3,147 matches
-
impresionează chiar dacă jocului actoricesc i s-ar putea imputa rigiditatea. Partenerul ei, Don Ottavio, tenorul Augustin Hotea a fost una dintre cele mai plăcute surprize; o respirația atent controlată, un conduct melodic în arcuri largi cu un legato rafinat, o rostire sensibilă, se asociază mai degrabă ideii de expresivitate decât de volum. Andrei Lazăr în același rol pretențios ne-a rămas dator. În fine, cealaltă Donna Anna, Edith Borsos a revărsat asupra ascultătorilor o voce somptuoasă, cu armonice bogate și culori
„Don Giovanni“ – o comedie „cu final neașteptat“? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/3718_a_5043]
-
-i aparține. Calea a fost deschisă la noi de Maria Banuș, cu Țara fetelor, jurnal al ebuliției emoțional-senzuale juvenile, căpătînd în zilele noastre o caracteristică ilustrare sub condeiul mai multor autoare, de la Angela Marinescu la douămiistele uneori emancipate pînă la rostirea porno. Dar pe cînd acestea aduc în scenă o dezlănțuire totală, un elan ce frizează nu o dată anarhia senzorială, Lucia Negoiță nu părăsește liniamentele unei existențe ce conservă o anume disciplină a mărturisirii. Exploziilor ce se țin lanț, de pildă
Un culoar propriu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3733_a_5058]
-
prima punere în scenă, o cădere, a avut parte de un regizor neacordat cu mesajul radical, modern, avangardist pe care Cehov îl punea în cuvinte. În Manifestul despre teatru pe care Treplev îl strigă, pe care Nina îl așază în rostirea ei, în ambițiile de a zbura din platitudine în aventura marelui oraș, în forța pe care crede că o are ca să iasă din ea însăși. Acolo, la oraș, toate se fac și se desfac, își spune Nina la începutul vieții
Puțin după asfințitul soarelui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3742_a_5067]
-
Vărșăndan. Urmele fiecărui regizor invitat să lucreze aici - Alexandru Dabija, Radu Afrim, Alexandru Hausvater, Radu Nica, de pildă, și experiențele fiecărui actor s-au topit, în ani. Acum există o vibrație puternică la cuvînt, la calitatea înțelegerii lui, la calitatea rostirii, a implicării, a oricărei relații, chiar și atunci cînd nu tu ești protagonsitul. Vibrația unei performanțe, cum este acest „Pescăruș”, vine din felul riguros, impecabil în care textul este rostit și asumat pînă la ultima lui fibră. Dar vine și
Puțin după asfințitul soarelui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3742_a_5067]
-
interesante, remarcate de unii cercetători ca Nicolae Iorga, Radu Rosetti, Gustav Weigand, Dumitru Martinaș, Márton Gyula, Bakó Géza, Ștefan Metes, Szabo T. Attila, Francisc Mattas, Mikecs László și alții. Atenția unora dintre aceștia a fost reținută în primul rând de rostirea siflantă observată la ceangăi. Ioan Dănilă trece în revistă opiniile lor și constată că "specialiștii maghiari și cei români au manifestat inconsecvențe în abordarea unuia sau altuia dintre aspecte, ceea ce a dus la încetinirea procesului de cunoaștere a specificului graiului
Cât de românesc este graiul ceangăilor din Moldova? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/9236_a_10561]
-
