606 matches
-
apariția legii de românizare. 4. Să se interzică, cu excepția cazurilor de forță majoră bine constatate, înlocuirea dublurilor evreilor. 5. Să nu se mai facă repartizări de evrei la munca obligatorie în instituțiile în cari au mai funcționat anterior legii de românizare, pentru a se evita revenirea lor în serviciu. 6. Să se aprobe mobilizarea pentru lucru a tuturor dublurilor evreilor și să se înapoeze întreprinderilor toți cei aflați în prezent mobilizați la unități. 7. Întrucât întreprinderile sunt cele care invocă motivul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
au pregătirea intelectuală corespunzătoare, ori nu li se dă posibilitatea de a-și însuși cunoștințele necesare, fiind schimbate dintr-o funcție într-alta. Unele întreprinderi în loc să se românizeze, s-au iudaizat, deoarece au mai mulți evrei astăzi, decât înainte de începerea românizării. Astfel este "Tăbăcăria Românească" Bacău, care înainte a avut numai 6 evrei, iar acum are 108 din totalul de 217 angajați, adică 50 %. Această situațiune se datorește și faptului că din lipsă de lucrători creștini, s-a apelat la evrei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și faptului că din lipsă de lucrători creștini, s-a apelat la evrei, cari abundă capitalele de județ, fiind aduși din sate și târguri. Față de cele de mai sus, apreciez că ar fi cazul ca Ministerul Muncii prin Oficiul Central de Românizare să cerceteze de urgență situația pe întreaga țară a personalului străin, înainte și după începerea românizării și apoi să avizeze la măsurile ce se impun a se lua. ȘEFUL MARELUI STAT MAJOR GENERAL, ss. Șteflea I.Șteflea *) Adnotări: "27 NOEMBRIE
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de județ, fiind aduși din sate și târguri. Față de cele de mai sus, apreciez că ar fi cazul ca Ministerul Muncii prin Oficiul Central de Românizare să cerceteze de urgență situația pe întreaga țară a personalului străin, înainte și după începerea românizării și apoi să avizeze la măsurile ce se impun a se lua. ȘEFUL MARELUI STAT MAJOR GENERAL, ss. Șteflea I.Șteflea *) Adnotări: "27 NOEMBRIE 1943. Biroul 2"; "Intervenție la Ministerul Muncii. ss. indescifrabil. Notă în prealabil. ss. indescifrabil". ANIC, fond Președinția
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
acordate de Stat pentru schimbul valutar în vederea continuării studiilor în străinătate. Monitorul Oficial, partea I, nr. 270 din 16.11.1940. 558 Monitorul Oficial, partea I, nr. 274 din 20.11.1940. Decretul-Lege Nr. 3850 din 19.11.1940, pentru românizarea caselor de filme, sălilor de cinematograf și birourilor de voiaj și turism. 559 Monitorul Oficial, partea I, nr. 286 din 04.12.1940: Decretul-Lege Nr. 3968 din 03.12.1940, pentru trecerea în patrimoniul statului a vaselor și plutitoarelor aparținând
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
07.1934. Decretul Regal Nr. 2132 din 16.07.1934. Lege pentru utilizarea personalului românesc în întreprinderi. 574 Monitorul Oficial, partea I, nr. 102 din 03.05.1941. Decretul-Lege Nr. 1216 din 02.05.1941, pentru înființarea Centrului Național de Românizare 575 Eroare. Se referă la Decizia Președinției Consiliului de Miniștri Nr. 4672 din 18.07.1941, referitoare la instituirea de comisiuni în fiecare județ pentru evaluarea proprietăților evreești. Monitorul Oficial, partea I, nr. 170 din 21.07.1941. 576 Monitorul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Nr. 180 din 31.01.1941, pentru administrarea excepțională a vaselor și plutitoarelor evreești trecute în patrimoniul statului. 577 Monitorul Oficial, partea I, nr. 233 din 05.10.1940. Decretul-Lege Nr. 3361 din 04.10.1940 pentru înființarea comisarilor de românizare. 578 Monitorul Oficial, partea I, nr. 16 din 19.01.1941. Decretul-Lege Nr. 121 din 18.01.1941, pentru abrogarea Decretului-Lege din 5 octombrie 1940 și instituirea controlului Ministerului Economiei Naționale asupra întreprinderilor comerciale și industriale. 579 Monitorul Oficial, partea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
regimul prețurilor, reprimarea speculei ilicite și a sabotajului economic; Monitorul Oficial, partea I, nr. 63 din 14.03.1942. Decretul-Lege Nr. 769 din 13.03.1942 pentru combaterea camuflării bunurilor, drepturilor și intereselor evreiești și pentru reprimarea sabotării operei de românizare; Monitorul Oficial, partea I, nr. 186 din 12.08.1942. Decretul-Lege Nr. 3294 din 06.08.1942 pentru modificarea Legii pentru activarea producției, regimul prețurilor, reprimarea speculei ilicite și a sabotajului economic; Monitorul Oficial, partea I, nr. 52 din 03
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
