1,073 matches
-
încremenit, nici un strop de roz nu se răsfrângea încă în sideful norilor) am condus-o din nou înspre casă, cu inima din ce în ce mai grea, pe străzile liniștite, sonore, ale traseului nostru. Din loc în loc se deschidea cîte-o piațetă pustie, cu un rond de flori sau o bisericuță în mijloc. Câte o fetiță în rochie albastră izbea de perete o minge vărgată, multicoloră, apoi se oprea și ne privea cum treceam pe lângă gardurile cu țepușe de fier forjat. Nu sperasem să mai intru
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
suciți, scorburoși, duzi bătrâni, la sfârșitul verii plini de dude albe, viermănoase, sau negre-indigo, tecari în tecile cărora, cafenii, mirosind a crud, a dulce și-a galben, zuruiau boabele, tei și salcâmi. În fine, după alte câteva stații coboram la Rond. Nu mai există astăzi în București un loc ca Rondul. Era o piață rotundă, nu prea mare, parcă mereu cețoasă din cauza molozului de culori pale, amestecate, care se desprindea din tencuielile caselor din jur. Rozaliu-verzuliu, vinețiu, praful acesta se învîrtejea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
albe, viermănoase, sau negre-indigo, tecari în tecile cărora, cafenii, mirosind a crud, a dulce și-a galben, zuruiau boabele, tei și salcâmi. În fine, după alte câteva stații coboram la Rond. Nu mai există astăzi în București un loc ca Rondul. Era o piață rotundă, nu prea mare, parcă mereu cețoasă din cauza molozului de culori pale, amestecate, care se desprindea din tencuielile caselor din jur. Rozaliu-verzuliu, vinețiu, praful acesta se învîrtejea în piață și ți se depunea în dâre fine pe
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cafea. Alte bomboane, portocalii, erau pline cu miere. Când găsea (dar s-a găsit tot mai rar), mama cumpăra zahăr candel în bucăți zgrunțuroase. Îmi dădea și mie, pe loc, un sirop: apă foarte rece, cu miros de zmeură. De la Rond luam alt tramvai și coboram la a treia. Ajunseserăm în cartierul Dudești-Cioplea. Țin minte cum încercam să țin pasul cu mama, care mergea foarte repede. Din rochia ei se desprindea un iz de scrobeală, iar rujul cam țipător pe care
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
orașului, în urmă, ulițele încîlcite, cu case ca de țară, cu cîte-o antenă pe acoperișuri, și turla de tablă pricăjită, lipsită de demnitate, a unei bisericuțe. La orizont, ieșind dintre case ca un înotător dintre valuri, zăream statuia dorobanțului de la Rond, înspăimîntătoare. Văzusem la cinema filmul Godzila, despre un monstru imens care distrugea un oraș. Așa arăta și statuia soldatului, acum albăstruie din cauza depărtării. Privind în direcția opusă, vedeam câmpul, arătura întinsă până la o lizieră de copaci, dincolo de care se ițea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
încă între viață și moarte după operație, apucase totuși s-o roage să mă țină o vreme la dumneaei. Așa că tata ducea într-o sacoșă tot felul de schimburi de-ale mele, împăturite în grabă, ca vai de lume. La Rond am schimbat tramvaiul luând între timp o cutie plată de menține și încă una de bomboane Vinga, pentru văru-meu, și pe la zece am ajuns la tanti Aura. Nu știu ce se întîmplase de nu prea ne mai duseserăm pe-acolo în ultimul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
îl întrebă, fără să-și ridice ochii din al doilea caiet cu note pe care i-l încredințase. - Îți aduci cumva aminte că, într-o noapte, ai coborât pe fereastră și te-ai dus până în fundul grădinii, acolo unde sunt rondurile cu trandafiri? Simți că roșește și se intimidă. - Nu. Îmi aduc aminte că nu izbuteam să adorm și la un moment dat mi-am spus: dacă nu adorm până ce număr 20, cobor și mă duc să mă plimb în parc
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
atât de simple. Când plantonul a dat alarma, doi oameni de serviciu, probabil agenții Siguranței, au alergat să cerceteze strada - nu știau că plantonul te descoperise deja - și au zărit o mașină cu farurile stinse, așteptând în stradă, chiar în dreptul rondului de trandafiri unde te aflai dumneata. Evident, mașina a dispărut înainte ca să-i poată nota numărul... Își trecu de mai multe ori mâna pe frunte. - Dacă n-ați fi dumneavoastră... Începu. - Știu, pare de necrezut, îl întrerupse Profesorul. Totuși sunt
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