luându-și bacalaureatul în 1933. Așadar, Ștefan Manciulea i-a fost profesor timp de patru ani. După 1948 ambii au fost îndepărtați de la preoție și profesorat și au îndurat calvarul temnițelor comuniste, al căror nume înfiorează și astăzi la simpla rostire. După ieșirea din închisoare, în 1964, Ștefan Manciulea și-a continuat în solitudine munca de cercetare, prestând pentru întreținerea familiei munci precum cea de grădinar la Sanatoriul TBC - găzduit , spre batjocorirea Blajului, în localul vechii Academii Teologice, instituția de învățământ
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]
-
Dumnezeu se pune pe făcut lumea strigând în gura mare câteva «cuvinte-cheie»: lumină, întuneric, cer, ape, bărbat, femeie etc., pe toate însoțindu-le de predicatul «să fie». «Și a fost !» Era, acolo, la lucru, o viziune arhaică, ce considera că rostirea numelor juste ale lucrurilor poate chiar produce lucrurile respective” (pp. 10 - 11). Mai potrivită ar fi fost, continuă Andrei Cornea, o traducere a lui lógos prin sermo sau prin ratio. „Numai că, pentru creștinii primelor veacuri, traducerea din greacă sau
Țal !... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3599_a_4924]
-
surprinzător, maeștri orali”), la certitudinea că acesta e mai puțin „primejdios” decât cartea („În întregul Orient încă mai există convingerea că o carte nu trebuie să dezvăluie secretul lucrurilor ; o carte trebuie, pur și simplu, să ne ajute să descoperim”). Rostirea aduce mai grabnic fericirea decât litera scrisă. „Le-am spus întotdeauna studenților mei să nu își alcătuiască o bibliografie prea amplă, să nu citească critici, să citească direct cărțile ; vor înțelege, poate, puțin, dar se vor bucura întotdeauna și vor
Borges, Dante, Orient by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3633_a_4958]
-
cele două epistole, inedite, trimise istoricului si criticului literar Dumitru Micu (n. 1928) cu prilejul publicării cărților - Tudor Arghezi(1972) si „Gândirea"si gândirismul (1975). Cele două scrisori mpresionează, ca de altfel întreaga sa literatură epistolară, prin tonul afabil, delicatețea rostirii si pertinența nuanțărilor si, uneori, a retusurilor pe care, fără ezitare, le propune si susține. Cunoasterea temeinică a operelor, a climatului în care au fost scrise si, desigur, a autorilor, îi îngăduie evaluări estetice si critice transante, neechivoce, dar nu
Însemnări despre epistolograful Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6031_a_7356]
-
carte e de fiecare dată altfel, după cum diferiți sunt, între ei, cititorii”. Pitorescul documentar cu care debutează romanul (evocarea străzii armenești din Focșani, descrierea cămării bunicii Armenuhi, a cărților și pozelor bunicului Garabet) se întretaie cu amprenta evocatoare, pseudomemorialistică a rostirii epice prin care „bătrânii armeni ai copilăriei” retrăiesc scene, întâmplări, gesturi exemplare și destine ale trecutului, cu scopul de a se elibera de traumele unei Istorii delirante (genocidul din 1915, suferințele și exilul), într-o scriitură amplă și densă, impregnată
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
o continuare uluitoare a Filantropicii, dl Diaconu a ajuns sublimul „cerșetor politic". Scriitorul îi recomandă în registru ironic lui Diaconu, daca nu va ajunge europarlamentar, să candideze la președinția României. "Cum ar zice maestrul jafului prin milă, Pavel Puiuț, în rostirea inimitabila a lui Gheorghe Dinică: 'Fii profesionist până la capăt, ce mama dracului!'", conchide Cristian Tudor Popescu.
