831 matches
-
revizionist; prin urmare, de obicei au țeluri limitate în ceea ce privește expansiunea lor teritorială și de putere, alegând adesea alinierea de tip șacal. La nivelul sistemic, balanța de interese se referă la puterea relativă a statelor de statu quo și a celor revizioniste. Din acest punct de vedere, statele revizioniste constituie imboldul pentru orice comportament de alianță, în timp ce statele de statu-quo sunt simpli actori ce reacționează față de acestea. Principalele state de statu quo care reacționează, asumându-și responsabilitatea de a contracara orice stat
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
limitate în ceea ce privește expansiunea lor teritorială și de putere, alegând adesea alinierea de tip șacal. La nivelul sistemic, balanța de interese se referă la puterea relativă a statelor de statu quo și a celor revizioniste. Din acest punct de vedere, statele revizioniste constituie imboldul pentru orice comportament de alianță, în timp ce statele de statu-quo sunt simpli actori ce reacționează față de acestea. Principalele state de statu quo care reacționează, asumându-și responsabilitatea de a contracara orice stat revizionist care se ridică în sistem, sunt
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
Din acest punct de vedere, statele revizioniste constituie imboldul pentru orice comportament de alianță, în timp ce statele de statu-quo sunt simpli actori ce reacționează față de acestea. Principalele state de statu quo care reacționează, asumându-și responsabilitatea de a contracara orice stat revizionist care se ridică în sistem, sunt marile puteri ale unui anumit moment dat. Spre deosebire de acestea, de obicei, statele revizioniste sunt mari puteri în ascensiune. Concluzia la care ajunge Schweller este că alinierea nu este neapărat un comportament complice și negativ
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
simpli actori ce reacționează față de acestea. Principalele state de statu quo care reacționează, asumându-și responsabilitatea de a contracara orice stat revizionist care se ridică în sistem, sunt marile puteri ale unui anumit moment dat. Spre deosebire de acestea, de obicei, statele revizioniste sunt mari puteri în ascensiune. Concluzia la care ajunge Schweller este că alinierea nu este neapărat un comportament complice și negativ în sistemul internațional, și nici un comportament nefiresc al statelor, care apelează la el numai în cazuri extreme, când sunt
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
putere relativă. Diferența majoră dintre balansare și aliniere este că prima constituie în principal o strategie defensivă, aplicată până la un anumit moment dat în relațiile internaționale până când balanța de putere se echilibrează în urma unui dezechilibru produs de apariția unui pol revizionist în sistem , în timp ce alinierea poate continua pe termen nedefinit, scopul său fiind tocmai dezechilibrarea balanței de putere în favoarea polului revizionist. Alinierea, la fel ca și balansarea, poate avea atât efecte negative, private în sensul de agresiune și instabilitate sistemică, cât
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
anumit moment dat în relațiile internaționale până când balanța de putere se echilibrează în urma unui dezechilibru produs de apariția unui pol revizionist în sistem , în timp ce alinierea poate continua pe termen nedefinit, scopul său fiind tocmai dezechilibrarea balanței de putere în favoarea polului revizionist. Alinierea, la fel ca și balansarea, poate avea atât efecte negative, private în sensul de agresiune și instabilitate sistemică, cât și efecte pozitive, respectiv trasarea unei tendințe stabile în sistem. Un alt reprezentant al celei de-a treia direcții de
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
militar și politic inegal între aliați. 5. Scopul alianței se referă la scopul cu care respectiva alianță este înființată; distingem din acest punct de vedere două mari tipuri de alianțe: a. alianțe ofensive sunt în principal alianțe cu scopuri revendicative, revizioniste; ele sunt foarte rare; un exemplu în acest sens este Pactul de Oțel germano-italian semnat în 1936; b. alianțe defensive alianțe care se formează cu scopul de a preîntâmpina o amenințare externă comună; NATO este un exemplu de alianță defensivă
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
desemnată la îndemnul și rugămintea personală a președintelui american Woodrow Wilson. Ungaria începea contestarea Tratatelor, în special a celui de la Trianon. Vizată direct, România căuta parteneri pentru o alianță cu scop comun, în primul rând printre țările cu aceeași politică revizionistă. În anul 1921 apare în contextul internațional interbelic prima alianță defensivă regională, cu participarea unor state din centrul Europei și Balcani: Mica Înțelegere. Fără a constitui formal o alianță tripartită, convențiile și tratatele încheiate între Cehoslovacia, Iugoslavia și România însemnau
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
