2,063 matches
-
Engliterei. Vaporul era plin de călători ce se Întorceau din toate unghiurile lumii”, ca să adauge imediat, În chip de argument general: „Dintre toți cel mai interesant În ochii mei era un John-Bull scurt, gros, roș la față ca o rodie, roș la păr ca un morcov și care venea tocmai de la Honcong În primblare... O primblare de trei luni de la China prin India!...” („Misia mea la Londra”, text din 1859 În Opere, vol. IV, ed. cit., p. 579). Un bilanț imagologic
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de alții: Din elegiile lui Simplicissimus (Majorat, Plecarea), Din viziunile Profetului (Sara pe deal), Din „Antologia poeziei de dragoste”, Din tânguirile lui Abélard, Ultima rugă a Cavalerului de la Mancha Don Quijote cel Bun (Sete), Scrisoarea lui Harap Alb către fata Împăratului Roș (Nu cerca). Deși procedeul pare ludic, se exprimă, grav și trist, o stare aproape agonică: „Sub pașii moi e ziua o povară./ Cucuta-i verde-verde. Într-o sferă/ plină cu mercur mă scald. E frig./ E început de eră./ Sunt
ŢURCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290306_a_291635]
-
prăbușiră... În zadar cu săbii / Se apărau cu spaimă ienicerii, / Căci ramuri groase li zdrobeau puterea, / Stropșindu-le spinările cu trosnet, / Iar caii, cu nechezat dureros, / Se zvârcoleau în chinurile morții, / Spinoase crăci li se-nfigeau în vintre / Și spuma roșă tremura-n zăbale”. Total se integrează în sămănătorism și proza lui V. În cea mai amplă povestire, Tinerețe (N. Iorga o considera roman și o apropia prin „atmosferă” de scrierile lui Bj/orstjerne Bj/ornson), din volumul Povestea unei tinereți
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
fizice, trăiri sufletești, comparații: TESTUL NR. 13 1. Citește cu atenție: “Ochii ei cei mari, albaștri, de blândețe dulci și moi Ce adânc pătrund în ochii lui cei negri și lucioși! Și pe fața lui cea slabă trece-ușor un nour roș Se iubesc. Și ce departe sunt de-odată amândoi.” (Mihai Eminescu Înger și demon) 2. a) Identifică adjectivele pe text, marcându le cu simbolul adj. b) Trasează o săgeată pentru a arăta legătura adjectivului cu substantivul pe care îl determină
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
Ortodoxia și Apusul”, „Exilul românesc. Identitate și conștiința istorică”. Și programul editorial început la Salamanca este continuat, dându-se prioritate operei lui Mihai Eminescu. Alături de edițiile în limba română (prefațate de Al. Ciorănescu), o ediție în limba italiană (transpunere de Roșa Del Conte) și una în germană (traducere de Wolf von Aichelburg) întâmpină comemorarea din 1989, la Paris, a poetului național. Cu același prilej, R. face demersurile necesare pentru amplasarea la Paris a statuii lui Mihai Eminescu de Ion Vlad (rue
RAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289148_a_290477]
-
Zguriadescu C-tin, 4 apartamente, București, str. B. Delavrancea 57. 8443. Zapau M. Cecilia, 4 apartamente, București, str. Londra 21, Pipera (Colentina) Sos. Potcoava 17. 8444. Zisman Mihai și Roza, 4 apartamente, București, Cal. Călărași 44. 8445. Zadic Iacob și Roșe, 4 apartamente, București, str. Aleea Alexandru 8, Român str. Ștefan cel Mare 84. 8446. Zubcova Alexandrina, 4 apartamente, București, str. Lunesoara 1. 8447. Zisu Nastase și Anastasia, 8 apartamente, București, str. Petru Maior 70. 8448. Zlatcu C. Atena, 6 apartamente
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
