521,664 matches
-
emblematici ai Europei Centrale (Kafka, Ha�ek, Musil, Krle�a) nu s-a putut face abstracție nici măcar în perioada comunistă. Mai ales că mulți dintre aceștia proveneau din țări devenite �frățești". Capodoperele lor au fost traduse și editate în limba română, iar numele lor au fost citate în studii critice sau de literatură comparată. De cele mai multe ori însă operele scriitorilor din spațiul central-european erau privite ca apariții de sine stătătoare, rod al genialității scriitorilor în cauză, fără a fi puse în
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
ultimul timp (conferințele unor invitați de marcă din Europa și Statele Unite, realizarea unui formidabil program editorial), grupul timișorean, coordonat de Cornel Ungureanu, Mircea Mihăieș și Adriana Babeți este, la concurență cu admirabilul colectiv clujean care a coordonat editarea Dicționarului Scriitorilor Români, autorul celui mai important proiect cultural românesc din ultimele decenii. Cartea lui Cornel Ungureanu, Mitteleuropa periferiilor, este fundamentală pentru înțelegerea specificității culturale a Europei Centrale și pentru modul în care literatura română a fost influențată de această spiritualitate. Cornel Ungureanu
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
colectiv clujean care a coordonat editarea Dicționarului Scriitorilor Români, autorul celui mai important proiect cultural românesc din ultimele decenii. Cartea lui Cornel Ungureanu, Mitteleuropa periferiilor, este fundamentală pentru înțelegerea specificității culturale a Europei Centrale și pentru modul în care literatura română a fost influențată de această spiritualitate. Cornel Ungureanu pornește de la premisa - justă - că pentru a înțelege literatura română nu este necesar ca demersurile comparatiste să înceapă cu literatura engleză și franceză (așa cum se întîmplă cel mai adesea), ci cu cele
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
decenii. Cartea lui Cornel Ungureanu, Mitteleuropa periferiilor, este fundamentală pentru înțelegerea specificității culturale a Europei Centrale și pentru modul în care literatura română a fost influențată de această spiritualitate. Cornel Ungureanu pornește de la premisa - justă - că pentru a înțelege literatura română nu este necesar ca demersurile comparatiste să înceapă cu literatura engleză și franceză (așa cum se întîmplă cel mai adesea), ci cu cele din �imediata noastră apropiere". De aceea, el studiază cu folos rădăcinile central-europene ale literaturii scrise în Banat și
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
primul rînd ca un spațiu cultural, în centru căruia se află Viena și limba germană. Nu mai trebuie să ne ferim să scriem că există un izvor de cultură germană care grăbește descoperirea acelui �noi înșine" maghiar, sloven, slovac, rutean, român "(p. 376). Toți cei care, într-un fel sau altul, au utilizat în operele lor motive culturale sau chiar elemente ținînd de realitatea social-politică a perioadei imperiale și a celei post-imperiale aparțin acestui spațiu fie că ei se numesc Sacher-Masoch
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
Cristina Ionica Cele 13 eroine din titlul volumului 4/2001 al colecției "Plural" (Editura Fundației Culturale Române) sînt, cele mai multe, scriitoare și/sau personaje literare alese, cum explică editorii, mai ales din zona "clasicizată" a literaturii române, adică "așezată valoric", pentru a evita riscurile inerente unei selecții/evaluări în cadrul producției literare contemporane. Astfel că singura autoare-personaj de ultimă
Treisprezece eroine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14895_a_16220]
-
Cristina Ionica Cele 13 eroine din titlul volumului 4/2001 al colecției "Plural" (Editura Fundației Culturale Române) sînt, cele mai multe, scriitoare și/sau personaje literare alese, cum explică editorii, mai ales din zona "clasicizată" a literaturii române, adică "așezată valoric", pentru a evita riscurile inerente unei selecții/evaluări în cadrul producției literare contemporane. Astfel că singura autoare-personaj de ultimă generație care și-a găsit locul în paginile acestei cărți este Simona Popescu, desigur cu fragmente din Exuvii - o
Treisprezece eroine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14895_a_16220]
