7,884 matches
-
fost cam scump. Dar și-a meritat banii. Vis-a-vis, la etajul al treilea, o femeie se dezbracă în fiecare seară, exact la ora 21, fără să tragă draperiile. Apoi umblă prin apartament, de colo, colo, încălțată în pantofi cu toc. Roșii. Are pulpe foarte frumoase și sânii un pic lăsați. Îmi plac șoldurile ei pline și mă întreb de ce nu aduce niciun bărbat acasă. Nu o vizitează nimeni, știu asta sigur, pentru că o urmăresc în fiecare seară, de luni de zile
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
la soare, puseră mușcate În geam. Iar boieroaica Îi ceru Tușei să se ocupe de bucatele pentru musafiri. Nu se mai știa ce era la bucătărie de oale și lighene. Tușa pregăti rață pe varză, făcu garntura de castraveți și roșii. Fructierele erau pline cu mere roșii, pere zemoase, prune și struguri dulci. Din beci au scos cel mai bun vin. Ion era dus la coasă cu feciorul boierului, căci acesta se rugase să-l ia și pe el pe deal
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Ion Într un cerb mândru și frumos. Trăia În pădure, mereu era fugărit de vânători ori de lupi, iarna tremura de frig și nu găsea deloc mâncare, căci prea se Înfruptase cândva și din varză și din castraveți și din roșii și din mere și din struguri. Iar vara, În zilele de arșiță, umblă după izvoare, Însetat, căci băuse din vinul cel ales al boierului. LUNA Ștefan cel Mare ajunsese la o Întelegere cu turcii care suna așa: nu va mai
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
întors și, fiind vremea mesei, ne-am gândit c-o să ne onorați invitația. Lelea Maria nu mai prididea cu pregătirile: o oală mare de lut, cu capac, din care ieșeau aburi, alte două oale mai mici, un castron cu castraveți, roșii și pepene murați... Minunat, gândi Petre la vederea murăturilor, o să am cu ce mă drege după țuica babei Floarea! Mai apărură pe masă câteva castroane de lut, frumos smălțuite și înflorate și două ulcele pentru vin. Domnule Petre, binevoiți a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
de sucuri și dulcețuri. Primăvara își intrase în drepturi și, ca să-și umple timpul, Petre se gândi să-și cultive grădina din spatele casei. Teren era destul și de bună calitate, făcu straturi și de la târgul din Văleni aduse răsaduri de roșii și ardei, arpagic, usturoi, semințe de dovleac, fasole... Pe lângă gard semănă ici-colo porumb, să aibă de fiert și floarea soarelui, pentru frumusețe. Tot pentru frumusețe, în fața băncuței de sub nuc, răsădi flori vâzdoage, bumbișori, portolac, gura leului, regina nopții... Se bucura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
la sfârșit de săptămână va veni cu Ana la București, că urmează să se deschidă școala. Ana își luă rămas bun de la trandafiri, de la nuc, de la băncuță, îl puse pe Pic cel mic într-un coșuleț, Petre umplu portbagajul cu roșii, castraveți, ardei, cu primele pere și mere coapte și porniră spre București. Se întâlnise de dimineață cu "echipa de conducere", totul era în ordine. Lăsă lui badea Ion cheile de la casă și rugămintea pentru Carmen să aibă grijă de Toni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
fi adevărat. Dacă mănâncă mult unt și ouă și bea lapte, o să se însănătoșească, nu? Câtă vreme mai rezistă, febra o să-i scadă, nu? Să mănânce oricât din tot ce-i place. Nu asta am spus și eu? Mănâncă cinci roșii pe zi. — Roșiile sunt bune. Atunci? Își va reveni? — S-ar putea să nu-și mai revină. E mai bine să știi. Pentru prima oară în viața mea eram și eu conștientă de neputința ființei umane în fața muntelui de disperare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
mănâncă mult unt și ouă și bea lapte, o să se însănătoșească, nu? Câtă vreme mai rezistă, febra o să-i scadă, nu? Să mănânce oricât din tot ce-i place. Nu asta am spus și eu? Mănâncă cinci roșii pe zi. — Roșiile sunt bune. Atunci? Își va reveni? — S-ar putea să nu-și mai revină. E mai bine să știi. Pentru prima oară în viața mea eram și eu conștientă de neputința ființei umane în fața muntelui de disperare. — Doi ani? Trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
adevărat. Aveam sentimentul că și carnea mea va dispărea odată cu a mamei, dacă moare ea. De-acum încolo, gândeam eu, nu mă mai interesează nimic altceva. Nu vreau decât să-i dau toate bunătățile din lume: pește, ficat, ciorbă, supă, roșii, ouă, lapte... Ar fi bun niște tōfu... supă miso cu tōfu. Orez. Găluște din orez. O să vând tot ce am ca să-i cumpăr mamei mâncare. Am intrat în camera chinezească și am scos șezlongul pe verandă. De-acolo o vedeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