10.1944). 907 Ovidiu Vlădescu (1911-?), jurist, profesor universitar și om politic român. Licențiat în Drept, doctor în Drept. Secretar general al Președinției Consiliului de Miniștri (14.09.1940-06..11.1943); subsecretar de Stat la Președinția Consiliului de Miniștri pentru Românizare, Colonizare și Inventar (06.11.1943-23.08.1944). Arestat la 28.09.1944 sub acuzația de crimă de război. Condamnat în 1946 la muncă silnică pe viață de către Comisia de Apel Secția Criminal-Juridică pentru "crime contra umanității", sentință comutată în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1936). 1025 Vezi documentul nr. 95. 1026 Vezi documentul nr. 158. 1027 Vezi documentul nr. 166. 1028 Vezi documentul nr. 169. 1029 Monitorul Oficial, partea I, nr. 270 din 16.11.1940. Decretul-Lege Nr. 3825 din 12.11.1940, pentru românizarea personalului din întreprinderi. 1030 Nu se publică. AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2942, f. 122. 1031 Nu se publică. AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2942, f. 109. 1032
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a provocat tratamente neomenoase", respectiv "crime contra umanității". A trecut prin penitenciarele Făgăraș, Galați, Jilava, fiind eliberat la 07.08.1956. 1093 Ion Dumitrescu (1907-?), avocat român. Licențiat în Drept, membru al Partidului Național Liberal-Tătărăscu. Avocat în cadrul Centrului Național de Românizare (1941-1944). Arestat de autoritățile comuniste la 18.02.1950, sub învinuirea de "uneltire contra ordinii sociale", și condamnat la 10 ani muncă silnică. A trecut prin închisorile Valea Neagră, Aiud, Oradea și Jilava, fiind eliberat la 04.01.1956. Rearestat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la 24.07.1958. 1097 Gheorghe Cronț (1903-1976), avocat și istoric român. Licențiat în Drept și Teologie la Universitatea din București (1926-1929), specializare la Paris (1930-1933) și Atena (1934-1935); doctor în Drept la Paris (1933). Președinte al Oficiului Central de Românizare (1941-1944); profesor secundar și asistent la Facultățile de Drept și Istorie din București (1939-1951); cercetător științific principal la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" al Academiei Române (1949-1971). A publicat numeroase studii și lucrări cu privire la istoria dreptului românesc. 1098 Vezi documentul nr.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Oficial, partea I, nr. 240 din 10.10.1941. Decretul-Lege Nr. 2816 din 09.10.1941 pentru modificarea și completarea unor dispozițiuni din Decretele-Legi privitoare la trecerea bunurilor evreiești în patrimoniul statului și din Decretul-Lege pentru înființarea Centrului Național de Românizare. 1136 Eroare. Se referă la Decretul-Lege Nr. 732 din 09.03.1942 pentru înființarea unui impozit excepțional de reîntregire. Monitorul Oficial, partea I, nr. 59 din 10.03.1942. 1137 La 03.08.1942 Cabinetul Militar din cadrul Guvernământului Provinciei Bucovina
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
registrele administrative de prezență și control, să fie ținute în perfectă ordine. Să se trimită în Transnistria toți evreii neconștiincioși, recalcitranți, dezertori, etc., împreună cu familia. Să fie trimis în Transnistria imediat, cu familia, evreul din Pitești care sabotează opera de românizare>>. [...]. Nota Nr. 23.605/1 din 13.09.1942, adresată Marelui Stat Major, Secția I-a, de către Cabinetul Militar al Conducătorului Statului. AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2955, f. 4. 1201 Documentul a fost
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din 20.03.1943 cu vechimea din 31.10.1942); colonel (din 23.01.1946 cu vechimea din 16.06.1945). 1476 Monitorul Oficial, partea I, nr. 270 din 16.11.1940. Decretul-Lege Nr. 3825 din 12.11.1940, pentru românizarea personalului din întreprinderi. 1477 Monitorul Oficial, partea I, nr. 287 din 05.12.1940. Decretul-Lege Nr. 3984 din 04.12.1940 relativ la statutul militar al evreilor. 1478 Monitorul Oficial, partea I, nr. 164 din 14.07.1941. Decretul-Lege Nr. 2030
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Șteflea. 1493 Documentul a fost înregistrat de Marele Stat Major, Secția I-a, cu Nr. 423.023 din 16.06.1943. 1494 Monitorul Oficial, partea I, nr. 270 din 16.11.1940. Decretul-Lege Nr. 3825 din 12.11.1940, pentru românizarea personalului din întreprinderi. 1495 Radu Lecca. 1496 Vezi documentul nr. 371. 1497 Documentul a fost înregistrat de Marele Stat Major, Secția I-a, cu Nr. 423.450 din 23.06.1943. 1498 Nu a fost identificată printre documentele cercetate. 1499
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Capitalei, Statul Major, Biroul 5 Siguranță și Prevederi. ANIC, fond Președinția Consiliului de Miniștri-Cabinet Militar, dosar nr. 119/1943, f. 153-163. 1531 Monitorul Oficial, partea I, nr. 270 din 16.11.1940. Decretul-Lege Nr. 3825 din 12.11.1940, pentru românizarea personalului din întreprinderi. 1532 Ioan V. Pandele (1889-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1911-1913) și al Școlii Superioare de Război (1923-1925). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1913), participă la primul război
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
