1,018 matches
-
termen lung cu România. Începuse să se vorbească despre acest acord cu patru ani în urmă, iar negocierile au durat paisprezece luni. Pe 21 noiembrie, Richardson și Ion Pățan au semnat acest acord, care se adăuga la vechiul acord comercial româno-american. Românii împărțeau activitatea internațională în două categorii distincte: comerț și cooperare. Comerț însemna tranzacții import-export. Cooperarea nu era definită cu claritate, dar includea caracteristici precum comercializarea produselor, cercetare și dezvoltare, înțelegeri financiare și transferuri tehnologice 1834. Acordul pe termen lung
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România 1838. Poporul american hotărîse să aleagă din nou un democrat în fruntea Casei Albe, după opt ani de conducere republicană. Jimmy Carter avea să preia funcția de președinte al Statelor Unite în ianuarie 1977. CAPITOLUL XIV Drepturile omului și relațiile româno-americane, 1977-1979 Congresul, Carter și drepturile omului În timpul Administrației Carter, drepturile omului au ajuns în centrul atenției, iar aceasta avea să afecteze, în cele din urmă, relațiile româno-americane. Grija deosebită pentru drepturile omului se datora, pe de o parte, sprijinului public
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de președinte al Statelor Unite în ianuarie 1977. CAPITOLUL XIV Drepturile omului și relațiile româno-americane, 1977-1979 Congresul, Carter și drepturile omului În timpul Administrației Carter, drepturile omului au ajuns în centrul atenției, iar aceasta avea să afecteze, în cele din urmă, relațiile româno-americane. Grija deosebită pentru drepturile omului se datora, pe de o parte, sprijinului public pe care-l acordase Jimmy Carter acestei probleme și, pe de alta, eforturilor Congresului de a corela accesul la programele de asistență străină cu respectarea drepturilor omului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care solicita din partea Statelor Unite un tratament special, precum "Clauza națiunii celei mai favorizate" sau o scutire anuală de condiția emigrării avea să fie examinată cu atenție în privința respectării drepturilor omului. Acesta era noul climat în care aveau să evolueze relațiile româno-americane. România și drepturile omului Printre problemele pe care le avea de înfruntat Administrația Carter după preluarea mandatului era și necesitatea elaborării unei strategii politice pentru Europa de Est. Amendamentul Jackson-Vanik limita inițiativa Casei Albe și flexibilitatea acesteia. Din punct de vedere legal
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Sovietică"1860. Aceasta însemna, în cele din urmă, că atîta vreme cît România aplica o politică externă oarecum independentă de Moscova, respectarea drepturilor omului putea fi supusă unor critici moderate. Alegerea lui Carter nu a întrerupt cursul normal al relațiilor româno-americane. Înainte de intrarea în funcție, Comisia pentru Securitate și Cooperare în Europa (CSCE) a susținut la Washington audieri pentru a revizui pachetul de măsuri economice nr. II al Legii finale de la Helsinki. Pe 13-14 ianuarie, România a fost menționată de către diverși
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
13-14 ianuarie, România a fost menționată de către diverși vorbitori. Cu toate acestea, problema respectării drepturilor omului în România n-a fost abordată, căci comisia era interesată în primul rînd de aspectele economice. În pledoaria sa, Milton Rosenthal, președintele Consiliului Economic Româno-American s-a referit la pachetul de măsuri nr. 2 și la România ca la o problemă de perspectivă. "Un om de afaceri american are o singură misiune esențială. Adică aceea de a produce și de a vinde cantitatea maximă de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
personal a sosit la București pe 1 mai, pentru a pleca pe 4 mai. Cei doi au colindat în amănunt zona afectată. Ei au vorbit cu ambasadorul Barnes și au discutat apoi despre cutremur și despre diverse aspecte ale relațiilor româno-americane cu președintele Ceaușescu și ministrul Afacerilor Externe, George Macovescu 1875. În mod cert, aceștia i-au vorbit președintelui român despre îngrijorarea crescîndă a Congresului, pricinuită de nerespectarea drepturilor omului. Ei au insistat asupra acestei probleme, deoarece Congresul avea să analizeze
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
privind prelungirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România. Reprezentanții Administrației și-au început pledoaria sub conducerea lui Alan Reich, delegatul secretarului adjunct al Comerțului pentru relațiile Est-Vest. Venind în sprijinul cererii președintelui, Reich a trecut în revistă relațiile comerciale româno-americane începînd din 1975. El a arătat că unsprezece companii comerciale din Statele Unite își înființaseră reprezentanțe în București și trei firme încheiaseră contracte importante cu România. Wean United și Lipe Rollway se angajaseră, prin acorduri comerciale să vîndă Bucureștiului utilaje în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1976, numărul mesajelor și scrisorilor primite s-a redus considerabil. Printre susținătorii Administrației erau reprezentanți ai corporațiilor americane, dintre care majoritatea aveau relații comerciale cu Bucureștiul, precum și reprezentanți ai comunității românești. Printre aceștia se numărau Barbu Niculescu, de la Fundația Culturală Româno-Americană, care pledase în 1976 și un nou-venit, din partea comunității academice, dr. Radu Florescu, președintele Societății pentru Studii Românești 1888. Reprezentanții comunității evreiești doreau ca propunerea președintelui Carter privind supravegherea procedurilor de emigrare din România să fie adoptată de către Congres înainte de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
