1,405 matches
-
se pune pe platou stropită cu zeamă de lămâie, după care peste salată punem costița făcută jumări și scursă de untură. La final, peste jumări se adaugă mărarul tocat. SALATĂ ASORTATĂ ( 1 ) O căpățână de salată verde, o legătură de ridichi, roșii, doi castraveți, măcriș, două fire de tarhon, lobodă, spanac, oregano, leurdă, sare, piper, ulei, oțet din mere, puțin zahăr, după gust, o legătură de pătrunjel și mărar. Le tocăm și le punem în salatieră, turnăm deasupra un dressing din
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
zahărul și sarea, apoi turnăm peste varză. În fiecare borcan punem trei - patru boabe de piper, o foaie de dafin, secărică ( chimion ). Legăm borcanele, după care le dăm la beci. SALATĂ VERDE Două căpățâni de salată verde, două legături de ridichi, două legături de ceapă, o legătură de mărar, trei linguri de ulei de măsline, două ouă fierte, o lingură de zeamă de lămâie sau oțet, sare, piper, după gust, un vârf de cuțit de zahăr. Se spală verdețurile, se toacă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
umple știuca, apoi se coase și se dă la copt, după care în tavă se adaugă un sos făcut din bulion și vin. La sfârșit, după ce s-a copt, se servește cu garnitură de cartofi natur, rondele de roșii, ridichi și felii de lămâie. CREVETE CALIT 500 gr. de creveți mici spălați bine, două cepe tocate mărunt, sare, piper, cimbru, tarhon. 100 ml de ulei punem în tigaie la înfierbântat, adăugăm creveți, presărăm sare, călim puțin, apoi adăugăm ceapa tocată
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
o jumătate de oră, punem 500 g castraveți cruzi (noi) tăiați rondele, piper și un pahar de suc de roșii, iar la urmă, adăugăm pătrunjel tocat, cimbru și o lingură de bulion. CAP DE VITEL CU LEGUME SI SALATA DE RIDICHI Un cap de vițel, doi morcovi, o țelină, un pătrunjel, o ceapă, doi cartofi, patru roșii, un usturoi, două legături de ridichi, o salată, 300 gr. de unt, sare după gust, 100 ml de oțet, 0,2 gr. de piper
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
urmă, adăugăm pătrunjel tocat, cimbru și o lingură de bulion. CAP DE VITEL CU LEGUME SI SALATA DE RIDICHI Un cap de vițel, doi morcovi, o țelină, un pătrunjel, o ceapă, doi cartofi, patru roșii, un usturoi, două legături de ridichi, o salată, 300 gr. de unt, sare după gust, 100 ml de oțet, 0,2 gr. de piper, 0,2 gr. de capere, 200 ml de șampanie, 100 ml de ulei de măsline, verdeață pentru decor. Se dezosează carnea de pe
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
țelina, pătrunjelul se taie rondele și se fierb în supa de la carne timp de 25 de minute. Din șampanie, ceapă, roșii, pătrunjel, puțin unt și usturoi facem un sos în care punem legumele fierte la marinare. Salata se face din ridichi tăiate fideluțe cu puțin mărar tocat fin, puțin ulei de măsline și oțet vinegret cu capere. Se servește pe farfurie aranjat astfel : punem în mijlocul farfuriei legumele, pe margine așezăm felii de carne prăjite în unt, felii de limbă prăjită în
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
capere. Se servește pe farfurie aranjat astfel : punem în mijlocul farfuriei legumele, pe margine așezăm felii de carne prăjite în unt, felii de limbă prăjită în unt, apoi rondele de creier prăjite în unt. Decorăm pe marginea farfuriei cu salată de ridichi. FILE DE VITA CU UNT Câte două fileuri de porție, o roșie umplută cu ciuperci, evantai din teci de mazăre sau păstăi verzi fierte în apă cu sare, cerculeț din cartofi copți, sos din stafide, mentă pentru decor. Carnea se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
după gust. Garnitura - 2 cartofi fierți și dați pe răzătoare, 20 g făină de grâu, 20 g cașcaval ras, 1 ou; se amestecă toate la un loc și se prăjesc ca o clătită mai groasă. Salata - un morcov ras, două ridichi, doi ardei, ulei și zeama de la jumătate de lămâie. TOCANA DE BERBEC 1,5 kg carne de berbec, 2 morcovi rași, 2 cepe, 100 ml ulei, 1 ardei gras roșu, 1 pahar de vin, sare, piper, foi de dafin, boia
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
oră la cuptor. Se servește cu garnitură de spaghete cu brocolli - 500 gr. de spaghete, 600 gr. de brocolli, o căciulie de usturoi, 150 gr. de parmezan, 75 ml de ulei sau unt - și salată de primăvară - o legătură de ridichi roșii, două căpățâni de salată verde, o legătură de ceapă, o legătură de mărar, trei linguri de ulei de măsline, două linguri de zeamă de lămâie, sare, un vârf de cuțit de zahăr. Spaghetele se fierb în apă cu sare
