2,299 matches
-
încă viziuni". Ideea în esența ei fusese însă anticipată de poetul român în scrisoarea către Iacob Negruzzi, care însoțea textul intitulat Epigonii. "Predecesorii noștri nota Eminescu credeau în ceea ce scriau, cum Shakespeare credea în fantasmele sale". Tocmai aceste apropieri insolite, revelatoare pentru unii, prilej de ironie și sarcasm pentru alții, îl obligă pe Theodor Codreanu să atingă în Controverse eminesciene unele chestiuni considerate rezolvate, dar care în realitate nu impun nici pe departe concluzii definitive. Complexitatea imaginarului la Eminescu, semnificația miturilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Paleologu-Matta, Ioana Em. Petrescu și Mihai Cimpoi. Desigur, sunt vehiculate și alte nume de cercetători autohtoni, după cum trimiteri la exegeții străini de prima importanță (Alain Guillermou, Rosa del Conte, Amita Bhose și alții) sunt de fiecare dată necesare, dar și revelatoare pentru ce poate însemna, uneori, Eminescu, pe meridianele globului. Ceea ce este cu totul remarcabil în sinteza realizată de Theodor Codreanu se referă la trăirea autentica a satisfacției intelectuale produsă de întâlnirea cu idei și teorii originale. În contextul cultural al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fragment. Un fragment este o frântură, o bucată dintr-un tot, o parte izolată dintr-o operă. Un fragment bine ales are însă capacitatea excepțională de a sugera în mod adecvat întregul. Fragmentul apare astfel ca un fel de sinecdocă revelatoare, ca pars pro toto facilitând raționamentele de tip inductiv. După cum se știe, inducția este un raționament prin care se trece de la constatări despre cazurile singulare dintr-o mulțime de obiecte, aspecte, fenomene, relații, stări, la aserțiuni despre toate cazurile (în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
caracter definitiv. Forma deschisă a aforismului apare însă doar ca o schiță a unei problematici, ca o comunicare ce invită spre noi asocieri, deliberări, nuanțări, interpretări, reluări și cristalizări ale gândului. Distincția cu care operează Kurt Besser este importantă și revelatoare. Ea poate fi verificată, în cazul francezilor, prin apelul la textele apoftegmatice "închise" lăsate posterității de Blaise Pascal, Nicolas-Sebastien Chamfort, Luc de Clapiers, marchiz de Vauvenargues, Victor Hugo și de mulți alții. Forma "deschisă" a cugetării de tip aforistic poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de "destul"-ul invocat într-o scrisoare către M. Dragomirescu. II. Cât privește numele personajelor, problema a fost deseori invocată. Că între nume și figură e o relație geometrică, e de prisos s-o mai afirmăm. Experiența lui Alecsandri e revelatoare, comicul din această sferă atingând la Caragiale o culme și e cu siguranță scriitorul care a ajuns în privința aceasta la o performanță absolută. Îmbinarea numelui cu prenumele e excepțională. Interesantă este problema raportului dintre literatură și teatru, "teatrul lui Caragiale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
rezonanței evenimentelor din copilărie în straturile profunde ale personalității creatoare (Bacovia, Vieru). Schițând o biografie a poetului basarabean, autorul constată repede că aceasta este "resorbită" de operă, ca și în cazul genialului băcăuan, și abandonează proiectul. Puține evenimente exterioare sunt revelatoare spre a lumina sensurile operei. Alchimia creației rămâne misterioasă. Amplul eseu critic dedicat autorului Scrisorii pierdute poartă, nu întâmplător, titlul Caragiale abisal, reconfirmând vocația adâncimilor. Cu o tenacitate rară, autorul urmărește firul discursului critic, adunând fără odihnă argumente din sfera
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
operei este rezervată capitolelor Paideuma, Elementele și Duminica Mare, încheierea făcându-se printr-un sumar Final de poetică. Theodor Codreanu aspiră demiurgic să epuizeze subiectul, așa încât pune în relație o sumedenie de informații de toate felurile, de la cele importante și revelatoare până la detaliile anecdotice. Doi ani la rând (1946-1947) poetul s-a alimentat doar cu știr și lobodă; alți trei ani de foamete (1951-1953) i-a petrecut la școala medie din Lipcani; copilul a rămas orfan de ...doi tați și în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sincronizare cu postmodernismul printr-o "inefabilă unitate de viziune stilistică" (p. 248) și printr-un viu sentiment al sacrului. "Blaga este prezent statornic în textele lui Victor Teleucă" nu numai prin "imaginea Marelui Anonim", dar mai ales prin persistența metaforei revelatorii a ninsorii albe, simbol al transparenței și purității creștine. În viziunea poetului basarabean, Sisif devine semn al aspirației spre înalt, "un Ulise transmodern" pentru care Ithaca pare a fi Doma lui Dumnezeu și a oamenilor. "A fi Nimeni și a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