1996; Mihai Macici, România’s Wines, Alcor, 1996; John Ranelagh, Agenția. Ascensiunea și declinul CIA, București, 1997; David Lodge, Meserie!, București, 1997, Limbajul românului, București, 1999, Vești din Paradis, București, 2000 (în colaborare cu Raluca Mihail), Terapia, București, 2001; Norman Roșe, Churchill, o viață de rebel, București, 1998; Victor Sheymov, Turnul secretelor, București, 1998; Henry Kissinger, Diplomația, București, 1998 (în colaborare cu Mircea Ștefancu); Andrina Stiles, Rusia, Polonia și Imperiul Otoman. 1725-1800, București, 1998, Suedia și zona baltica. 1525-1721, București, 1998
PARASCHIVESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288689_a_290018]
-
scrie în 1947 un nou manifest, Le Sable nocturne. Alte două cărți, de astă dată de proza, Leș Esprits animaux (1947) și La Conspiration du silence (1947), venerează cuvântul văzut că o alchimie. Singurul volum publicat în Israel este La Roșe parallèle (1975), unde poetul își păstrează propensiunea spre suprarealism, dar îi asociază, într-un mod personal, concepte cabalistice. Opera artistului plastic P. își extrage esență și respiră în același spațiu genuin suprarealist pe care nu l-a părăsit niciodată. SCRIERI
PAUN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288723_a_290052]
-
1947; Le Sable nocturne (în colaborare cu Gherasim Luca, Gellu Naum, Virgil Teodorescu și D. Trost), în Le Surréalisme en 1947. Exposition Internaționale de Surréalisme présentée par André Breton et Marcel Duchamp, Paris, 1947; La Vie extérieure, București, 1948; La Roșe parallèle, Haifa (Israel), 1975. Repere bibliografice: C. Ionescu-Gulian, „Plămânul sălbatic”, VR, 1939, 5; Streinu, Pagini, ÎI, 144-147; Ion Caraion, Paul Păun, „Mondial magazin”, 1947, 35; André Breton, Le Surréalisme en 1947, Paris, 1947, passim; Jean-Louis Bédouin, Vingt ans de surréalisme
PAUN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288723_a_290052]
-
-și declare sentimentele el le caută oglindite În oameni, În fapte și astfel le conturează mai puternic: «Copiii merg cu viața la școală, primeniți În șorțuri de sineală, În clasa treia soarele e mai plin când cineva a scris cu roș: STALIN». (Ă). Faptul că cei trei poeți se situează pe o linie de evoluție a liricii noastre, mereu mai apropiată de realitățile concrete ale țării, coincide cu prezența vădită În versurile lor a formelor de expresie populară. Și aici progresul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
armonică În nr. 1492, 31 iulie; Victor Tulbure. - Ostașilor sovietici pururi slavă, În nr. 1510, 21 aug.; Dan Deșliu. - Poem pentru Scânteia luptătoare, În nr. 1539, 25 sept.; Veronica Porumbacu - Ține minte, În nr. 1545, 2 oct.; Nina Cassian. - Frunză roșă, frunză-aprinsă, În nr. 1545, 2 OCL; Maria Banuș. - Vatra inimii (lui Stalin - n.n.), În nr. 1613 (număr festiv, 21 dec, dedicat celei de-a 70-a aniversări a lui Stalin); Dan Deșliu - Reșița cântă slavă lui; Petru Dumitriu. - Portretul - reportaj
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
culturale - câteva evenimente literare de rezonanță europeană: decernarea Premiului „Unione Latină” (scriitorului spaniol Gonzalo Torrente Ballaster); simpozioanele „Mircea Eliade - azi”, „Emil Cioran și francofonia” etc. Instituția a fost și este frecventata de traducători și profesori de literatură română, precum eminescologul Roșa del Conte, traducătorul Marco Cugno, profesorul Giorgio Caragiani. În prezent, se află, potrivit legii de organizare și funcționare a Academiei Române, în administrarea acesteia. La conducerea să, cu acordul Academiei Române, s-a aflat, între 1997 și ianuarie 1999, Marian Papahagi. După
ACCADEMIA DI ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]
-