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
în această zi ultimul Moș Crăciun se întoarce la casa lui. Eleveția. În Elveția, încă din anul 1775, Moș Crăciun are întotdeauna misiunea de a aduce și pomul de Crăciun în casel oamenilor. O lată tradiție a elvețienilor este “Parada ridichilor luminate”, obicei preluat de la mexicani. Copiii ajutați de părinți scobesc cu mare grijă câte o ridiche mare de lună, pe care apoi o împodobesc cu diferite forme. În ridichea împodobită, aceștia pun o lumânare și poartă ridichea ca pe o
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
anul 1775, Moș Crăciun are întotdeauna misiunea de a aduce și pomul de Crăciun în casel oamenilor. O lată tradiție a elvețienilor este “Parada ridichilor luminate”, obicei preluat de la mexicani. Copiii ajutați de părinți scobesc cu mare grijă câte o ridiche mare de lună, pe care apoi o împodobesc cu diferite forme. În ridichea împodobită, aceștia pun o lumânare și poartă ridichea ca pe o făclie o agață ca pe un lampion. Italia. În multe biserici din Italia sunt expuse iesle
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Crăciun în casel oamenilor. O lată tradiție a elvețienilor este “Parada ridichilor luminate”, obicei preluat de la mexicani. Copiii ajutați de părinți scobesc cu mare grijă câte o ridiche mare de lună, pe care apoi o împodobesc cu diferite forme. În ridichea împodobită, aceștia pun o lumânare și poartă ridichea ca pe o făclie o agață ca pe un lampion. Italia. În multe biserici din Italia sunt expuse iesle cu pruncul Iisus și magi de mărime naturală. Tot aici există obiceiul ca
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
elvețienilor este “Parada ridichilor luminate”, obicei preluat de la mexicani. Copiii ajutați de părinți scobesc cu mare grijă câte o ridiche mare de lună, pe care apoi o împodobesc cu diferite forme. În ridichea împodobită, aceștia pun o lumânare și poartă ridichea ca pe o făclie o agață ca pe un lampion. Italia. În multe biserici din Italia sunt expuse iesle cu pruncul Iisus și magi de mărime naturală. Tot aici există obiceiul ca, înainte de Moș Crăciun, să vină Baba-Cloanța călare pe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
în această zi ultimul Moș Crăciun se întoarce la casa lui. Eleveția. În Elveția, încă din anul 1775, Moș Crăciun are întotdeauna misiunea de a aduce și pomul de Crăciun în casel oamenilor. O lată tradiție a elvețienilor este “Parada ridichilor luminate”, obicei preluat de la mexicani. Copiii ajutați de părinți scobesc cu mare grijă câte o ridiche mare de lună, pe care apoi o împodobesc cu diferite forme. În ridichea împodobită, aceștia pun o lumânare și poartă ridichea ca pe o
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
anul 1775, Moș Crăciun are întotdeauna misiunea de a aduce și pomul de Crăciun în casel oamenilor. O lată tradiție a elvețienilor este “Parada ridichilor luminate”, obicei preluat de la mexicani. Copiii ajutați de părinți scobesc cu mare grijă câte o ridiche mare de lună, pe care apoi o împodobesc cu diferite forme. În ridichea împodobită, aceștia pun o lumânare și poartă ridichea ca pe o făclie o agață ca pe un lampion. Italia. În multe biserici din Italia sunt expuse iesle
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Crăciun în casel oamenilor. O lată tradiție a elvețienilor este “Parada ridichilor luminate”, obicei preluat de la mexicani. Copiii ajutați de părinți scobesc cu mare grijă câte o ridiche mare de lună, pe care apoi o împodobesc cu diferite forme. În ridichea împodobită, aceștia pun o lumânare și poartă ridichea ca pe o făclie o agață ca pe un lampion. Italia. În multe biserici din Italia sunt expuse iesle cu pruncul Iisus și magi de mărime naturală. Tot aici există obiceiul ca
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
elvețienilor este “Parada ridichilor luminate”, obicei preluat de la mexicani. Copiii ajutați de părinți scobesc cu mare grijă câte o ridiche mare de lună, pe care apoi o împodobesc cu diferite forme. În ridichea împodobită, aceștia pun o lumânare și poartă ridichea ca pe o făclie o agață ca pe un lampion. Italia. În multe biserici din Italia sunt expuse iesle cu pruncul Iisus și magi de mărime naturală. Tot aici există obiceiul ca, înainte de Moș Crăciun, să vină Baba-Cloanța călare pe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