în fața lui și-l privi, adânc, în ochi. - Dar dumneata cum explici această serie de coincidențe: pentru întîia oară ai avut o insomnie urmată, cum ai mărturisit, de prima criză de somnambulism din viața dumitale; în timpul crizei te îndrepți către rondul de trandafiri, exact în locul unde, dincolo de zid, te aștepta o mașină cu farurile stinse... O mașină care, adăugă după câteva clipe, dispare îndată ce s-a dat alarma... Cum explici? Înălță din umeri, descurajat. - Nu înțeleg nimic... Până săptămâna trecută îmi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Mironescu aveau și ei cu totul altă stare de spirit : erau entuziaști și afectuoși, prezentau proiecte, adrese, intenții, își cultivau prietenii, rudele și relațiile influente... Ce minune salonul Mironescu pentru tânărul Ialomițeanu ! După atâtea solitare plimbări până la Flora sau la Rondul doi, cu pantofii găuriți, cu paltonul prea larg al lui Nenicu și cu franjuri la manșeta pantalonului, privind cu jind elegantele echipaje sau automobile ascunse sub garoafe și trandafiri la bătăile cu flori, să ai deodată acele chipuri admirate la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și mie mi se pare că seriozitatea lui ascunde ceva, Îmi place de el că ne lasă În pace, nu e genul care să-și bată joc de răcani. — Caporale, ți se suie răcanii În cap. Comandantul gărzii Își face rondul să schimbe santinela din postul de la capătul pajiștii unde ne petrecem ziua. Postul ăsta e cel mai nordic punct al unității, izolat, la vreo 200 de metri de punctul de observare vizuală, la gardul unității dinspre pisc. Caporalul Îi face
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Țăranii, tolăniți în coșul căruței, priveau abraș pe sub zagaraua pălăriei către cantonierul care își făcea de lucru cu te miri ce în jurul cantonului, numai bariera nu o ridica. Puțin mai încolo, ancestralul tramvai își lăsa pasagerii taman în mocirla din jurul rondului și, clămpănind din clopot, lua cale întoarsă... Ei, dar gândul că pe aici or fi pășind cândva și cei doi mari și nedespărțiți prieteni - Eminescu și Creangă - în drumul lor către “Hanul Trei Sarmale” sau spre crâșma “La Doi Peri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
În seama părinților Și-am pornit peste Carpați La iubiții noștri frați. Din lipsă de bani nici gloanțe nu prea erau și nici trageri. Intr-o seară eram de santinelă la un depozit de îmbrăcăminte iar căpitanul Pasăre era de rond. Noapte. Consemn. Strig: Stai! Stai că trag! Parcă-l aud pe căpitan, mort eroic de băutură cred: Trage mă, trage. Cu ce-ai să tragi? Trage o bășină măcar iar mie dă-mi să trag o țigară. Odată cu vacanțele școlarilor
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
tărâmul îndepărtat. Mama era gigantică pe lângă mine. Aveam poate trei ani, poate nici atât. Tramvaiul cu care mer geam spre locuința mătușii se clătina pe șine. Spi narea vatmanului, în cămașă asudată, părea o pânză umflată de corabie. Am coborât la Rond, pe maca damul din jurul statuii. Statuia din centrul pieței înconjurate de clădiri bizare, pline de gorgone și de atlași de ipsos, era de-a dreptul colosală și-și lăsa umbra ca de gnomon peste vitrina cofetăriei. Ne-am îndreptat către
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
de care putea suferi eul. Avea deja suficient material, dacă nu pentru un articol în literatura de specialitate, măcar pentru un studiu de caz obsedant. Aici nu mai putea face mare lucru. Era timpul să plece acasă, să-și reia rondul de colocviu, sală de clasă, laborator și masă de lucru, rutina care-i oferise, la maturitate, un grad total nemeritat de reflecție productivă. Dar înainte să plece, mai trebuia doar s-o întrebe pe Barbara Gillespie despre schimbările lui Mark
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
în analiză. În loc de concluzie, aș vrea să povestesc cum mă întorceam cu Dani și cu Natalia de la Corabia, la sfârșitul lui martie, și era foarte curat, curățenia de primăvară domina pur și simplu peisajul, se impunea din curțile oamenilor, unde rondurile de ceapă și salată se vedeau perfect decupate, grădinițele de flori proaspăt săpate, și totul parcă proaspăt măturat. Și în câmp la fel, o curățenie perfectă, pământul proaspăt arat și curățat, grâul care bătea în verde crud, pomii tăiați. Îi
Curățenia de primăvară. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Cristina Ispas () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1771]
-
