1,654 matches
-
dată muncitorii au devenit adevărați stăpâni ai țării, creatori ai vieții noi. Țărănimea muncitoare și-a înfăptuit visul, obținând pământ și a pornit la construirea unei vieți civilizate și îmbelșugate. Intelectualitatea din țara noastră s-a eliberat și ea de robia capitalistă, având astăzi toate condițiile necesare unei munci creatoare. Pentru prima oară în istoria țării noastre, interesele statului coincid pe deplin cu interesele poporului, iar patriotismul poporului nostru muncitor s-a dovedit o puternică forță motrice a societății. Pentru noi
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
economic și au ajuns la următoarea concluzie: de ce să ajute România? România poate să constituie prin avântul economic și politic un exemplu demn de urmat pentru alte țări înapoiate, pentru alte țări care s-au eliberat în ultima vreme din robia colonială. Deci, interesul lor nu este de a ajuta România să se afirme tot mai mult pentru că ea constituie un exemplu pentru alții. Tov. Nicolae Ceaușescu: Auzi, Onescu, vezi dacă prezinți lucrurile așa, într-adevăr dezinformezi. Acolo s-a discutat
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
pe calea imigrării externe și interne. Dictonul: „aerul de oraș te face liber” (adică liber de servituțile feudale) era aplicabil și la noi în acea epocă într-o bună măsură, în condițiile când la sate dominau relațiile de producție feudale, „robia clăcii”. Spunem numai într-o bună măsură deoarece în Moldova acelei perioade, spre deosebire de Apusul Europei, nu toate orașele erau libere. „Trecerea de la sat la oraș - cum remarcă pe bună dreptate un istoric - a avut loc și în capitalism, dar în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
țări și popoare nici un fel de câștig și nu vom cere de la aceștia nici un fel de putere autocrată, dar vom lăsa fiecăreia din aceste țări rânduielile obișnuite și de mai înainte, precum și conducătorii lor [...]. Iar acele popoare* la care, din cauza robiei turcești, din acestea n-au fost, le vom îngădui sub protecția noastră să-și aleagă conducătorii din rândurile lor și le vom înapoia și le vom întări drepturile și privilegiile lor vechi, fără a cere de la ei vreun venit, însă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe popor, pe țăranul muncitor”. Țărănimea - după cum am mai spus - a avut în N. Bălcescu pe primul ei istoric, care printr-o cercetare pătrunzătoare a dezvăluit mecanismul subjugării celei mai oropsite clase a societății feudale. Ideea lui N. Bălcescu că „ robia este o consecință neapărată a sistemii de clacă” ne oferă cheia înțelegerii întregului sistem feudal. Descoperirea de către N. Bălcescu a Legăturii lui Mihai și a semnificației acesteia a lăsat urme adânci și îndelungate în istoriografia noastră. Firește, nu poate fi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aceasta e foarte bine și că noi trebuie să rămânem așa. Noi credem că [...] aici stă vițiul întregei noastre dezvoltări, pericolul care amenință chiar viața și existența noastră”, căci „a rămânea dedați numai agriculturii [...] este a ne constitui pentru totdeauna robii străinătății”. Dezvăluind urmările nefaste ale neglijării industriei, A. D. Xenopol a oferit și remedii, în care influența lui List este evidentă, dar, nu-i mai puțin adevărat, marele nostru istoric n-a pierdut din vedere nici un moment condițiile particulare ale evoluției
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
grozavnicele trude, cîntă duioase melodii. Și Foalele-s Plămînii cei Însuflețiți: Ciocanele-s Însuflețita Inima: Cuptoarele Stomacul pentru mistuire: cumplită a lor furie. Mii și mii trudesc, mii cîntă la instrumentele Cu corzi ori de suflat spre-a domoli ale robiei suferințe. Cu huiete se joacă dansatorii-n dansul morții, înveselindu-se-n măcel. Dure Ciocanele zimțate sînt domolite de ale flautelor cîntece de leagăn, Cuptoarele muginde răsună lîngă goarna cea hăulitoare, Toba cea dublă-îneacă urlete și gemete, si ascuțitul fluier
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în lanțuri 233, dar mînia să este un lant spiritual. Vidul mîniei se va manifesta prin războaie și pasiuni, care vor mistui acest gol și vor face posibilă ispășirea. Dar Luvah este silit să intre în această stare inferioară, de robie, (din care se va elibera cînd Urizen îl va "scăpa din vedere") tocmai de către Urizen căzut, Prințul Luminii căzut. Numele Uri-zen ar putea însemna "Zenitul Luminii" (la Böhme, ca și la John Milton, apare arhanghelul Uriel; în ebraică uri'el