joc despicarea dintre condiția lui de intelectual român și ideologiile ostile acestei condiții, ideologii pe care el încearcă în zadar să le mascheze cu argumentul forte al esteticului, transformat el însuși într-un parti-pris devastator pentru întreaga operă" (p. 13). Revelatoare în explicația acestei contradicții, a fenomenului de "produs ciudat", Th. Codreanu amintește în eseul său de celebra experiență a neuropatologului american Wilder Graves Penfield (1891-1975). Savantul întrerupsese, la un pacient, comunicarea dintre emisfera dreaptă a creierului și cea stângă, constatând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Poate mai "corect" "boieri ai smintirii națiunii". E ceea ce a înțeles și Paul Goma în Jurnale. Aceeași îndoiala asupra "aleșilor" se resimte și în paginile cărții lui Adrian Marino, Viața unui om singur. De reținut un detaliu oarecum picant, dar revelator. La unul din părinții "noii stângi" culturale franceze, Roland Barthes, marele cărturar român "a fost surprins să descopere că nu cunoștea nici o limbă străină, că era plat, formalist, snob, frivol, intolerant cu Benedetto Croce, profesând ierarhii rigide, subiective, într-un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ridică pe om până la virtute și îl face propriul său stăpân. Documentația, bogată și actualizată, urmează firesc argumentația ideilor, fără pedanterie și rigiditate. Paginile se însuflețesc, creionează atmosferă și personaje într-un discurs eseistic susținut de mânuirea abilă a citatului revelator, lăsând impresia deplinei spontaneități. Postum, sub titlul Oameni și idei (1968), au fost reunite unele studii și eseuri apărute anterior în reviste românești și străine, altele inedite, afirmând, în analize nuanțate, de asemenea modernitatea clasicilor: Teatrul clasic fancez, Umanismul lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290510_a_291839]
-
voință contrară acestei legi este, din punct de vedere juridic, „ineficace și inadmisibilă, În timp ce, pentru același motiv, manifestarea unei voințe conforme e superfluă”. Într-un stil mai abstract-filosofic, decât În alte locuri ale Întreprinderii sale teoretice, Giorgio del Vecchio consideră revelator că: „Raportul de sociabilitate Între State, ca și raportul de sociabilitate Între indivizi, trebuie să fie acceptat ca un corolar al legii etice fundamentale, căci ar fi cu totul greșit să voim a deduce valoarea legii prin faptul unui acord
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
doc. nr. 77). Acest document a fost deosebit de important în politica de organizare de către statul român a serviciului de muncă obligatorie pentru evrei, întrucât reprezenta un ansamblu de norme metodologice pentru aplicarea decretelor-lege de până atunci. Structura „Instrucțiu nilor” este revelatoare din acest punct de vedere: categorii de evrei obligați la muncă și de evrei exceptați de la muncă, evrei repartizați la muncă în întreprinderi mobilizate, categoria celor scutiți de muncă obligatorie, instituții responsabile cu repartizarea la muncă în funcție de cererile depuse pentru
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în alte țări ale sistemului socialist. Un asemenea caz este Momir Ivanov Seferovici, muntenegrean, acuzat de „acțiuni criminale împotriva securității de stat a R.P. Bulgaria”. O vreme, înainte de a fi arestat, a fost adăpostit de funcționarii ambasadei iugoslave de la Sofia. Revelatoare pentru situația încordata din Balcani este vizită ministrului de Război al S.U.A., Frank Pace, care a studiat la fața locului, în Iugoslavia, Turcia și Grecia modul cum sunt folosite ajutoarele militare de către „guvernele marionetă”. Înaltul demnitar s-ar fi comportat
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
uluită de figura mea răvășită de valuri, de zâmbetul meu ușor forțat și a rămas foarte contrariată. Avea o privire jicnită și ușor pierdută. -Eram convinsă că vei veni să mă cauți! Își întoarse imediat ochii jenată de privirea mea revelatoare. -Tu ce crezi că ar fi trebuit să fac? -Să pleci, așa cum mi-ai spus. -Nu în seara asta. S-ar putea să avem o întâlnire interesantă. -Îți găsesc eu slujbă la Paris,i-am zis. Urmă iarăși o scurtă
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
s-ar încadra în punctul dezbătut de mine. Punctul meu de vedere este următorul - și, în ciuda obiceiului, voi încerca să nu-l dezvolt prea mult: cu cât poemele lui Seymour par, sau sunt, mai personale, cu atât sunt mai puțin revelatoare în ce privește detaliile vieții lui cotidiene în această lume vestică. Fratele meu Waker susține cu înverșunare (și să sperăm că starețul lui n-o să afle niciodată de acest sacrilegiu) că Seymour, în cele mai multe dintre poemele lui mai emoționante, își extrage cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
invitat personajul Neagu Djuvara. Personajul, pentru că mi se pare nedrept să-l catalogăm doar istoric pe un om cu background-ul domniei sale. Neagu Djuvara a venit în emisiune pentru a vorbi despre ultima sa carte, în care propune o versiune revelatoare pentru unii, revoltătoare pentru alții, despre originile noastre. Într-o perioadă în care în România e ușor irealist să mai vorbim despre domnie, darămite despre boierime, ceasul în care Neagu Djuvara a fost „în direct“ a însemnat unul dintre acele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
