1,063 matches
-
cu viersul femeiesc” (Voineasa - Vâlcea). Drumurile profan și sacru sunt foarte clar delimitate în acest fragment, boierii parcurg un itinerar în contingent și nu au simțurile necesare pentru muzica din lumea mitului. Doamna, ca ipostază a maestrului inițiat, marcată prin reverență, înțelege instantaneu atât sunetul, cât și imaginea neofitului. Descrierea cântecului revelează coordonatele armoniei sacre: îngânarea notelor implică o interiorizare profundă, emisia lor venind direct din sufletul fetei. Redarea tărăgănată a liniilor melodice este proprie cântecelor doinite, de jale, ceea ce oferă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mărului,/ Mărului și soarelui,/ Să-și aplece vârvurile,/ Vârvurile și stalpurile,/ Să-și rupă niște mlădiță,/ Să-mi vârste o cununiță,/ Cununa de cununie,/ Astăzi, mâne, ziua-mi vine”. Desăvârșirea cununii prin ramurile copacului vieții se face sub protecția solară, reverența dendrolatrică fiind aici implicită adulării astrului. Cununa de flori conține astfel însemne ale consacrării, valoarea ei maritală derivând din simbolurile inițierii depășite. Baladele tip I (5.1), Trei fete surori, „stabilesc o conexiune între plecarea fetelor, culesul florilor și preparativele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o anumită filozofie a istoriei, produs necesar al credinței sale, nici după timpul pe care-l petrece vorbind și scriind despre creștinătate. El va fi cunoscut după atitudinea sa față de istorie, după calitatea preocupării sale pentru aceasta, după responsabilitatea și reverența cu care abordează subiectul său69. Istoria umană, prin viziunea sa holistică, oferă suportul factual al credinței. Teologul american John Bright condiționează formarea unui teolog de o bună cunoaștere a istoriei prologul teologiei. Referindu-se la istoria poporului evreu, el recomandă
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
În lirica poetului, rețin estompele, surdina. Timbrul discret elegiac îl definea în Prour pentru porți uitate (1934). Din simbolismul începutului de veac, revine parcul, rustică devălmășie, în care crinii se învecinează cu sulfina și răsurile, loc salutat cu o ludică reverență, refugiu și pretext al reveriei. Timpul lucrează și decorul familiar renaște în jocul livresc, în vreme ce comparația așază neobosit un azi lângă ieri: grădina ce era și grădina de acum, paradisul din vară și mormintele „de rugină”, între care hotar stă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]
-
noteze data scrisorii. Unii, chiar și cu studii superioare, promovate la SRL-urile care se tot înmulțesc, pentru că sunt destui cumpărători de diplome dar și vânzători de cunoștințe pe care nu le au, nici nu știu să folosească pronumele de reverență. Ori, în corespondența Mânăstireanu veți întâlni oameni chiar de vârste și preocupări profesionale apropiate care nu-și spun Tu nici din prea mare prietenie! Cei care trimit și primesc corespondență în cartea de față sunt ființe obișnuite, mai întâi doi
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
întrebă ea. Mi-am repetat de câteva ori în gând „nu știu“ și „posibil“. M-a salvat chelnerul care și-a făcut apariția precum un chirurg ortoped care se ocupă de oasele dislocate ale prințului moștenitor. Ne-a făcut o reverență adâncă, a scos dopul și a turnat vin în pahare. — Protagonistul din Străinul avea obiceiul să zică mereu „nu e vina mea“, nu-i așa? Cum îl chema oare? întrebă ea. — Meursault. Da, ai dreptate, Meursault. Am citit cartea prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ceva solemn în întreaga scenă în nemișcarea acestui grup reunit în fața televizorului (deși nu îmi mai amintesc în ce poziție stă fiecare), în comentariile care se fac din cînd în cînd (deși nu îmi mai amintesc cuvintele) , un aer de reverență, de ocazie rară, în care privilegiul de a fi împreună devine inseparabil de privilegiul de a ne uita la Bette Davis. Peste tot prin casă sînt reviste și almanahuri Cinema și cărți care au legătură cu filmul. E pe-acolo
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
cioburi fine ca nisipul deșertului. Praful de cristal s-a așezat ușor pe cristalinul sutelor de ochi înlăcrimați. Când sunetul s-a oprit, mâinile Marelui Tenor s-au desprins de cadrul de metal. Cu infinite precauții, a făcut o ultimă reverență. Evoluție Fac sex pentru că îmi trebuie. Pentru că am nevoie să găsesc o ființă pe care să o adulmec, căreia să-i miros transpirația. Pentru că strămoșii mei, care săreau de pe o cracă pe alta, mi-au lăsat mie moștenirea asta. Pentru că
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