-
număr impresionant și în creștere de fani. Pasajele din Exuvii se numără, trebuie menționat, printre traducerile excelente ale volumului. Pentru cei care nu știu foarte multe despre aparițiile din cadrul colecției "Plural", precizare: este vorba despre o inițiativă a Fundației Culturale Române de popularizare a valorilor artistice, științifice, filosofice etc. românești, traducînd în engleză și publicînd texte reprezentative pentru mediul cultural de aici, care să ofere cititorului străin o imagine a prezentului și un rezumat al istoriei acestui mediu. Selecția personajelor literare
Treisprezece eroine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14895_a_16220]
-
ceva vreme, colecția "Plural". Într-adevăr, o carte "de arătat" prietenilor din străinătate, frumoasă și cu o selecție a textelor literare (dacă nu și a "discursurilor de escortă") reușită și interesantă. The Veil Is Lifted. Thirteen Heroines. Editura Fundației Culturale Române, colecția "Plural", București, 2001
Treisprezece eroine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14895_a_16220]
-
administrativ. Sculptorul Mihai Buculei, al cărui proiect a fost selectat finalmente, este un artist bine cunoscut, cîștigătorul mai multor concursuri pentru monumente publice, printre care și al celui de la Alba Iulia, pentru Monumentul Unirii. Unul dintre cei mai importanți sculptori români de astăzi, el a fost selectat pentru acest monument în urma unui concurs cu invitați. Dar și în situația în care nu ar fi fost organizat nici un concurs, el putea primi orice comandă de acest fel prin simpla opțiune a comanditarului
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
Rodica Zafiu Studierea inventarelor caracteristice de termeni poetici sperie de obicei, pentru că e bănuită de intenții normative sau practici reductive. Tradiția eclectică și slab normativă a culturii române a făcut ca în domeniul literar uzul să decidă, criteriile și regulile rămînînd cel mai adesea neexplicite. Judecata de valoare a fost exprimată mai curînd în numele unor trăsături și efecte globale (armonie, bun-gust, originalitate) decît al respectării ori al încălcării
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
impus, în diferite perioade, ca termeni marcați de apartenența la un registru "poetic", înalt. Acesta e de altfel presupus ori de cîte ori se vorbește de "înnoirea limbajului poetic"; afirmația nu se întemeiază însă de obicei pe o descriere. în română, fazele succesive ale registrului "poetic" și-au selectat elementele dintre cuvintele fondului de bază, dar mai ales dintre cuvintele populare, chiar dialectale; numeroase au fost arhaisme, nu puține termeni religioși; li s-au adăugat neologisme impuse de unele școli poetice
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
și zone semantice preferate de moda poetică a momentului: acestea nu ne interesează, atît timp cît nu rămîn marcate de uzul lor în poezie. Cu firescul cu care atingea în treacăt subiectele complicate și controversate, Sextil Pușcariu ilustra, în Limba română, în capitolul despre eufonie, distincția stilistică: "între cuvintele unei limbi, unele sunt mai "poetice" decât altele. Astfel, dor, codru, cuib, plai... trec de cuvinte pline de farmec - și romanticii făceau des uz de ele - altele ca brânză, cârcă, târnăcop, șpriț
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
sunt mai "poetice" decât altele. Astfel, dor, codru, cuib, plai... trec de cuvinte pline de farmec - și romanticii făceau des uz de ele - altele ca brânză, cârcă, târnăcop, șpriț... sunt "nepoetice"" (ediția a II-a, 1976, p. 86). Dintre lingviștii români, G. Ivănescu pare a fi fost cel mai decis - și deschis polemic - susținător al necesității de a studia "termenii poetici nefigurați". Inventare centrate asupra unor autori și epoci au vizat mai ales clișeele limbajului romantic: dalb, dulce, aprig, duios, tainic
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
are nici un semnal (cu riscul de a-l vedea preluat ca atare în dicționarele bilingve); tărîm e (discutabil) "popular și familiar", iar meleag și duios nu au nici un fel de indicații. Or, pentru o descriere lexico-semantică și stilistică a limbii române actuale modul cum se folosesc aceste cuvinte nu e deloc neimportant.