socialiste. Cam asta era treaba cenzurii, să-și de avizul. În atelierul din teatru pe care Îl Împarte cu Viorel, celălalt scenograf, mirosurile sînt blînde... mirosul catifelat al creioanelor proaspăt ascuțite sau cel de aracet și de carton ori de revelator foto. Viorel, care stătea la masa lui și făcea fie niște schițe de costume, fie o machetă de decor, ridica privirea: Ura, Vasile! Bă, ce-a crescut fiu-tu! Mă... tu ești fericit, ai ieșit de la tîmplărie cu decorul, ți-
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
rândul localnicilor. Dacă treptat zona 2 Mai va fi privită cu interes din partea comunității locale și se vor realiza investiții minime pentru accesul la mare, în Vama Veche interesul rămâne scăzut și pe fondul prezenței unui număr redus de turiști. Revelatoare pentru această situație sunt interviurile realizate în zonă, așa cum este și interviul Siminei Guga cu o localnică din Vama Veche, care declară: „Noi nu mergeam acolo, iar pe plajă creșteau buruieni și era totul sălbatic. Oamenii se ocupau cu agricultura
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
temuse ca nu cumva cineva să-l fi crezut mort și să-l fi Îngropat de viu. Se mai pomeniseră cazuri. S-a ridicat și s-a repezit ca un bezmetic Încoace și Încolo, a răsturnat aparate, tăvi, sticle cu revelator și fixator ba chiar, nefericitul, s-a pomenit În brațe cu scheletul care atârna cuminte În stativul lui. Norocul l-a Îndrumat către ușă și i-a proptit clanța În palmă. Când Foiște a izbucnit pe hol, inspectorul Albu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ori literară (Augustin Buzura, Ana Blandiana, Ștefan Bănulescu, Marin Preda, Octavian Paler, Mircea Dinescu, Nicolae Manolescu, Nichita Stănescu, Gabriel Dimisianu, George Arion). Observator atent al lumii înconjurătoare, el caută să desprindă semnificația mai adâncă a evenimentelor prezentate, de multe ori revelatorii pentru specificul național, și totodată se autoportretizează indirect ca ins bonom și simpatic, capricios și naiv, impulsiv și indolent. În volumul Ceva care seamănă cu literatura (2003; Premiul Asociației Scriitorilor din București) criticul regrupează paginile publicate timp de doi ani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
II), în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»“, 10, 1973. rezistenței 21, au putut determina și în mediul sud-slav tendințe de emigrare către regiunile ortodoxe rămase în afara controlului turc, inclusiv spre Țara Românească și Moldova. În acest sens, revelatoare este și apariția în documentele interne moldovenești, la fel ca și în cele muntenești, încă din prima jumătate a secolului XV, a unor toponime și antroponime derivate din bulgari, șchei, și sârbi 22. Există, de altfel, mențiuni documentare privind mișcări
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de Deutsche Forschungsgemeinschaft intitulat Nationes. Historische und philologische Untersuchungen zur Entstehung der europaeischen Nationen im Mittelalter 1. Istorici est-central-europeni sau orginari din acest spațiu care activau în Occident, J. Szűcs, B. Zientara, F. Graus, elaborau în anii 1970-1980 studii importante, revelatoare, altminteri, și în ceea ce privește căutările identitare din Polonia, Ungaria și Cehia după Primăvara de la Praga. Cercetări din ultimul deceniu semnate de istoricul maghiar G. Kristó2, cel polonez Sl. Gawlas 3, medievistul ceh D. Třeštík4, istoricii români Șerban Papacostea 5, Ioan-Aurel Pop6
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
suprapunere a elitelor. Este, în opinia noastră, consecința faptului că apartenența la pătura boierească a determinat afirmarea celui înzestrat cu talent să se exprime liber, într-un climat politic propice manifestărilor de natură culturală. N. Iorga a sesizat un aspect revelator pentru condiția elitarului în epocă, atunci când scria despre operele mitropolitului-învățat din a doua jumătate a veacului: „Dacă Dosoftei n-ar fi ajuns episcop și apoi mitropolit al Moldovei, desigur că aceste cărți ar fi rămas în manuscript...“35. În legătură cu criteriile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
personală, de cele mai multe ori plină de subiectivism. • Studiile lui I. Liprandi au stimulat interesul opiniei publice și a istoricilor ruși pentru Basarabia. • Opera istoriografică a lui I. Liprandi trebuie interpretată ca un produs al timpului său. Se impun două aspecte revelatorii - receptarea de către ofițerul rus a necesităților timpului în care a activat și a scris și încercarea sa de a le clarifica, de a milita, prin scrierile istorice, în spiritul cerut de interesele rusești. • Lucrările lui I. Liprandi în domeniul istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]