695 matches
-
al Atlantidei. Plafonul era susținut de coloane tăiate în lavă și luminat de o constelație de lumini. Marele altar al sălii circulare trona în mijloc, între statuia uriașă a lui Poseidon și un clopot așezat într-un cub ale cărui reverberații la lovirea cu un ciocan de bronz, fiind auzit până la intrarea în labirint ca un tunet. Aici, secretul final era comunicat celui ce trecuse numeroasele probe ale ritualului. Nașterea în lumină intervenea deci după o gestație de nouă trepte. Aceasta
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Le putem descoperi și exprima, iubi și urî, le putem apropia de inimă sau le putem respinge 716. Cele cinci simțuri primordiale, auz, gust, miros, pipăit și văz se combină într-o egală măsură cu percepția cosmică determinând sinaptic o reverberație unică în literatura noastră E frig astă seară, afară,/ cele două jumătăți ale creierului/ mi le-am înghesuit în ochi/ ... De aceea, te rog eu pe tine,/ nici măcar nu mă atinge/ cu o privire/ Pielea mea toată e o meninge
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
noapte. Și-atunci surzenia, orbirea devin șansa de îndepărtare a omului de simțurile obișnuite. Mă voi preface orb și am să vin/ cu brațul întins, să-ți mângâi chipul, mai ales când voi fi orb, lumino. La nivelul sinapsei apare reverberația cuvântului, ca vehicul al comunicării poetice, de unde și ideea că sinapsa universală de la capătul degetului zămislit de Michelangelo în intuiția lui Nichita Stănescu 729 capătă o nouă interpretare. Interceptarea mesajului și transformarea senzațiilor simple în limbaj poetic devine un cântec
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
fi auzit de neant. Susurul radiațiilor remanente după un astfel de eveniment, imediat după Big Bang se mai poate percepe și azi de aparatura radio a astronomilor, un sunet cosmic mai străvechi decât orice putem noi închipui și cunoaște. Iată reverberația informației. De la sunetele vocii mamei receptate de fătul în creștere până la cea a unui orator dăruit de har exprimate unui auditoriu, cuvintele rostite sunt un mediu influent ce incită o gamă largă de emoții umane. Putem astfel reproduce cinci fraze
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
este legat prin simțurile sale de pământul din care s-a născut. Cititorii, la rândul lor, se simt ca niște plante fragile, contemplând soarele ce îndeamnă către miraculoasa revelație a clipei, surprind în receptarea mesajului revelația poetului ca profet, simt reverberația inițierii în armonizarea lumii creată voit haotic de Marele Arhitect. Poetul desemnează centrul în jurul căruia se formează undele luminii îndepărtându-se cât mai mult să aducă Cuvântul celor ce nu îndrăznesc din orgoliu să-l vadă. Poesia concentrează timpul fizic
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
că există mai multe stele în galaxie decât grăunțe de nisip pe toate plajele lumii de pe pământ și probabil mai multe galaxii în univers decât numărul stelelor din galaxia noastră. Cosmologii studiază rămășițele stelare pentru a cunoaște istoria cosmică, analizează reverberațiile miliardelor de ani ce au transformat haosul în cosmosul de azi. Atomii izvorâți din materia primordială, materia prima ș-a condensat din nou în elementele planetare realizând microcosmosul în fiecare colțișor al universului. Imensul univers este inimaginabil, dar metafora poetică
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Din păcate, majoritatea autorilor remarcă declinul puterii și relevanței sociale a poesiei în contrast cu progresul civilizației. Faptul că versurile, predominant metoforice, marchează începuturile tainice ale lucrurilor este demonstrat, și accentuez aceasta, prin formele tradiționale de armonie lingvistică și relațiile muzicale ale reverberațiilor sunetului. Cuvântul primordial se transmite încă astfel oamenilor prin aleșii săi. Poemul e artă, un flux de sunete ce integrează muzicalitatea și imaginația, excită simțurile pulsând în ritmul inițial al informației cosmice. Poesia nu poate fi înțeleasă decât citind-o
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
școlare, precum și profilul intervenției recupertor terapeutice pe care o realizează profesorul. Limbajul constituie baza învățării școlare, si este imposibil de separat de aceasta. Sistemul de comunicare organizat defectuos poate deregla la copilul cu dificultăți de învățare întregul sistem psihic, având reverberații negative ce pot dezorganiza personalitatea inclusiv sub aspect social (atitudini, motivație școlară, stima de sine, mod de interactiune în grup). Toate aceste premise, precum și alte sugestii de ordin metodic, sunt cuprinse în lucrarea de față realizată de cele trei autoare
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