fixat în evenimentele vârstei. Dorul de spațiul și timpul copilăriei, transfigurat poetic, nu e, în poezia lui, poză intelectuală, ci expresia unei memorii dureroase, filtrată discret în mărturisirea lirică: „Din matca ta eu m-am născut sub stele / cu vinul roș arzând la sărbători / și-n vis mi se arătau în joc de iele / sub scorburi de mesteceni ursitori / aici am fost la cimitir cu tata / de mână-ntâi și-apoi rămase el / sub bulgării-întorși greu cu lopata / și aruncați ca
AVRAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285507_a_286836]
-
cine avea curajul să călărească toți caii din islaz ? Odată - întâmplarea însă a rămas în abur de legendă deoarece n-am văzut-o cu ochii mei - s-a suit pe greabănul celui mai temut taur din suhat. Era un taur roș ce te înfiora numai când ascultai câte se povesteau despre el. Marea plăcere a lui Neculai era însă să instruiască vițeii și bărbăcuții în arta împunsului iar pe căței să-i asmută la trecători; doar ce-l auzeai sâsâind : „î
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
plete și nasul coroiat ridica în sus, la o căruță, o purcică tărcată care guița asurzitor, căscând râtulețul roz. - Chepteni, piepteni, hai la chepteni ! zâmbea tuturor o țigancă strânsă sub sâni într-un ilic violet și la tâmple cu bariz roș. Se împinse într- o babă supărată și, oprindu-se la castraveți, întrebă de preț, apoi începu iar să strige zâmbăreață : - Chepteni, hai la... - Săru’ dreapta, Sfinția ta. - Buna, buna, domnu’ Lazăr. Cu ochi vicleni, zbârciți în coada pleoapelor, un om
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Pietrele râșneau grăunțe. în teică, hadaragul clămpănea iar, pe crainic, lampa atârnată în cuiul unsuros fumega în pâcla care de abia scotea chipurile din umbră. Pe podul coșului tăifăsuiau o fată ș-un bărbat ghebos. Strânsă la tâmple cu testemel roș și cu sânii ținuți de rochia strâmtă, fata își cuprindea genunchii între mâinile mari. Desculțe, de sub fustă ieșeau picioarele cu călcâiele crăpate. Frământând cu o față îngândurată buza de jos între dinți, fata asculta pe ghebos. Cu buze vinete și
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
scară, iar nimic. Măi, comedie ! S-a lăsat mama atunci pe scară, în vine, ș-a sprijinit cu capul capacul. Când a auzit al treilea ciocănit, odată a săltat mama capacul... Ce credeți ?! întreg taifasul amuțise. ...Un omuleț cu nas roș ca pliscul de cocostârc, în straie verzi, fugea crăcănat către fundul podului. - Măi oameni buni ! își clămpăni gura căscată un moșneag. Bag samă, era Michiduță. - Nu, fără șagă ! Cu chipuri spâne și buimace, cei doi feciori ai lui Nechitoaie se
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
așa cum e zugrăvit el la biserică, în pridvor. - Măi române ! se miră iar, închizând gura, moșul. - Cum vă spun. Avea coadă de vacă, coarne în frunte, nu mari - cât un țâmburuc -, și Păiuș arătă degetul gros strecurat printre celelalte. Chelea roșă și puțea... Phea ! - Măi !! - Când l-am văzut, ședea aciuat în niște chetrării, la moara pustie a lui Cananău. - La Morișcă, aprobă moșneagul. Se știe, acolea nu-i loc curat. - S-așezase spurcăciunea pe-o piatră și se-ncălzea la
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
deal împreună cu Bocoaia, a treia casă mai încolo rămânea Aglaia, iar Burlăcița cu baba Băltoaia și femeia cea tânără coborau la vale. Surdă și ea, Burlăcița vorbea tare, ca s-audă. - Doamne, liță, strigă ea Băltoaiei, a cui era mașina roșă, ieri în poartă la ’neta ? Băltoaia se opri. - N-aud, zise privind în sus. Mașina, mașina cea roșă, îi tălmăci femeia care le însoțea. - A-ha, fata ! Păi a cui e ! A lui Gheorghe Corbici... - Doamne ! Dar de când are Corbici
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