eșalon, numiți și A-listeri, au fost dați în judecată de Gabriel Resources și RMGC, pretențiile ridicându-se la 60 de milioane de Euro. Investitorii susțin însă că grosul despăgubirilor sunt solicitate de la Arhi și Zoso, numiți în blogosferă și "Tartorii Roșiei Montane”, scrie Times New Roman. În chip ridicol, un articol publicat pe același CNN Ireport, care descria protestele din Piața Universității drept ”Toamna Românească”, a fost citat ca aparținând cnn.com și le-a dat prilejul multora să înjure ”presa
După ”Toamna Românească”, pe CNN Ireport apare și o știre fictivă by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/71866_a_73191]
-
unuia dintre copiii pe care-i plimba cu motocicleta, văduvă de război, i-a făcut semn să se oprească. Și-a adus băiatul să-i spună auf viederzen și i-a pus în ataș o trăistuță de pînză groasă cu roșii, brînză cu chimen și o pîine de casă. Cînd a ieșit din oraș locotenentul a luat-o în viteză pe drumul spre București. Primise ordin să se retragă la Cîmpina. Maiorul Scipion îi spusese pe unde să o ia și
Noaptea proclamației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7213_a_8538]
-
Cristina Alexandrescu Mircea Badea a explicat, marți seara, că dacă în pauzele de publicitale ale emisiunii sale sunt prezentate spoturi pentru proiectul minier de la Roșia Montană, nu înseamnă automat că el a primit bani pentru a expune o opinie, de asemenea, favorabilă acestui proiect. Realizatorul tv consideră că proiectul Roșia Montană este foarte important pentru oamenii din zona respectivă, însă nu ascunde faptul că pe
Badea, despre acuzele că ar fi luat bani de la Roșia Montană by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72299_a_73624]
-
dacă în pauzele de publicitale ale emisiunii sale sunt prezentate spoturi pentru proiectul minier de la Roșia Montană, nu înseamnă automat că el a primit bani pentru a expune o opinie, de asemenea, favorabilă acestui proiect. Realizatorul tv consideră că proiectul Roșia Montană este foarte important pentru oamenii din zona respectivă, însă nu ascunde faptul că pe el nu îl interesează foarte mult. "Subiectul mi se pare împănat de prea multă prostie, iar pe mine unul mă epuizează energetic. Proiectul Roșia Montană
Badea, despre acuzele că ar fi luat bani de la Roșia Montană by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72299_a_73624]
-
proiectul Roșia Montană este foarte important pentru oamenii din zona respectivă, însă nu ascunde faptul că pe el nu îl interesează foarte mult. "Subiectul mi se pare împănat de prea multă prostie, iar pe mine unul mă epuizează energetic. Proiectul Roșia Montană există din anul 1995. Eu fac televiziune din '93 și am vorbit despre acest subiect de foarte multe ori. Nu mi-am schimbat opinia în acești 18 ani. Nu mă interesează foarte tare(...). Eu nu trăiesc la Roșia Montană
Badea, despre acuzele că ar fi luat bani de la Roșia Montană by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72299_a_73624]
-
Proiectul Roșia Montană există din anul 1995. Eu fac televiziune din '93 și am vorbit despre acest subiect de foarte multe ori. Nu mi-am schimbat opinia în acești 18 ani. Nu mă interesează foarte tare(...). Eu nu trăiesc la Roșia Montană. Nu sunt isteric nici pe probleme de mediu, nici pe probleme de exploatare", și-a început Mircea Badea expunerea. În ultimele două săptămâni, remarc o agresivitate vecină cu demența și cu ticăloșia. Există niște forme de viață care se
Badea, despre acuzele că ar fi luat bani de la Roșia Montană by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72299_a_73624]
-
probleme de exploatare", și-a început Mircea Badea expunerea. În ultimele două săptămâni, remarc o agresivitate vecină cu demența și cu ticăloșia. Există niște forme de viață care se revendică ecologiști. Au aflat și ei pe 28 august de proiectul Roșia Montană și a început o isterie... că vin cianurile în nasul nostru. Treaba oricui să facă orice dorește... Dar unii dintre oamenii care peste noapte au dobândit un punct de vedere se manifestă foarte agresiv", a continuat el, citat de
Badea, despre acuzele că ar fi luat bani de la Roșia Montană by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72299_a_73624]
-
vrea să și le însușească. Joachim Vittstock e singurul scriitor de origine germană născut în România care nu s-a putut despărți de orașul natal. Sigur același lucru s-ar putea spune și despre Eginald Schlattner care trăiește în comuna Roșia lîngă Sibiu, dar își publică romanele la editura Zsolnay din Viena. Joachim Wittstock însă și-a constrîns pînă și cărțile să opteze pentru aerul tot mai rarefiat al unui public german autohton, tipărindu-și cărțile în țară. Nu menționez acest
în orașul de jos vezi ce-ai uitat by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8826_a_10151]