diafană, relevând și sub acest aspect talentul incontestabil al poetului (Constantin Miu, Di ana Vrab ie). Trăitor al Iașilor și călător pe locurile sfinte pe unde a călcat Ștefan cel Mare, nu se putea să lipsea scă din sonetele sale reverberațiile Cotnarilor. Când s-aprinde orizontul în pleoape Și lumina strugurelui ne-a unit Ne-mbrăcăm în haină de eternitate Ca prin must să coborâm în mit. Roua toată înflorind pocale Picură stropi grei de adevăr stelar Un ecou ne-adună-n lunga
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
acesteia se va schimba odată cu fiecare timp, pentru ca ulterior (măsurile 32 - 34) să însoțească în mod corespunzător sunetele marcate cu tenuto. Imaginea de final relevă aceeași preocupare axată pe explorarea rezonanței sunetelor, descoperind un veritabil studiu „aplicat” asupra fenomenului de reverberație acustică, în care rafinamentul de scriitură ne testează auzul până la limita tăcerii pp lointain (pp îndepărtat), ppp faites vibrer (ppp lăsați să vibreze). II.6. Poissons d’or (Pești de aur) Inspirate de imaginea unei picturi japoneze ce pare să
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Feciorului de împărat fără stea. Soluția schopenhaueriană a eroului de a evada din suferința prin asceză și cântare, presupune o arfă de aramă cu coarde ruginite, „El zbârnie pe dânsa un cântec dezolat. Strune-amorțit-a tremur de mâna lui trezite.” Arama, reverberația ei amplă și gravă, are forța magică de a invoca poezia însăși, „o umbră argintie”, „un înger frumos și juvenil” (în Epigonii, de asemenea, poezia este „înger cu priviri curate”). Forțele creatoare ale subconștientului se pot proiecta astfel în decorul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
în mod distinct, cu Eminescu („Visez la basmul vechi al zînei Dochii” etc.)2), atinge cea mai largă utilizare a sa, prin Vlahuță, D. Th. Neculuță, dar mai ales prin Șt. O. Iosif. La toți aceștia, „basmul”, cuvînt cu multe reverberații, e declanșator de reverii, îmbată simțurile, devine suport pentru tot felul de gînduri: „Din vremi reînvie basmul, și-mi torn palate iarăși” (Vlahuță)3); „Ce dulce-i cînd doarme în suflet mîhnirea/ Și chinul... alene pe iarbă întins/ Să cugeți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
particulară). Aici, replierea pe sine devine un leit-motiv care transgresează exercitările individuale (de tipul "oglinzii" sau al daimon-ului socratic) și asumă un dublu destin colectiv (care reunește un versant al acumulărilor într-o știință a înțelepciunii și unul al reverberației esențelor ethos-ului constituit în sânul unei comunități). Astfel întipărită în tradiție sau în canonul cult, fapta exemplară a conștiinței devine vector imanent al pasului altruist către semen și principiu unificator al unei țesături sociale care universalizează spiritul virtuții individuale
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
la o realitate în esență permisivă (care poate teoretic îngădui o evoluție axată pe mecanica aplicată a răspunsului tipic). Se presupune, atunci când reflexivitatea își intră în atribuția sa spiritualistă, că obiectivitatea deja a devenit în chip sensibil solicitantă și că reverberațiile sale în subiectivitate reclamă replieri avizate ale cogniției interioare, menite să suplinească dificultatea pe care o poate întâmpina conștiința morală generală pe latura sa legată de imperativele actului. Dacă în sectorul prescripțiilor, acel versant "ideologic" al funcționării conștiinței morale, preeminența
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
opinie colectivă și sfârșește prin a determina și prin a configura un zeitgeist, o viziune a unei epoci întregi. Fie că joacă rolul liderului atitudinal, fie că asumă postura secundară a unui simplu membru al corpului social, individul angajat în "reverberații" reflexive contribuie în egală măsură la ordinea universală a perioadei sale temporale, așezând o cărămidă la baza edificiului comunitar (constituindu-se în factorul său coagulant). În materie de cunoaștere și în domeniul liberei relaționări, aportul individual devine ușor grație interacțională
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
alte fenomene de la nivelul individualității. Spre exemplu, miza generală a formării individuale atinge sistemul decizional comun în esența securității sale și în miezul valorii sale. Cu alte cuvinte tot ce investim în construcția de sine nu poate fi îndepărtat de reverberația sa colectivă, nu poate fi ascuns și remis unei ordini strict interioare. De aceea conștiința de sine este ultimul reper pe care viziunea trează a actorului social îl "accesează". Întoarcerea la interioritate poate precede o bună parte a momentelor decizionale
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