vedere economic Austria, pe care urma să o supună intereselor sale militariste. Tentativa de Anschluss economic 616 a declanșat reacția de teamă a Italiei, care va încerca să se opună, întrevăzând extinderea influenței germane în Balcani (Mussolini a aprobat interesele revizioniste ale Ungariei și Bulgariei, pe care a înțeles să le susțină. Prin Tratatele de la Tirana [1926 și 1927] își va extinde protecția asupra Albaniei). În martie 1931, Curtius, noul ministru de externe, și cancelarul austriac Schober semnau un proiect de
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
spiritul "münchenez" în Franța, atitudinea împăciuitoare a Angliei, abținerea americană -, măsurile inegale cu care a fost apreciată politica agresivă a diferitelor state europene, ineficacitatea Societății Națiunilor, lipsa unui sistem de securitate colectivă. Toate acestea au creat condiții favorabile promovării politicilor revizioniste, revanșarde și umilitoare pentru umanitate. Ele au deschis calea materializării intențiilor agresive ale unor personaje de talia lui Hitler și Mussolini. 2.2. Renașterea Germaniei. Conferințe și tratate sub semnul conciliatorismului Eliminarea constrângerilor impuse de sistemul de la Versailles în 1919
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
înfrângerea Franței, Hitler își putea permite deschiderea noului front. El va angrena în război statele sud-est europene pe care Stalin le provocase fără a ști intențiile Germaniei, promovând politica forței și impunând cedări teritoriale. Germania a știut să speculeze politica revizionistă a URSS și a Ungariei, limitând însă pretențiile celei din urmă pentru a-și atrage România, care dispunea de o poziție strategică extrem de importantă, de resurse naturale necesare războiului și de o armată bine pregătită. Drang nach Osten, vis milenar
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
un limbaj neutru, fără aprecieri personale din partea cenzorului - prezintă interpretările date în publicațiile academice din URSS momentului reocupării Basarabiei de către Armata Roșie și evenimentelor românești de la 23 august 1944. În același context sunt semnalate criticile aduse în presa sovietică tendințelor "revizioniste" de minimalizare a rolului URSS în "eliberarea" statelor est-europene, o aluzie transparentă la opiniile promovate de istoricii din România 10. Cele mai critice atacuri față de poziția istoriografiei regimului Ceaușescu în chestiunea Basarabiei sunt lansate, dinspre URSS, din partea oficialităților și a
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
raportare la populism au evoluat în permanență, mai cu seamă în Statele Unite ale Americii unde primele studii consacrate acestui fenomen manifestau o oarecare simpatie față de populism (John D. Hicks). Această etapă a durat până la apariția, în anii '60 a curentului "revizionist", care a îmbrățișat o atitudine hotârât ostilă populismului (Richard Hofstader), urmată de o perspectivă ceva mai nuanțată propusă de așa-numita școală a "contra-revizioniștilor", condusă de Norman Pollack (Conway, 1978: 101-107). Cu alte cuvinte, în toate epocile istorice și în
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cu rapiditate în direcția unui Occident care îi îmbrățișa. Prima dintre acestea a avut rezultate mixte: peste tot în Europa de Est, am putut găsi lideri care apelau la publicul larg folosind uneori formele cele mai joase de discurs naționalist, populist sau revizionist. Aceștia le-au promis oamenilor lucrurile cele mai imposibile, doar pentru a fi aleși în funcții publice. Am crezut că, după decenii întregi de comunism, poporul va vedea goliciunea acestor discursuri. Și majoritatea lui a văzut-o: liderii care s-
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
chiar dacă numărul românilor trăitori în Iugoslavia era suficient de însemnat, unele surse indicând peste 600.000 persoane. O asemenea situație nu poate fi explicată decât prin dorința constantă a politicienilor români de a colabora militar și diplomatic pentru contracararea tendințelor revizioniste a unor vecini comuni, respectiv Ungaria și Bulgaria. Nu este mai puțin adevărat că o astfel de atitudine se regăsește și după al doilea război mondial, desigur însă din alte raționamente, pe care le vom descifra la timpul potrivit. În
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
stiu rânduiala locului și nu-și recunosc rădăcinile” - se spune într-un articol recent, dedicat acestei probleme. La Moldova Veche, relativ aproape de Gorj, a luat naștere prin 1945 Frontul Antifascist Slav din România, integrat Frontului Național Democrat. Prin atitudinile sale revizioniste - cum am consatat deja - organizația a devenit la un momentdat o piedică în evoluția stângii procomuniste românești, fiind dizolvată de autorități. Oricum, gradual se contura o anume rezervă față de comunitatea sârbă din România, ce se va accentua după 1948. Îmbrățișam
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
că "pe drept" statul național integral românesc a înlocuit vechile formațiuni politice alogene". Încercând o explicare a acestui ideal, istoricul susținea că orice comparație trebuia să fie favorabilă statului național, pentru a demonstra astfel lipsa de legitimitate a pretențiilor statelor revizioniste. Pentru aceasta, aprecia fruntașul georgist, era necesară stabilirea unui plan de lungă durată, asemănător planului rusesc sau celui italian. El aprecia, de asemenea, că era necesară o nouă generație politică la conducerea țării, care să fie "critică" și "etică"677