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ce primeau astrele, cele în veci rătăcitoare. Zidire de aur minunată, multe ferestre, multe uși. Și multe crăpături lăsate înăuntru și afară în vastul neștiut. 245 Sub bolțile și zidurile sale, nemișcate, Fost-au închise cerurile, si spirite-și plîngeau robia noapte și zi, Si se-arătă Divină Viziune în hainele de sînge-ale lui Lúvah. Astfel găoacea Lumii fu zidita prin marea Putere a lui Urizen. Triști merseră nainte Plantatorii să sădească, Semănătorii ca să semene; 250 Săpat-au făgașurile pentru rîuri
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Domnului. Cu-al ei cuțit de cremene lovește. Și propria lucrare și-o zvîrle în prăpăd Vremi peste vremi, gîndindu-se pe Mielul de-a Pururi binecuvîntat să-l prăpădească. El leapădă vesmintele de sînge, nălucile le mîntuie din lanțuri de robie. 235 Pe cei ce dorm în Ulro îi trezește; pe el îl laudă ale lui Beula fiice; Cu untdelemn picioarele-i le ung, si cu-al lor par le șterg. Acum privim Marginile lui Beula, și-acum privim tărîmul Din
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
oraș să-i învingă definitiv pe israeliți. Zaccaria îi însoțește pe evrei și încearcă să le insufle speranța spunându-le că fiica lui Nabucco este prizoniera lor. Oricum el le reamintește că la începuturile credinței Dumnenzeu i-a eliberat din robia egipteană. În mod similar Dumnezeu va spulberă armata inamica cu aceeași putere și autoritate. Aria Anch'io dischiuso un giorno din actul ÎI Rezumat : Abigaille a găsit un document care probează că ea nu este fiica lui Nabucco, ci a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
lui Va, pensiero că imn național al mișcării Risorgimento. În realitate audiență a bisat un cor, dar acesta acesta nu a fost Va, pensiero ci imnul Immenso Jehova prin care evreii mulțumeau lui Dumnezeu pentru că le-a salvat poporul din robie. În lumina acestor noi revelații, poziția lui Verdi drept figură muzicală centrală a mișcării Risorgimento a fost în n mod corespunzător reconsiderata. La funeraliile lui Verdi, mulțimea adunată pe străzi s-a manifestat spontan intonând corul Va, pensiero. Opera Nabucco
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
urându i să se întoarcă învingător. Aida, care împreună cu toți prezenți pronunțase cuvintele Ritorna vincitor, isi impută că din dragoste pentru Radames a fost pe punctul să-și uite patria și pe tatăl său care încearcă să o elibereze din robie (Numi pietà). Tabloul 2. Templul lui Vulcan. Preoții și preotesele îndeplinesc ritualul sfințirii armelor cu care Radames se va avânta în lupta. Ramfis îl conduce pe Radames la altarul de unde i se înmânează aceste arme. Amândoi invocă bunăvoință zeului Fthà
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Vsevolod Garșin, Vl. Kataev, Al. Kuprin, D. Merejkovski, V. Nemirovici-Dancenko, Lidia Seifulina, Mihail Zoscenko, dar și Karel Capek, Fenimore Cooper, Knut Hamsun, Branislav Nusić, Stanislav Przybyszewski, Kazimierz Tetmayer. A transpus în românește comediile Bani turbați (împreună cu Al. Kirițescu), Femei în robie, Sărăcia nu e viciu, Vinovați fără vină de A.N. Ostrovski, Tinerețe de Vl. Șkvarkin. În volum, i-au apărut tălmăciri din N.V. Gogol, Lev Tolstoi, N. S. Leskov, Vl. Korolenko, A.P. Cehov, Maxim Gorki, A.N. Tolstoi, Mihail Arțâbașev
DONICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286828_a_288157]
-
liberi, între barbari, decât împovărați între romani". În același sens se exprima și scriitorul Salvian din Galia, pe la 450: "Romanii se duc la goți, burgunzi sau alți barbari și se asociază cu aceștia. Ei preferă să fie liberi sub aparența robiei, decât să fie robi sub aparența libertății". Și el adaugă: Ei caută la barbari omenia romană, căci la romani nu mai pot suferi neomenia barbară". În perioada de sfârșit a Imperiului Roman se constată o scădere a populației, părăsirea terenurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bulgarii de pe Volga înrudiți cu ei. Pustiirile provocate de huni au fost de mari proporții, necunoscute până atunci în Europa, multe orașe au fost literalmente distruse, fiind refăcute abia sub Justinian și mulți oameni au fost uciși sau luați în robie. În regiunile aflate sub stăpânirea lor directă, printre care și teritoriile Daciei, distrugerile și pustiirile au fost simțitor mai reduse, hunii nu s-au așezat statornic, ca popor de păstori nomazi, decât în regiunile de stepă, mai ales în cele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și ei uciși pentru cutezanța arătată. Deducem din expunerea acestor evenimente că raporturile avari-slavi au fost încordate o bună vreme. Dar, paradoxal, la un moment dat, complexitatea împrejurărilor face ca avarii, aliați ai Imperiului, să elibereze pe "romanii" luați în robie de sclavini.15 Năvălirile avare par să fie acelea care au împuținat elementul romanic, pe care-l putem numi, la sfârșitul secolului al VI-lea, românesc, pe malul drept (sudic) dunărean. Teofan, istoric bizantin, arată că, în 579, "chaganul avar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