-
Secuiesc trimite o rețetă "pentru copilași mărișori, cărora nu le lipsește pofta de mîncare". E de subînțeles că pentru "bebeii mititei" și mai fără apetit, nu merită nici să te apuci. De fapt, e o banală dar excelentă supă de roșii. Altfel, după aceste reviste, fără deosebire de editor, totul e permis dacă nu e cumva interzis și în orice acțiune cît de simplă se va manifesta prudență și se va cere sfatul medicului sau al soacrei. Un fapt bizar: deși
De la super-bebe la sub-părinți by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9979_a_11304]
-
Un iz e, totdeauna, de ceva... Un iz de izmă; sau de izbă, - de izbă cu pămînt pe jos. O izbă fără izbăvire, pradă vizibilei izbeliști. Un iz de izbă năpădită de buruienile grădinii,-n care se uscă pătlăgeaua, tomata, roșia, paradaisa. Un paradis de care-i sigur că se alege paradiciul. Pătlăgeaua e pătlagină, acum, paradaisa s-a părăginit" (Iz). De la registrul indigen se trece, reminiscență a compensatoarei reverii simboliste, la unul exotic: "- Dragul meu, privighetoarea asta (căci astfel se
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
formațiune tumorală roșie situată în 1/3 superioară a brațului stâng la locul de vaccinare BCG. A fost evaluat inițial de către pneumoftiziologul pediatru pentru suspiciunea de BCG-ită. Leziunea a apărut la vârsta de 3 săptămâni sub forma a 3 macule roșii care au evoluat rapid spre o formațiune tumorală supradenivelată de culoare roșu-aprins. Examenul fizic a evidențiat o formațiune tumorală protruzivă, solitară, cu dimensiuni de 1,5/1,5/ 0,5 cm, relativ bine delimitată, de culoare roșu-aprins, fără ulcerare sau
Revista Medicală Română by Adriana Dănilă () [Corola-journal/Journalistic/92299_a_92794]
-
specialitatea nu este numai pe gustul rafinaților critici, din moment ce, uneori și scriitorii și-o amintesc delectabil. Spre exemplu: "De-atunci, mîncarea mea preferată este peștele a la greque, un sos de tomate, cu felii subțiri de morcov și vinete și roșii înăbușite și ceapă: în caucaziană - adjapfandal, în franceză - ratatouille." Putem citi asta în romanul lui Evgheni Evtușenko, Să nu mori înainte de moarte. În final urmează apoteoza pe scena mică a unei recunoașteri inițiatice, locale și sortită misterului și discreției ca
Oameni și șoareci (pentru a nu mai socoti și bucătarul) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9238_a_10563]
-
pă-sii, ca să vorbim frumos. Acolo era al naibii de mișto, că Paganel ăl bătrân era om gospodar. Stăteam frumușel printre borcane cu zacuscă și funii de ceapă, printre butoiașe de plastic pline cu murături și navete cu sticle de suc de roșii, printre rădăcinoase îngropate în nisip și tot felul de dulcețuri. Stăteam acolo și beam votci rusești adevărate, cireșate și caisate, secărici și rachiuri de drojdie sau de vin... ŤBă, numai să nu-mi borâți pe-aiciť, ne avertiza inutil Paganel, benoclându-se
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
ne avertiza inutil Paganel, benoclându-se mai cu seamă la Fasolă, că el era mai slab de înger. ŤSau borâți în pungă, bă, ca-n avion, că intră-n prețul biletului.ť și mai destupam câte o sticlă de suc de roșii la votcuță, și mai desfăceam câte un borcan de patru sute de zacuscă, pe care-l consumam fără pâine, că pâinea se dădea pe cartelă... Viață și acordeoane, băi frate! Nașpa era doar că trebuia să vorbim pe șoptite, să n-
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
imediat, risc să pierd textul sau să-l transform, la sugestia literelor, cuvintelor, chiar a rîndurilor ce nu le mai înțeleg... totul devine altceva... Am scris cu melancolie și în registre comerciale, groase, cu rubrici, neținînd cont de liniile verticale, roșii... Am, nu exagerez, zeci de agende, de mărimi diferite, pline cu pagini încă netranscrise, uneori pierdute din cauza imposibilității de a afla ce naiba am scris... (Multe dintre ele sînt cu rugăciunea zilnică doar, aceeași.) Cuvintele, expresiile, versurile apărute ca din senin
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
ca obiectiv declarat reprezentarea interesele turiștilor tradiționali care frecventau zona. Mișcarea inițiată în vara anului 2003 va deveni un adevărat brand, inspirând, cel puțin în privința numelui, mobilizarea societății civile și în alte cauze, precum „Salvați Dunărea și Delta” sau „Salvați Roșia Montană”. Dincolo de notorietatea mișcării „Salvați Vama Veche”, consolidată și prin organizarea timp de 10 ani a celui mai important festival de muzică alternativă din România (Stufstock), trebuie menționat succint impactul pe care l-a avut mișcarea, care, între timp, capătă
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]