completarea unor dispozițiuni din Decretele-Legi privitoare la trecerea bunurilor evreiești în patrimoniul statului. 1536 Monitorul Oficial, partea I, nr. 120 din 27.05.1942. Decretul-Lege Nr. 398 din 26.05.1942, pentru administrarea și lichidarea bunurilor aparținând Centrului Național de Românizare. 1537 Monitorul Oficial, partea I, nr. 58 din 10.03.1943. Legea Nr. 143 din 09.03.1943 pentru modificarea și completarea unor dispozițiuni din Legile: Nr. 175, din 1942, Nr. 398, din 1942, Nr. 254, din 1941, Nr. 51
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
adevărului" (Durandin, 1998, p. 59). Academia Domnească de la București înființată încă din 1694, este rectitorită de către fanariotul Alexandru Ipsilanti în 1776. Restructurarea programei de învățământ, lărgită pentru a include studiul limbii și literaturii latine, dislocă monopolul paradigmei greciste. Calea spre românizare era astfel deschisă. Câteva decenii mai târziu, Academia Domnească, transformată în Colegiul Sfântul Sava, avea să devină centrul de iradiere a românismului odată cu acțiunea apostolică desfășurată de Gheorghe Lazăr începând cu 1818. În aceste reforme fanariote, prin care s-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe la strâmtori și munți, unde au înformat staturi subt domnitorii naționali, păstrând a lor limbă, religie și obiceiuri" (Albineț, 1845, p. 11). Ceea ce pentru daci a fost scena ambientală a ieșirii lor colective din istorie, pentru romanii în curs de românizare a reprezentat fortăreața care le-a protejat identitatea și continuitatea istorică. În concert cu consensul Școlii Ardelene, Moldovan descrie "apúnerea dacilor" ca singura finalitate posibilă ce putea să urmeze din "Frecàrile Romaniloru cu Dacii" (Moldovan, 1866, pp. 8, 5). Măsurându
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
identitar al naționalităților minoritare supuse violenței naționalizării uniformizatoare, mult amplificat în Ungaria datorită compoziției caleidoscopice etnic a populației. Statul român, devenit România Mare în dauna unei Ungarii frustrate în urma Trianonului, avea să își ia revanșa, lansând propria sa campanie de românizare asupra populației maghiare înghițită, odată cu Transilvania, înăuntrul noilor sale granițe teritoriale. 3.2.3. Concepția despre naționalitate: de la patriotism civic la etno- naționalism herderian Epoca habsburgică în Transilvania (1691-1865), cât și perioada regulamentară și cea postpașoptistă în principatele danubiene (1831
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nimic surprinzător în investirea unui asemenea volum de energii simbolice în hiperbolizarea semnificației unirii din 1600. Ce frapează este modul în care alte personaje istorice au fost racolate în regimentul de unificatori (în intenție) a fragmentatei vetre românești. Neașteptată este românizarea moldovenilor Ștefan cel Mare, Rareș cel Mare și Vasile Lupu în imediatul postludiu al unirii din 1859. Într-un manual de Istoria Romaniloru publicat tocmai în anul unirii, A.T. Laurian (1862) [1859] îi atribuia lui Ștefan cel Mare mobiluri
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fronturi, atât în sensul extinderii rețelei școlare, cât și în direcția strategică a unificării, omogenizării și centralizării tradițiilor divergente ale învățământului românesc. Succesul acestui masiv proiect de integrare teritorială și omogenizare culturală prin mijlocirea școlii în cadrul căreia alfabetizarea echivala cu românizarea identitară este cel mai vizibil în Basarabia. În 1919, imediat după încorporarea Basarabiei în trupul românesc, statisticile indicau aici un grad incredibil al analfabetismului de 94 la sută. Până în 1930, ca urmare a campaniei culturale lansate de autoritățile educaționale ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
astfel, pe de o parte, etnicii români care din varii motive nu au trecut prin învățământul primar. Pe de altă parte, în urma încorporării noilor teritorii în granițele lărgite ale României Mari, minoritățile naționale au intrat în ținta proiectului statal de românizare. Două sunt astfel finalitățile ideologice ale școlilor de adulți (vizibile cu atât mai translucid în cursurile de adulți organizate în cazărmi): naționalizarea țăranilor prin alfabetizare, în cazul etnicilor români, respectiv naționalizarea minorităților prin românizare. Aceste deziderate identitare se realizau preponderent
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
intrat în ținta proiectului statal de românizare. Două sunt astfel finalitățile ideologice ale școlilor de adulți (vizibile cu atât mai translucid în cursurile de adulți organizate în cazărmi): naționalizarea țăranilor prin alfabetizare, în cazul etnicilor români, respectiv naționalizarea minorităților prin românizare. Aceste deziderate identitare se realizau preponderent prin predarea istoriei și geografiei naționale și a limbii române exclusiv în limba română. Caracterul obligatoriu a făcut ca participarea să fie masivă. Numai în primul an, după cum cu mândrie raportează ministrul C. Angelescu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]