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Soha" (Nu, nu niciodată) era promovată în statul vecin, chiar și pe cale oficială, în timp ce în statul român apărea un număr impresionant de ziare și reviste în limba maghiară. Analiza efectuată asupra motivelor care determinaseră propunerea maghiară de a rezolva pretențiile revizioniste pe cale pașnică, îl conducea pe șeful georgiștilor spre concluzia că "revizionismul ungar nu a aflat nici la Roma nici la Berlin reazemul pe care îl nădăjduise împotriva României"713. Abordând, din nou, problema revizionismului, Gheorghe Brătianu arăta că "eventualitatea unei
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
câștige debușeuri în această parte a Europei. Gheorghe Brătianu aprecia, de asemenea, că în eventualitatea unui război între Rusia și Polonia, o mare parte a armetei române ar fi ajuns să fie imobilizată între unguri și bulgari, ale căror pretenții revizioniste erau deja cunoscute 757. În altă ordine de idei, istoricul român considera că, prin pretențiile sale față unele teritorii din Peninsula Balcanică, Italia urmărea să paralizeze mișcarea panslavă din acest perimetru și să transforme Marea Adriatică într-un mare lac italian
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
aceste aspecte ale situației internaționale și ale politicii externe a României este precizată pe larg, într-o ședință a Camerei din aprilie 1934. Dezbaterile au fost determinate, atunci, de o declarație a lui Benito Mussolini, potrivit căreia, Italia înțelegea aspirațiile revizioniste ale Ungariei. În discursul său, Gheorghe Brătianu a arătat că accepta "înțelesul [și] direcția alianțelor" încheiate de guvern, dar critica unele din modalitățile concrete de abordare. Potrivit liderului georgist, în relațiile cu U.R.S.S., politica cea mai indicată era aceea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Externe a răspuns la interpelare, dezmințind orice tratative cu U.R.S.S. pentru încheierea unui pact de asistență mutuală, Gheorghe Brătianu a adresat, la 26 noiembrie o nouă întrebare, referitoare la această problemă. Deși se pronunțase în repetate rânduri împotriva politicii revizioniste promovată în special de Ungaria, în fața acestui nou pericol, liderul liberalilor georgiști aprecia că perspectiva intrării trupelor sovietice pe teritoriul României reprezintă "un pericol de moarte [...] pentru existența însăși a națiunii"794. El aprecia că, acest act ar pune definitiv
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
că prin afirmațiile sale, ministrul liberal săvârșise o gafă de proporții, deputatul georgist C.C. Giurescu analiza procesul care făcuse ca, după 1918, în unele orașe românești să predomine populația minoritară. Considerând că această situație periclita interesele populației majoritare, favorizând pretențiile revizioniste maghiare, deputatul georgist, propunea ca problema să fie rezolvată printr-o politică de protejare a elementului românesc, în orașe și în zonele de graniță. Problema a fost abordată, din nou, în ianuarie 1935, cu ocazia unei întruniri a Ligii Antirevizioniste
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
liberal. În moțiune se afirma tranșant că: "nu este petec de pământ în tot Ardealul care să nu fie românesc, sate și orașe, au fost, sunt și vor fi pe vecie ale noastre"830. În cursul anului 1935, politica statelor revizioniste s-a afirmat mai pregnant, determinând modificări importante în relațiile dintre statele Europei. Germania a introdus legea serviciului militar obligatoriu, iar Italia fascistă a ocupat Abisinia. Germania flutura formula conform căreia, siguranța continentală ar fi fost asigurată numai în condițiile
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în special în Italia. După vizita întreprinsă în această țară, cu ocazia Congresului internațional de bizantinologie, Gheorghe Brătianu și-a exprimat îngrijorarea privind evoluția relațiilor României cu acest stat, aflat în acel moment într-o foarte bună relație cu Ungaria revizionistă. Liderul georgist constata că între România și Italia existau diferențe, datorate condițiilor economice, sociale, politice și geografice, care impuneau ca țara noastră să rămână "o țară a tranzitului și a circulației libere și intense a mărfurilor"838. El considera, în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Neurath) le-au dat asigurări că Berlinul nu susținea revendicările teritoriale ale Budapestei. Ca urmare, în declarațiile făcute la întoarcerea în țară, Gheorghe Brătianu arăta că nu era în intenția Germaniei de a sprijini nici direct, nici indirect vreo revendicare revizionistă a Ungariei împotriva României 840. Dacă liderii germani erau interesați, în acel moment, de promovarea unor relații care să asigure aprovizionarea Reich-ului cu petrol și alimente românești și de a forma o coaliție politică pro-germană în România 841, Gheorghe Brătianu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]