dispariția și eternitatea Eonei și Ioan Es. Pop cu No exit. Câteva vorbe jubilatorii despre critică publicată anul acesta. Antonio Patraș l-a reinventat pe Ibrăileanu într-un eseu despre literatura criticului, formulând ad-hoc și o teorie a personalității cu reverberații care nu se vor stinge ușor. Angelo Mitchievici a dezgropat lumea de fineturi parșive a dandy-lor bucureșteni de unde au ieșit Pașadia și Pantazi (Mateiu Caragiale. Fizionomii decadente), iar Radu Vancu a dat prima monografie, conținând o convingătoare, chiar constrângătoare (cuvântul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
muzicienii ca să obțină cel mai bun sunet cu putință. Altfel, se subînțelege, produce gunoi... Nu e cazul, evident, în reeditarea din 2003 a mo(nu)mentului Pompeii. Sunetul e bun, are vibranță, basul e clar (nu profund!), chitara mângâie cu reverberații zidurile părăginite, clapele hipnotizează, iar percuția, deși foarte gentilă și de multe ori moale, are limpezimea cristalină cerută de compozițiile astrale. Insul care a decis formatul audio sigur cunoaște a.b.c-ul, dar nu și restul alfabetului tehnicii actuale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
dispărut, deținuții fredonînd șlagărele la modă în lumea liberă, și nu cîntece proprii. Condițiile de detenție românești, bazate pe privațiuni numeroase, pe umilințe frecvente și pe traiul la comun într-un spațiu restrîns generează un fenomen cultural desuet, dar cu reverberații în cultura societății libere. Manelele, cîntate pînă nu demult mai ales în închisori, au trecut granițele acestora, fiind fredonate acum de mase largi de oameni care nu au avut de-a face cu pușcăria, dar care rezonează la versuri precum
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
al unei fete, cântând. Aproape pe nesimțite lumina se stinse, grăbind sosirea timpului când intrau în stăpânirea somnului. Dar somnul lui putea fi altceva decât continua repetare a faptelor zilei?! Când încă mai răsuna în mintea sa ațipită acel cântec reverberație târzie a unei melodii demult uitată își aminti o zi luminoasă de vară, cu ani în urmă. Se afla pe culmea unui deal, în vale se întindea un mic sat, iar în apropiere, pe un promontoriu, ruinele unei cetăți de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
singuratic este surprinsă istoria într-un moment de cumpănă. în plus, Delirul rămâne, înainte de toate, o meditație asupra momentelor tulburi ale istoriei. Relațiile familiale trec în plan secund, deoarece prefacerile istorice și sociale cunosc un adevărat delir ce va avea reverberații în conștiința umană și în urma căruia omul simplu va avea cel mai mult de suferit. Chiar dacă la începutul romanului Delirul, asemenea, „tuturor bucureștenilor, Moromeții beau, iubesc, se ceartă, își cară pumni unul altuia” , deși numai la câteva sute de kilometri
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
Ziua de 1 noiembrie 1910 are puternice și profunde semnificații și reverberații peste timp, pentru spiritualitatea românească în general, pentru cea ieșeană în particular. În această zi s-au pus bazele primei Instituții de învățământ superior tehnic în România, care avea să marcheze decisiv afirmarea noastră și sub acest aspect pe plan
CENTENAR IAŞI 1910 - 2010. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by A. Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1002]
-
profilând imaginea unui jurnalist ancorat în problematica timpului, apărător vehement al valorilor naționale și profund cunoscător al realităților sociale. Apariția publicisticii a impus reevaluarea imaginii luciferice, pe care o instituise opera artistică, și redimensionarea creației eminesciene în ansamblul ei, prin reverberațiile tematice și de expresie pe care le operează scrisul jurnalistic. Fără să urmărim realizarea unor ierarhii valorice, între creația artistică și cea jurnalistică, fapt imposibil, de altfel, din cauza apartenenței la domenii distincte de cunoaștere, am propus în lucrarea noastră o
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ci și a te expatria din el pentru a te stabili în domeniul universalului, în lumea inteligibilă și a dobîndi participarea la Unu, prietenia lui Dumnezeu. Pentru Origen, există o lungă, rafinată pedagogie divină a imaginii : eidos este imagine, veșmînt, reverberație a misterului, precum în evenimentul Schimbării la Față, unde Logosul își lasă văzută dumnezeirea prin umanitatea sa și îi face pe cei care au urcat Muntele să urce mai departe, să vadă lumina increată care radiază în forma corporală a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
aeroport de unde pleacă și unde se reîntorc avioanele duhului din înălțimile pe care au izbutit să le străbată” (Curs de Teologie mistică, pg. 154). „Mistica individuală e legată atât de strâns de mistica sacramentală încât cea dintâi apare ca o reverberație imaterializată, spiritualizată a celei din urmă” (pg. 226). De altfel concepția panbisericească, areopagitică, asupra căreia Nichifor Crainic stăruie atât de mult în sistemul său de mistică, este cea mai puțin proprie de a se concilia cu izolaționismul unei mistici individualiste
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]