iulie, Administrația a avut două ocazii de a încuraja susținerea derogării de la condiția emigrării. Pe 7 iulie, președintele Carter a luat cuvîntul în fața liderilor companiilor americane și a reprezentanților comerciali participanți la cea de-a patra sesiune a Consiliului Economic Româno-American. El a trecut în revistă prevederile legale privind derogarea și a încurajat consiliul să-și continue eforturile de înlesnire și extindere a comerțului bilateral 1892. A doua ocazie era legată de senatorul Jackson. Pe 24 iunie, senatorul i-a trimis
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu se îmbunătățea în următorul an, organizația sa nu mai era dispusă să susțină încă o derogare prezidențială 1901. În opoziție se găseau figuri familiare. Laszlo Hamos, de la Comitetul pentru Drepturile Omului din România și preotul Florian Goldău, de la Comitetul Româno-American pentru Ajutorarea Refugiaților au descris amănunțit practicile de hărțuire a emigranților și de discriminare a minorităților din România. Acestora li s-a alăturat un membru al Camerei Reprezentanților, Larry McDonald, autorul Moțiunii 653, care urmărea respingerea cererii președintelui. Opoziția s-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru care Carter l-a ales pe Aggrey era acela de a-i aminti lui Ceaușescu de faptul că Administrația americană crede în drepturile omului și în egalitate. Congresul a aprobat în unanimitate numirea lui Aggrey. În perioada octombrie-martie, relațiile româno-americane și-au urmat cursul obișnuit. Pe 10 octombrie, cele două țări au făcut un schimb de note diplomatice, pentru a înlesni eliberarea vizelor 1913. La începutul lunii noiembrie, delegația română a Comisiei Economice Mixte Româno-Americane a sosit la Washington, condusă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Aggrey. În perioada octombrie-martie, relațiile româno-americane și-au urmat cursul obișnuit. Pe 10 octombrie, cele două țări au făcut un schimb de note diplomatice, pentru a înlesni eliberarea vizelor 1913. La începutul lunii noiembrie, delegația română a Comisiei Economice Mixte Româno-Americane a sosit la Washington, condusă fiind de Ion Pățan, viceprim-ministru și ministrul Comerțului Exterior. După o întrevedere cu vicepreședintele Walter Mondale, de pe 1 noiembrie,1914 Pățan, împreună cu Juanita Kreps, secretar de Comerț și cu delegații acesteia au deschis, pe 2
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
trebuie să facem tot posibilul pentru afirmarea lor"1937. Nici a doua zi a vizitei sale nu a fost mai puțin aglomerată. La micul dejun de la Blair House, Ceaușescu s-a întîlnit cu circa 12 senatori interesați de dezvoltarea relațiilor româno-americane și a avut o întrevedere specială cu Henry Jackson. Apoi a traversat bulevardul Pennsylvania, pentru a discuta în particular cu Carter, timp de o oră, discuție care s-a soldat cu o declarație comună. Cei doi și-au reafirmat conformarea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a emigranților evrei, adăugînd, însă, că o serie de convorbiri la nivel înalt au dus "la soluționarea favorabilă a multor probleme umanitare și de emigrare"1946. Carter a informat, de asemenea, legislativul că a hotărît să se revizuiască Acordul Comercial româno-american pentru o perioadă de încă trei ani, deoarece Statele Unite și-au menținut un echilibru comercial satisfăcător cu România și ambele țări și-au redus reciproc barierele comerciale 1947. Congresul nu s-a opus prea mult reînnoirii derogării de la condiția emigrării
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
era înregistrat în statisticile Ambasadei decît dacă primea viză de la Ambasada Americană din București 1949. Printre susținătorii obișnuiți ai Administrației se numărau reprezentanți ai unor companii comerciale și ai unor organizații etnice, ca de pildă Barbu Niculescu, de la Fundația Culturală Româno-Americană și George Crișan, din Asociația Baptistă Română din Statele Unite și Canada. Crișan spunea că el călătorise prin România și vorbise cu liderii baptiști vorbitori de limbă maghiară. El i-a întrebat dacă se practică vreo discriminare împotriva lor. Aceștia au
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aveau să emigreze aproximativ o mie. El a cerut insistent Congresului să anuleze derogarea și Clauza pînă cînd România le va permite mai multor evrei să emigreze în Israel 1953. Deși susținea poziția lui Birnbaum, preotul Florian Goldău, din Comitetul Româno-American de Ajutorare a Refugiaților, nu voia să meargă pînă într-acolo încît să se suspende derogarea. El dorea ca membrii Congresului să o reînnoiască doar în cazul în care Bucureștiul ar fi acceptat să permită mai multor persoane să emigreze