tânără coborau la vale. Surdă și ea, Burlăcița vorbea tare, ca s-audă. - Doamne, liță, strigă ea Băltoaiei, a cui era mașina roșă, ieri în poartă la ’neta ? Băltoaia se opri. - N-aud, zise privind în sus. Mașina, mașina cea roșă, îi tălmăci femeia care le însoțea. - A-ha, fata ! Păi a cui e ! A lui Gheorghe Corbici... - Doamne ! Dar de când are Corbici mașină ?! - Două are, zise cu chef Băltoaia. Două !! nu mai încăpu Burlăcița de mirare. - Două, două ! Cea mare
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
poveste bretonă, Les compagnons..., personajelor din Povestea lui Harap-Alb le corespund le Mangeur (Mange-Tout), le Buveur (Boit-Tout), le Coureur (Attrape-Tout), le Tireur și Fine-Oreille. În cadrul drumului inițiatic al eroului, ultima secvență și cea mai importantă ilustrează traseul spre Împărăția Omului Roș, finalizat cu aducerea fiicei acestuia spânului, pe parcursul caruia el dobândește capacități deosebite și se formează ca erou, prin capacitatea de a recunoaște esența umană dintre ipostazele înșelătoare ale aparenței. În drumul său, el ia contact cu opozanții stihiali pe care
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
erou, prin capacitatea de a recunoaște esența umană dintre ipostazele înșelătoare ale aparenței. În drumul său, el ia contact cu opozanții stihiali pe care îi convertește, cu abilitate, în adjuvanți indispensabili, care îl vor sprijini în confruntările sale cu Împăratul Roș si fiica acestuia. Fiecare dintre ei deține controlul absolut asupra cataclismelor naturii, putând micșora sau mări, la nevoie, dimensiunile unui dezastru. Încercările inițiatice devin tot mai numeroase, într-o adevarată avalanșă, parcă pentru a surprinde și apoi compensa punctele slabe
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
și folosirii benefice a elementelor naturii. Aceste secvențe narative sunt cele mai expresive din cuprinsul basmului, îmbinând sublimul acțiunilor adjuvante cu grotescul personajelor, dialogul sclipitor cu efectele narative cele mai neașteptate, umorul irezistibil al situațiilor cu ironia fină la adresa împăratului Roș, care asistă stupefiat și neputincios la scenele incredibile prin care oaspeții săi desființează orice obstacol pus în calea dobândirii fetei de împărat. Prin a treia slujbă, aceea pentru câștigarea fetei împăratului Roș, cea mai dificilă, trecând, cu ajutorul tovarășilor năzdrăvani, alte
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
irezistibil al situațiilor cu ironia fină la adresa împăratului Roș, care asistă stupefiat și neputincios la scenele incredibile prin care oaspeții săi desființează orice obstacol pus în calea dobândirii fetei de împărat. Prin a treia slujbă, aceea pentru câștigarea fetei împăratului Roș, cea mai dificilă, trecând, cu ajutorul tovarășilor năzdrăvani, alte șase probe inițiatice, Harap-Alb își împlinește destinul, își încheie un moment al vieții absolut necesar unui împărat, căsătoria. În urma întâlnirii cu fiecare dintre uriași, prin botezul adamic, are loc un efect de
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
își fac apariția cele cinci personaje himerice este și cea în care își dovedesc utilitatea, contribuind definitoriu la îndeplinirea încercărilor și la triumful final al acestuia. Primul este Gerilă, “o dihanie de om”, ce reprezintă regentul focului, asociat, astfel, Împăratului Roș. Portretul său este conturat mai ales prin intermediul acțiunilor sale și efectelor pe care le are prezența sa asupra elementelor cadrului natural înconjurător, creând un peisaj apocaliptic(„Și dac’ar fi tremurat numai el, ce ți-ar fi fost? Dar toata
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]