zori Existau anumite perioade la Începutul toamnei - În septembrie - cînd veneau În oraș marile trupe de circ: Frații Ringling, Robinson, Barnum și Bailey și cînd, copil fiind, Împărțeam ziarele de dimineață; În diminețile cînd trebuia să sosească circul, Îmi făceam rondul Într-o goană nebună În Întunericul răcoros ce mă Înfiora, la ceasul de dinaintea ivirii zorilor, iar apoi mă duceam acasă și-l sculam pe fratele meu. Vorbind repede, În șoaptă, ne Întorceam grăbiți În oraș, În foșnetul frunzelor de septembrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ușă în fiecare dimineață și parcurge cele cîteva sute de metri pînă la remiză pentru ca să supravegheze și să întrețină jalnicul rest al parcului. Îmi imaginez cum el, cu pulover pe sub uniformă, cîrpă de curățat și carnețel în mînă, își face rondul, iar pașii lui răsună singuratic în adăpostul întunecos. N-aș face așa ceva niciodată. Osteneală în van, ritual fără rost. Cel puțin, așa mi s-a părut pînă în seara asta. Dar poate acum descopăr o vagă asemănare între doi oameni
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
de măsuri necruțătoare, chiar cu prețul unor vieți individuale. Dar dacă, până la urmă, avea cu adevărat intenția să-și folosească puterea în favoarea non-A, toate concesiile făcute bandei de-a lungul timpului își vor găsi o compensare. Crang își continuă rondul pe punte. Gosseyn rămase multă vreme să privească noaptea interplanetară printr-unul din hublourile gigantice de la prova. O stea cu irizații celeste sclipea în depărtare. Mâine, ea va căpăta aspectul Pământului. Și mâine seară, el va fi în reședința oficială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
de măsuri necruțătoare, chiar cu prețul unor vieți individuale. Dar dacă, până la urmă, avea cu adevărat intenția să-și folosească puterea în favoarea non-A, toate concesiile făcute bandei de-a lungul timpului își vor găsi o compensare. Crang își continuă rondul pe punte. Gosseyn rămase multă vreme să privească noaptea interplanetară printr-unul din hublourile gigantice de la prova. O stea cu irizații celeste sclipea în depărtare. Mâine, ea va căpăta aspectul Pământului. Și mâine seară, el va fi în reședința oficială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
aveau o zi bună. Ninsese, până la sfârșitul anului mai erau 12 zile, până la sfârșitul zilei, 12 ore. Albul, care se întindea de la un capăt la altul al orașului, de la Palatul Cotroceni la mahalaua Obor și de la cimitirul Șerban Vodă până la rondurile de la Șosea, și-apoi mai departe, în cele patru zări, se topea în soarele amiezii. Țurțurii păreau dați cu ulei și începeau, ici-colo, să picure în capul trecătorilor. Străzile erau destul de animate, cum sunt mereu în zilele dinaintea Crăciunului. Cu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
mult prin oraș, cu tramvaiul, în căutarea unui subiect bun, de la Episcopie la Sfântu Gheorghe, apoi până-n Moșilor, și de-acolo pe Bulevardul Elisabeta până la stația Cișmigiu. Din stație venea pe jos, pe lângă grădină - vara era o bucurie să vezi rondurile de flori în culori vii și ceasul solar -, apoi cotea la dreapta pe Brezoianu și iată-l ajuns, disperat că n-a găsit nici o întâmplare bună de transformat în articol de prima pagină. Prea mergea totul bine și toți oamenii
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
care umblase în ultimul an, dar și-l ținuse pentru el pe Ojan, șoferul care conducea un SUV nou, cu geamuri blindate. Încă o primeau ca pe o fiică, deși nu fusese decât o dată în căminul lor cu piscină și ronduri de azalee. Armin Caryan creștea detașat de înavuțire, fiindcă făcuse ochi pe draperii de brocart și pe covoarele de colecție strânse pentru el de bunicu-său. Faptul că mai aveau în familie un bătrân care se ocupa de covoare fusese trecut
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
trei ani, era văduv și își căuta o pereche, pe când fotbalistul, obișnuit cu onorurile și răsfățat totdeauna, oriunde apărea, nici nu se împiedicase în gândul că o ființă ca ea ar fi putut să-i reziste. — Piața Ketabi, chiar la rond, o să ai cu ce să vii pân-acolo, zece zile de-acum, dimineața? o întrebase bolnavul. — O să îmi plătiți un taxi, domnule, dacă veți dori să lucrez pentru dumneavoastră. Îndrăzneala ei le plăcu din primul moment, amândurora, ca și pielea
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
mea, dar un bun strateg se orientează pe picior, în funcție de cir-cum-stan-țe. Îmi dau seama la ce te gândești. Este posibil ca cei din muzeu să fi constatat furtul tablourilor. Lipsesc prea multe pentru ca și cel mai neavizat paznic într-un rond întîmplător să nu observe. Ia să vedem care ar fi consecințele directe ale acestei situații..." Bătrâna duse mâinile sub masă și începu să enumere pe degete: " Desigur, draga mea, că întîi și întîi va alarma Miliția care, ― doi ― se va
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]