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
vor cu adevărat să-l cunoască nu trebuie decât să citească romanul. La rândul lui, Petru Popescu a explicat că a ajuns nu numai să vorbească, dar și să gândească în limba engleză. în schimb, numără și visează în limba română. O seară impresionantă a fost aceea a zilei de 10 august, când s-au lansat primele trei volume din Dicționarul victimelor terorii comuniste de Cicerone Ionițoiu. Primele trei volume din cele paisprezece câte va avea în final întreaga lucrare (în
Cititorii n-au vacanță by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14880_a_16205]
-
în perenitatea scrisului, în rezistența detaliului insignifiant ("Pentru mine totul are importanță"), în construcția răbdătoare și discretă. Iar prietenia, despre care atît de mult s-a vorbit și pe care tîrgoviștenii au transformat-o în-tr-un fenomen fără precedent în cultura română, ar merita cîndva comparată cu aceea propusă de Școala de la Păltiniș, de epistolarul recuperat de Gabriel Liiceanu. Deși multe lucruri comune se pot găsi, printre care cel mai important probabil ar fi antrenamentul cultural continuu, o mare deosebire se poate
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
al micului nostru univers stăpînit de "proiecții rezumative", de "discursuri substitutive", de "mimeze simplificatoare", falacioasa opoziție dintre retorica extrem-naționalistă și cea autodenigratoare, care, în realitate, exprimă o subterană corespondență. Nu sînt decît cele două fețe ale medaliei excesului: "Cei mai mulți intelectuali români (nici nu mai vorbesc de autorități!) văd această reparație imagistică în două feluri, așezate la două extreme. Prima este discursul encomiastic, autolaudativ, pompos (să nu spun pompieresc) și găunos, cealaltă este apărarea stridentă, defensivă, plină de reacții mînioase, furia adversarială
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
--- Scriitoarea poloneză este unul dintre condeiele cele mai interesante și mai apreciate ale generației sale. Născută în 1962, debutează în 1993 cu volumul Călătoria oamenilor cărții, cunoscut astăzi și cititorilor români prin traducerea și prefața semnată de Constantin Geambașu (Ed. Polirom, 2001). I-au urmat romanele: E.E. (1995), Străveacul și alte vremi (1996), Casa de zi, casa de noapte (1998). Toate au fost primite cu mare interes atât de cititiori cât
Olga Tokarczuk () [Corola-journal/Journalistic/14912_a_16237]
-
binemeritate premii. Scrisul Olgăi Tokarczuk se caracterizează printr-o specifică alunecare a prezentării realiste în miraculos, prin descifrarea a ceea ce se obține îndărătul aparentei banalități a cotidianului. Volumul Străveacul și alte vremi va apărea în acest an și în versiune română. Dulapul Când ne-am mutat aici, am cumpărat un dulap. Era închis la culoare, vechi și m-a costat mai puțin decât transportul lui de la consignație acasă. Avea două uși împodobite cu un ornament vegetal, iar la cea de-a
Olga Tokarczuk () [Corola-journal/Journalistic/14912_a_16237]
-
otomană unirii cu catolicii. E drept, turcii nu au ocupat niciodată în totalitate teritoriile cucerite, ei mulțumindu-se cu unele orașe, câmpii roditoare (atunci când grâul era argumentul prioritar) ori, mai târziu, cu cetățile militare. Un regim special au avut Țările Române cărora, din străvechi tradiții testamentar-bizantine (ce considerau Dunărea limes al imperiului) le-a fost destinat un statut de �marcă", nefiindu-le desființată existența politică, fiindu-le acceptați conducătorii proveniți din boierimea autohtonă, pretinzîndu-li-se în schimb biruri, contribuții militare ș.a. Cât
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
faza de victorii în favoarea... leului corsican, când iluminismul ce pregătise revoluția franceză a fost transpus spre est, prin Imperiul Romano-German de Apus (faza Iosif al II-lea) pînă pe meleagurile elene și mai apoi - după restaurarea Burbonilor - și spre Țările Române sau Serbia. Este �disecat" rolul Eteriei și al frățiilor secrete, precum și al organizațiilor similare de la Nordul Dunării. Dar toate acestea n-ar fi fost posibile fără închistarea Imperiului Otoman în- tr-o formulă feudală depăsită de stadiul industrial al restului Europei
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
să fim serioși, la ceea ce s-ar putea numi literatura Banatului. Încercările de a-l considera pe Lenau bănățean, din ce în ce mai eroice în secolul care a trecut, vin din nevoia de mituri culturale de care Provincia a dus întotdeauna lipsă. Pentru români mitul cultural era cu atât mai important cu cât el se lega de Eminescu: Eminescu l-a tradus, și l-a asumat, l-a considerat cu iubire. Lenau este un poet german cum nu sunt mulți în biografia lui Eminescu
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
loc al întâlnirii cu puterea supremă, ordonatoare, Lenau era, ca orice mare creator romantic, un excentric. Un scriitor care, refuzând un centru tradițional, voia să așeze lumea într-un Centru al său. 2. Lenau în comparatismul românesc. Recapitulări Toți criticii români ai primului val au scris, pe larg, despre ,,Eminescu și Lenau". Era o temă de predilecție, pentru că Eminescu însuși indicase o sursă.2) O sursă edificatoare - un punct de rezistență în studiul poetului, mai ales pentru cei care au avut
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
ideea, malignă, cum că Eminescu nu face altceva decât să-l imite pe poetul austriac. De altfel, toți comentatorii relației Lenau-Eminescu vor avea grijă să nu cadă în păcatul detractorului Grama, care vedea în Lenau modelul rău, corupător al poetului român. De Lenau se va ocupa cu insistență ardeleanul Ilarie Chendi, într-o Schiță din literatura germană. Lenau, citită la Societatea de lectură ,,Petru Maior" din Budapesta în 14 octombrie 1896. Studiul are meritul de a face prima sinteză asupra ,,raporturilor
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]