va fi limbajul folosit în cazul unui intelectual, o persoană apreciată și respectată, cu funcții de răspundere în diferite medii socioprofesionale. Agentul de pază și protecție va trebui să dea dovadă de o cultură generală bogată, folosirea unor expresii de reverență și politețe, dar și acestea de natură a nu leza personalitatea și demnitatea interlocutorului. În toate situațiile, agentul de pază și protecție trebuie să manifeste stăpânire de sine, să-și ascundă stările de emoții determinate de situația în care trebuie
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
dorească să trecem mai repede Pirineii: nu știe englezește și speră să-și recapete printre francezi integritatea și echilibrul pe care i le dictează propria natură. Franța e singurul loc din Europa unde engleza acceptă să facă, ironic, o mică reverență în fața orgoliilor locale. Plecăm pe jos într-o procesiune lungă, dezlânată, și în urma noastră timpul se face ghem... VASILE GÂRNEȚ: La gară, unde așteaptă trenul în care ne vom îmbarca spre Bordeaux, ne găsim bagajele aliniate pe peronul umed, aduse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
revelația unui ținut și al unei țări prezente în memoria afectivă a națiunii române, ci și o frescă cvasi completă a unei lumi pregătite să abordeze viitorul cu încredere și speranță. Radio China Internațional și Editura Junimea merită grațioasa noastră reverență pentru gestul cultural întreprins cu atâta știință și generozitate. Nu pot încheia rândurile mele fără a evoca, fugar, raporturile bilaterale româno-chineze așa cum s-au constituit ele și au trecut proba timpului. România și românii au dezvoltat, în timp, o relație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
dacă îi poate face o fotografie. Pictorul arboră un zâmbet imens. Dinții de un alb surprinzător - numai buni pentru o reclamă la pastă de dinți străluciră în razele soarelui. Clic. Clic. Clic. Pictorul se ridică de pe scaun și făcu o reverență. Posteritatea îți va fi recunoscătoare, amice. Am săți las adresa de la atelier, poți să mi-o trimiți prin poștă. Nu știu când o voi înrăma, fiindcă - he, he! - drumurile mă omoară... Sincer să fiu, își dădu pe spate șapca de
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
comandă șampanie și le făcu semn chelnerilor să dea mai tare muzica la difuzoare, ca să danseze lumea. Se sculă ceremonios de la masă, ștergându-și firimiturile de pe cravată, se apropie de Clara și o invită la dans. Clara acceptă cu o reverență grațioasă și, în timp ce se scula de la masă, făgădui cu voce tare că următorul dans este pentru domnul Neacșu, destinzând din nou atmosfera printre invitați. — E o seară minunată! îi șopti ea fremătătoare la ureche dom nului Ionescu. Totul este așa cum
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
-l frunzări, căutând legătura Veneția-Milano. Pleca un tren Într-o oră. — Pot lua trenul de nouă douăzeci și cinci. — Bun. Voi trimite o mașină să vă aștepte. — Mulțumesc, maggiore. — Cu plăcere, commissario. Cu plăcere. Abia aștept să vă Întâlnesc. Făcură schimb de reverențe și Brunetti puse receptorul la loc În furcă. Primul lucru pe care-l făcu fu să se ducă la șifonierul de pe peretele Îndepărtat. Îl deschise și Începu să vâneze printre lucrurile stivuite și aruncate pe fundul lui: o pereche de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Heraldica lui Cernovodeanu. Și urmase o mirare generală, ca un vuiet: Oooo! Andrei Ionescu își dădea seama că e o ironie generală, dar spera că e îndreptată împotriva celei care vorbise, o studentă înaltă, care se ridicase imediat și făcuse reverențe spre public. Zogru și-a găsit în cele din urmă un loc bun, într-o fată care stătea lângă Giulia. De-acolo putea să simtă o urmă de Bvlgari Aqva și îi vedea cu coada ochiului profilul, cu bărbia ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
aici este așa de diferită de calmul spiritual al mănăstirii. Mi se pare că a trecut o veșnicie de când am plecat de acolo. ă Vă mulțumesc, Osip Maximovici. Mi-ați fost de mare ajutor, spuse Porfiri înclinându-se cu o reverență. Mai am o singură întrebare pentru Vadim Vasilievici. Porfiri trecu repede în biroul alăturat. Apariția sa bruscă îl surprinse pe secretar, care încerca să dea impresia că era ocupat cu împachetarea unor cărți și că făcea asta de ceva timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