creștere a densității plantelor cu 20%, a procentului de masă uscată cu 30% și a înălțimii lor cu 40%. Utilizat la culturile de castraveți s-a obținut o sporire a producției cu aproximativ 40%, la roșii cu 42%, iar la ridichi b beneficiile au fost de 45%. Utilizarea de guano l la flori și plante ornamentale a accelerat procesul de creștere, a dat plantelor o culoare mai intensă și o strălucire naturală, sporind calitatea lor generală. Liliecii nectarivori aduc și ei
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
migrației și consecințele scăderii numărului acestora. Observarea plantelor prezintă marele avantaj că poate fi mai ușor organizată prin aducerea în clasă a unui material ce poate fi urmărit cu ușurință de fiecare copil în parte. Prin planificarea temelor:,, Ghiocelul’’,,, Mărul’’,,, Ridichea’’la grupa mică,,, Panseluța’’,,, Morcovul’’ la grupa mijlocie,,, Roșia și ardeiul’’,,, Mărul și para’’ la grupa mare am urmărit formarea și înțelegerea noțiunii de plantă și familiarizarea copiilor cu reguli igienice corespunzătoare. O altă metoda folosită în transmiterea cunoștințelor despre
Caleidoscop by Anişoara Nemţanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93497]
-
pe an. Adulții părăsesc locurile de hibernare primăvara devreme, la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie. Ei se hrănesc pe diferite crucifere spontane (muștar, rapiță sălbatică etc.), apoi trec pe crucifere cultivate (răsaduri de varză și conopidă sau pe ridichi, hrean etc.). Adulții sunt activi în zilele însorite și călduroase, iar în zilele înnorate și ploioase se ascund în diferite locuri adăpostite sau în pământ. Ouăle sunt depuse izolat sau în grupe mici în pământ, printre rândurile de plante. Incubația
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
negru al verzei pot fi parazitate de specii de nematozi, dintre care un rol important îl are Howardulla phyllotretae Old. și braconidele Diospilus morosus Reinh. și Perilitus aethiops Nees. Plante atacate și mod de dăunare. Adulții atacă varza, conopida, gulia, ridichea, muștarul, rapița și alte crucifere, rozând epiderma superioară a frunzelor sub formă de mici orificii, mai ales pe margini, aspect ce se numește “ciuruirea frunzelor”. În locurile roase odată cu creșterea frunzelor apar găuri mari, ceea ce le dă un aspect de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și migrează la început pe cruciferele spontane, apoi trec pe cele cultivate. Ponta are loc în luna mai. Femelele depun ouăle în mici cavități pe care le rod cu rostrul la baza tulpinii (la colet) diferitelor plante crucifere (varză, conopidă, ridichi, muștar etc.). În fiecare cavitate, femela depune câte un singur ou, care este astupat cu o secreție gălbuie, ce se întărește în contact cu aerul. La plantele mai dezvoltate, cu țesuturi lignificate, ouăle sunt depuse pe rădăcini. Prolificitatea unei femele
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
eșalonat și apoi se retrag pentru iernat. Gărgărița albastră a verzei prezintă puțini paraziți, printre care și Bracon variator Nees. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă diferite specii de crucifere spontane și cultivate. Produce pagube la varză, conopidă, gulie, ridichi etc. Adulții rod frunzele de la margini către interior, distrugând aparatul foliar. Larvele pătrund în tulpini unde rod galerii. S-a stabilit că o densitate de 1 - 3 larve pe plantă determină oprirea creșterii plantelor, iar 4- 5 larve pe plantă
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
zilei, adulții stau ascunși pe sub frunze, sub bulgării de pământ etc. După câteva zile de hrănire, au loc împerecherea și ponta. Ouăle sunt depuse în grupe de 10 - 40 (uneori până la 150) pe partea inferioară a frunzelor de varză, conopidă, ridichi și alte crucifere. Prolificitatea unei femele poate să ajungă până la 2700 ouă, în medie sunt depuse 600 - 800 ouă. Incubația durează 12 - 14 zile. Larvele care apar, stau grupate și se hrănesc cu frunze, determinând perforații punctiforme. Apoi larvele devin
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
care au un zbor crepuscular, rapid și de scurtă durată. Împerecherea are loc la câteva zile de la apariția adulților. Depunerea ouălelor are loc izolat sau în grupe mici (2 - 4), pe partea inferioară a frunzelor diferitelor plante crucifere (varză, conopidă, ridichi,gulii etc). O femelă poate depune 80 - 120 de ouă. Incubația durează 3 - 7 zile, iar larvele care apar pătrund în frunze, unde rod parenchimul, rozând mine caracteristice. După o perioadă de hrănire de 415 zile, larvele părăsesc minele și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]