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de la condiția emigrării. Reprezentanții Administrației și susținătorii continuării și lărgirii relațiilor cu România erau, în principal, aceiași cu cei care pledaseră în fața Comisiei Camerei Reprezentanților. Opoziția era, de asemenea, aceeași, cu excepția a două chipuri noi. Dimitrie Apostoliu, președintele Comitetului Național Româno-American pentru Drepturile Omului și pastorul Alexander Havadtoy, din Comitetul Ungurilor Americani din statul Connecticut au criticat practicile Bucureștiului cu privire la drepturile omului, cel de-al doilea punînd accent pe persecuțiile religioase din România 1956. Dat fiind că la audieri nu s-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu s-au emis moțiuni de protest împotriva derogării, puterea legislativă a prelungit derogarea și "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România pînă în iulie 1979. Tot din același motiv s-a prelungit pentru încă trei ani și acordul comercial româno-american. Pacepa și Goma O dată încheiate audierile, relațiile româno-americane rămîneau, de regulă, pe planul doi, pînă în primăvara următoare. În general, acest ciclu s-a repetat în toamna și iarna anilor 1978-79, cu doar cîteva excepții. La două săptămîni după încheierea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
derogării, puterea legislativă a prelungit derogarea și "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România pînă în iulie 1979. Tot din același motiv s-a prelungit pentru încă trei ani și acordul comercial româno-american. Pacepa și Goma O dată încheiate audierile, relațiile româno-americane rămîneau, de regulă, pe planul doi, pînă în primăvara următoare. În general, acest ciclu s-a repetat în toamna și iarna anilor 1978-79, cu doar cîteva excepții. La două săptămîni după încheierea audierilor Senatului, Ion Pacepa, șeful Direcției de Informații
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și să citească din registrele Congresului un pomelnic de abuzuri, pus la dispoziție de Asociația Demnității Române și Comitetul pentru Drepturile Omului din România, aflate sub conducerea lui Laszlo Hamos 1959. București-Moscova-Washington Deși Pacepa și Goma frînaseră puțin cursul relațiilor româno-americane, raporturile președintelui român cu Moscova s-au deteriorat rapid în a doua jumătate a anului 1978. Spre indignarea Moscovei, Ceaușescu a încercat să determine Conferința de la Belgrad să pună stavilă manevrelor Pactului de la Varșovia și ale NATO, însă fără succes
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
La sosirea pe Aeroportul Otopeni, Blumenthal a transmis un mesaj din partea președintelui american. Prin această vizită, el voia "să asigure încă o dată poporul român și pe președintele Ceaușescu de importanța pe care o are pentru noi independența României și prietenia româno-americană"1964. Blumenthal s-a întîlnit cu ministrul de Externe, Ștefan Andrei, și a doua zi, a întreținut timp de 90 de minute convorbiri particulare cu Ceaușescu. Pe 9 decembrie, la prînz, a plecat spre Washington 1965. Misiunea lui Blumenthal a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se calmeze, în cele din urmă, în ianuarie 1979, după o scurtă vizită a lui Ștefan Andrei la Kremlin. În cursul întrevederii, ambele părți au convenit să nu adîncească și mai mult prăpastia dintre ele1969. La sfîrșitul anului 1978, relațiile româno-americane s-au finalizat în aceeași manieră în care începuseră, adică prin acorduri. În ianuarie, ambele țări reglementaseră comerțul cu bumbac, printr-un prelungit program de schimb din domeniul științific și tehnic pentru încă doi ani, deci pînă în 1980. Comerțul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comercial față de România. Eforturile lui Ceaușescu de a mări exporturile și de a scădea importurile dăduseră roade, căci Bucureștiul beneficia de un profit de 27 de milioane de dolari de pe urma comerțului cu Statele Unite 1971. CAPITOLUL XV Ostaticii, mereu ostaticii Relațiile româno-americane: ianuarie-iunie 1979 În ultimii doi ani ai Administrației Carter, importanța relativă a relațiilor româno-americane s-a diminuat. În 1979, Washingtonul și-a concentrat atenția asupra recunoașterii Chinei comuniste, a revoluției islamice a lui Khomeini, a acordului SALT II, a căderii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
importurile dăduseră roade, căci Bucureștiul beneficia de un profit de 27 de milioane de dolari de pe urma comerțului cu Statele Unite 1971. CAPITOLUL XV Ostaticii, mereu ostaticii Relațiile româno-americane: ianuarie-iunie 1979 În ultimii doi ani ai Administrației Carter, importanța relativă a relațiilor româno-americane s-a diminuat. În 1979, Washingtonul și-a concentrat atenția asupra recunoașterii Chinei comuniste, a revoluției islamice a lui Khomeini, a acordului SALT II, a căderii Ambasadei Americane din Teheran, a crizei de 444 de zile a ostaticilor și a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]