fie vorba, dacă doctorul Pervoiedov află că Govorov a fost otrăvit cu acid cianhidric, nu voi avea ce face și va trebui să te mustru disciplinar, Porfiri Petrovici. ă Vă înțeleg, exclența vostră, spuse Porfiri, aproape pierzându-și echilibrul datorită reverenței prea adânci. § Corpul era înfășurat într-o pânză verde cauciucată. Doi brancardieri cu șorțuri de cauciuc l-au ridicat de pe targă, fiecare apucând de câte un capăt. S-au strâmbat fără glas când au vazut cât de greu este. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
doi m‑a tracasat pentru că Vela și cu mine ne vedeam atât de des cu Radu Grielescu și cu soția lui. - Ei vă invitau? - Ne duceau la restaurante bune - oricum, la cele mai scumpe. Vela se delecta cu sărutatul mâinilor, reverențele, foiala În jurul doamnelor, buchetele de flori prinse la corsaj, toasturile. Îi plăceau la nebunie. Și Grielescu Îi oferea regulat asemenea spectacol. Ravelstein era extrem de curios În legătură cu acele seri. Susținea că Radu făcuse parte din Garda de Fier. N‑am prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
bărbat de care s-ar putea îndrăgosti o astfel de femeie? Pentru că, răspunde Natașa în locul lui Andrea, cel întrebat, pentru că ești mai pătimaș decât o femeie și mai lucid decât orice bărbat! Se apleacă ușor peste masa noastră într-o reverență profesională, Comanda, per favore! 13 iulie, de două zile lângă Ancona în casa tatălui lui Andrea, de pe terasa unde stăm acum se vede marea până departe albastră, mă așteptasem să găsesc un om încrâncenat într-o permanentă luptă cu divinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
olografe îngălbenite prin arhive vasluiene. „Amintirile din sufragerie” sunt doar felul întâi și cu toată criza, autorul are o „cămară” plină pregătită să o dăruie flămânzilor de adevăr, hrăniți doar cu iluzii și alte manipulări ca desert. Deocamdată salutăm cu reverență revenirea domniei sale la serviciile hârtiei scrise și decizia de a poposi și în librării, amvonul milenar al strălucirii cuvântului pus în slujba binelui. În ce privește limbajul agresiv al autorului, îmi amintesc de o poveste în care „cine se supăra - i se
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
mi-a căzut pe un portret al unui bărbat care, deși nu era bătrân, ținea În mână un toiag de lemn. — Cine este reprezentat În acest tablou ? l-am Întrebat pe bibliotecar. — Este Kórösi Csoma Sándor, a spus el cu reverență În glas. Am așteptat să continue, dar n-a mai adăugat nimic. — Și de ce se află portretul lui aici ? — Este autorul primului dicționar tibetan- englez din lume, spuse el aproape În șoaptă, ca și cum i-ar fi fost jenă de ignoranța
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
nu intră În templul principal. În apropiere, se afla o mică ceainărie, cu numai două camere. Dintr-un izvor curgea apă; frunze galbene de ginkgo căzuseră În jgheab, iar apa se strecura prin mușchiul Înmiresmat al unei grădini cu pietre. — Reverența Voastră, am venit să-mi iau rămas bun. La auzul cuvintelor lui Shingen, Kaisen Încuviință din cap: — Deci, v-ați hotărât, În sfârșit? — Am avut destulă răbdare, așteptând să se ivească această ocazie, și cred că, În această toamnă, curentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
să vă găsesc sănătos. — Dacă așa e dat să fie, răspunse, mohorât, Kaisen. Shingen Îl consulta pe Kaisen aproape În toate problemele, de la chestiunile militare până la cele guvernamentale, având În el o Încredere absolută. Expresia acestuia Îl puse pe jar. — Reverența Voastră pare să aibă unele rețineri față de planul meu. Kaisen ridică privirea. — Nu am nici un motiv să-l dezaprob. La urma urmei, e ambiția dumneavoastră de-o viață. Ceea ce mă tulbură sunt intrigile meschine ale Shogunului Yoshiaki. Necontenitele scrisori secrete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Aduceți repede niște oameni. Tocmai a scăpat un ins suspect! anunță el. Nu exista nici un motiv ca În templu să pătrundă cineva suspect, iar când Kaisen Îl chestionă pe călugăr, ieși la lumină toată Întâmplarea. — Încă n-am vorbit cu Reverența Voastră despre asta, dar adevărul e că azi-noapte a bătut la poartă un om. Purta o robă de călugăr rătăcitor, așa că, l-am primit să rămână peste noapte. Dacă ar fi fost un necunoscut, nu i-am fi permis să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
rozariului răsună În tăcerea ce se lăsase. Când se Întoarse, Nagamasa văzu că era marele preot, Yuzan - alt refugiat din război. — Cu părere de rău am auzit că Seniorul Hanamasa s-a stins din viață În dimineața aceasta, spuse Yuzan. — Reverența Voastră, am o rugăminte, spuse Nagamasa, cu glas sigur; cuvintele Îi erau calme, dar nu-și ascundea tonul tânguitor. Va fi rândul meu. Aș dori să-mi adun toți vasalii laolaltă și să țin o slujbă funerară, cel puțin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]