai departe, pătrunzând în spațiul strategiilor militare, al concepțiilor despre organizarea administrativă, al teoriilor despre cucerirea puterii politice. În locul criticului literar cu o retorică solemnă, oarecum desuetă, prin care mulți dintre noi și-l reprezintă, simplificator, pe Nicolae Balotă, se configurează imaginea unui erou al culturii. Lumina pe care o ține peste noapte aprinsă în camera lui de lucru, într-o țară scufundată în
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
refuză, asemeni vechilor greci, gestul de-a se privi în oglindă, Alecsandri mai deplînge un lucru: degradarea semantică pe care o implică pluralul, de fapt, al lui onor, onoare. Onorul e ceva abstract, o vînă, un stilet ipotetic ascuns în retorică. Onoare-le, prin cumulare, sînt concrete. Sînt "lucruri ce se dobîndesc adeseori cu sacrificiul onorului". Onoarea, moștenitoare prin omonimie a acestui sens plural, este, deci, un onor lucrativ. Vous brignez les honneurs aux dépens de l'honneur, mustrarea franțuzească pe
Numele și fapta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8565_a_9890]
-
Liviu Dănceanu Să fii loial ! Retorica postmodernistă, se știe, e una la vedere, francă, manifestă. Chiar dacă își demonstrează egolatria, compozitorul exhibă, de multe ori cu voluptate, mecanismele elaborării opusului, după toate regulile unui material sonor animat de drame, conflicte și, eventual, rezolvări, fie dispuse într-o
Tiberiu Olah și cele șapte porunci ale postmodernismului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8541_a_9866]
-
afect pot îngloba orice cerc. Între simțire și fitrarea prin afect, planează - dacă există - conștiința" (pp. 274-275). Cartea lui Géza Szávai este o invitație la dialog și o pledoarie pentru multiculturalism și multiconfesio-nalism. Oricine o citește va înțelege că dincolo de retorica răstită, adesea belicoasă, a politicienilor există oameni reali, care nu cer decât dreptul la o viață liniștită în limba și tradiția culturală a predecesorilor lor. Într-o Europă unită, a multilingvismului și multiculturalismului, modelul transilvan devine unul de referință. Iar
Viețile altora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8536_a_9861]
-
creația lui Aurel Pantea e dificultatea de a-și preciza eul. O inteligentă rezervă îl oprește de la o confruntare nemijlocită cu "biografia", îndrumîn-du-l spre o rută deviată, spre "imaginile proiectate", spre un "tribut imagistic". Impozantul eu romantic, uzat de excesul retoricii, e dat la o parte fără regret. Precum într-o transă depersonalizatoare, autorul nu știe cine se pronunță în numele său: "Întinsă, gust placid de peștioaică moartă azi iubirea. Îmi place / să mă uit la privirea mortului, acolo se mișcă nimicul
O acuitate dureroasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8553_a_9878]
-
personajele de acest fel au devenit savanți ai obstrucției și maniaci ai fentelor legislative. Dar România n-a fost mereu așa. Au existat și perioade, și indivizi pentru care demnitatea personală și justiția erau acte normale, ce țineau de-o retorică existențială suptă o dată cu laptele matern. Departe de-a încerca să ascundă adevărul, astfel de personaje ieșeau, pline de demnitate, în față, rostindu-l, cu tot riscul. Lașitatea de tip Adrian Năstase, care vedea peste tot "comploturi ale dușmanilor" și "răzbunări
V-ați autodenunțat vreodată? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8568_a_9893]