guvernatorul Traciei. Numărul celor ce vorbeau latina, în nordul Dunării, creștea și datorită prizonierilor romani aduși de slavi din sud. Procopius, în Istoria secretă, spune că de pe urma actelor de pradă ale slavilor, 20.000 de romani sunt duși anual în robie în părțile scitice, adică în nordul Dunării.19 O importantă mărturie contemporană despre romanicii din nordul Dunării și conviețuirea lor cu slavii, în a doua jumătate a secolului al VI-lea, este Strategiconul împăratului Mauriciu. Astfel, aflăm că prizonierii luați
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Dunării), supusă înainte avarilor, trece acum, după 803, sub dominația ("suzeranitatea") statului bulgar, în aceleași condiții în care mai înainte aparținuse avarilor. Un scriitor bizantin spune explicit că "avarii fiind învinși de franci, Krum și bulgarii i-au luat în robie pe cei rămași", adică rămășițele avare alungate peste Tisa de oștile lui Pipin, fiul lui Carol". Cronica francă spune că "după înfrângerea avarilor, Pipin s-a retras în fața bulgarilor, căci avarii fiind nimiciți, socotea că aceștia nu mai puteau face
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
liberi organizați în obști teritoriale. Războaiele și anexiunile teritoriale au dus la ruinarea țărănimii și căderea ei în stare de dependență față de de nobilime, care și-a sporit proprietățile și puterea politică. În urma războaielor, s-a adăugat o categorie nouă, robii, care proveneau dintre prizonierii de război. Să mai precizăm că statul bulgar condus de hani n-a bătut monedă, n-a folosit intens moneda în relațiile comerciale-aceasta a avut circulație redusă. Adoptarea creștinismului de către bulgari a dus la necesitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
secol, ei reușesc să se întoarcă în câmpia Salonicului, înfățișându-se acum ca o masă barbară amestecată, vorbind grecește, latinește, slavonește și bulgărește. În acest mod, sub formă de legendă, avem în acest text amintirea păstorilor aromâni (sud-dunăreni) luați în robie, care își păstrează limba și credința, și vin să se așeze împreună cu slavii (bulgarii) în Macedonia. Preotul din Dioclea (episcop din Muntenegru) înfățișează realitățile din apusul peninsulei într-o cronică din secolul al XII-lea, în limba latină, venirea slavilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
stare de revoltă, aceasta nu mai recunoștea stăpânirea bizantină. Această situație corespunde informațiilor despre existența unor formațiuni politice autonome la Dunăre, piedică în calea expansiunii politice bizantine. Pe vremea lui Nichifor Bryennios, când pradă pecenegii și "neamul slavilor care refuză robia romanilor" năvălesc în "țara bulgarilor", între orașele pustiite se numără și "cetățile Paristriului" până la Vidin.18 Fapt este că la începutul domniei lui Alexie Comnenul (1081-1118) situația de la Dunărea de Jos și din sudul ei devenea tot mai dificilă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mai numea și oamenii de curte, udvornicii, siliți să muncească pentru stăpânul lor și erau sinonimi, ca statut, cu iobagii. Slugile (udvornicii) erau întâlnite la curțile feudale, cele ale bisericii și ale regelui. Cea mai umilă categorie socială medievală erau robii (servi). Izvoarele robiei erau mai multe: prizonierii de război, căsătoria cu un rob, ajungerea în robie în urma unor obligații și datorii neachitate, apoi în urma săvârșirii unor fapte grave sau prin acceptarea ei de "bună voie" de către persoane aflate în situații
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
oamenii de curte, udvornicii, siliți să muncească pentru stăpânul lor și erau sinonimi, ca statut, cu iobagii. Slugile (udvornicii) erau întâlnite la curțile feudale, cele ale bisericii și ale regelui. Cea mai umilă categorie socială medievală erau robii (servi). Izvoarele robiei erau mai multe: prizonierii de război, căsătoria cu un rob, ajungerea în robie în urma unor obligații și datorii neachitate, apoi în urma săvârșirii unor fapte grave sau prin acceptarea ei de "bună voie" de către persoane aflate în situații grele, sau dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ca statut, cu iobagii. Slugile (udvornicii) erau întâlnite la curțile feudale, cele ale bisericii și ale regelui. Cea mai umilă categorie socială medievală erau robii (servi). Izvoarele robiei erau mai multe: prizonierii de război, căsătoria cu un rob, ajungerea în robie în urma unor obligații și datorii neachitate, apoi în urma săvârșirii unor fapte grave sau prin acceptarea ei de "bună voie" de către persoane aflate în situații grele, sau dacă provenea dintr-o familie de robi și dacă se vindea ca rob. Ei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]