CTP: Diaconu a ajuns un 'cerșetor politic' by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31389_a_32714]
-
biobibliografice. București, RCR Editorial, 2011, 554 pagini. 2. George Munteanu - Hyperion I. Viața lui Eminescu. București, Editura Minerva, 1973, 472 pagini. 3. Hieroglifă e, de fapt, partea a treia a cărții, paginile 349-365. 4. Constantin Noica - Creație și frumos în rostirea românească. [București], Editura Eminescu, [1973], 183 pagini. 5. George Munteanu - Două cărți despre Eminescu în „Tribuna României”, 4, nr. 69, 15 septembrie 1975, p. 12. (Una dintre cele două e și cartea lui Constantin Noica - Eminescu sau gânduri despre omul
Două scrisori ale lui Constantin Noica by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3010_a_4335]
-
începutul și sfârșitul cărții de parabolele lui Borges, stau drept ocazii culturale ale unei întrebări unice a autorului privind limita experienței umane a sensului: ce este absurdul? Întrebarea se desface pe paliere: de ce absurdul apare drept ceea ce ne bruiază auzul, rostirea ne trezește gustul respingerii, se mișcă de la apariția sa sub chipul prostiilor de nesusținut până la paradoxele gândirii, de la dezvelirea limitelor limbii și sublinierea tăcerilor care dau sens comunicării, sau de la chipul experienței religioase la zidul cutremurător al iraționalității unui dezastru
Despre hrană, bucurie și sens by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2918_a_4243]
-
citează frumoasa sintagmă a „confruntării individului solitar și liber cu măreția, într-o vreme de nou conformism al „corectitudinii politice”, rotunjește sugestiv imaginea acestui spațiu privilegiat în felul său, apărat de încrederea încăpățânată în valorile edificatoare ale culturii. Astfel de rostiri pot apărea ciudate la ora la care ne regăsim, dar eu cred că trebuie să le reactualizăm cu un curaj înnoit, împotrivindu-ne tendințelor dizolvante, scepticismului demobilizator, în fond comod, autoculpabilizării perpetue, inerțialei, de la o vreme, automarginalizări, pentru a recuceri
„ECHINOX”- 45 by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2917_a_4242]
-
în 9 iulie, într-un editorial publicat în "Gândul". În 13 iulie, jurnalistul scria despre același public, în contextul huiduielilor la adresa lui Victor Ponta, că premierul "a fost huiduit și fluierat aproape un minut în vreme ce stătea cuminte în lojă, doar la rostirea omagială a numelui său de către dl. Cosac, care acum probabil că își dă cu racheta în fluierul piciorului. Echivalentul în tenis al meciului politic pierdut de premier ar fi cam o „lăptăreasă” dublă, 0-6, 0-6. Au fost 5000 de spectatori
Simona Halep. Victor Ponta, huiduit la arenele BNR. Cum s-a răzgândit CTP. Publicul, de la țărani, la tineri frumoși by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/33706_a_35031]
-
cu toți românii și vorbitorii de limbă română trăitori În lume, În marea noastră unitate de simțire Înrădăcinată prin ea. Domnia Sa a evidențiat de asemenea eforturile pe care lea făcut pentru legiferarea „Zilei Limbii Române” pe Întregul ei spațiu de rostire și În mod deosebit pe spațiul de aur de pe ambele maluri ale Prutului, pe spațiul de aur al Carpaților. Le-a mulțumit tuturor celor care l-au ajutat să Își realizeze acest vis și În În mod deosebit parlamentarilor și
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
anuleze tot buletinul de vot. Dar să demonstreze că românii sunt interesați de UE", a mai afirmat președintele. Interpretarea mesajelor electorale, extrem de sensibilă Avocatul Lucian Bolcaș, fost senator, a precizat pentru DC News că nu poate fi considerată campanie electorală rostirea numelui formațiunii cu care ai votat- " Dacă spune cu cine a votat nu e campanie, dacă spune de ce a votat cu un anumit partid sau candidat, e campanie electorală. În noul Cod Penal, promovarea electorală în afara campaniei este infracțiune, din
Băsescu ignoră legea electorală: face campanie unui ”partid nou” în fața urnei - VIDEO by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30190_a_31515]
-
trecut prin viziunea lui Liszt, și, pe de altă parte, parcursul muzicii franceze de la geniul lui Debussy la eleganța salonardă, imaginativă, a muzicii lui Francis Poulenc. Atât Sobrino cât și Licareț sunt muzicieni ce dețin experiența cântului cameral, dețin experiența rostirilor intime în teritoriul fabulos al muzicii germane romantice. Piesele-Fantezii de Schumann pentru clarinet și pian, cele șapte piese Fantezii pentru pian, opus 116, de Brahms, definesc împreună un climat comun al muzicii stăpânite de viziunea poetică, acea stare a spiritului
Tezaur muzical cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/3036_a_4361]
-
ilustrează ca un motto Cavalcada Walkiriilor. La aceste serate și-a mai dat concursul, de asemenea, și orchestra tinerilor de la Liceul „Dinu Lipatti” din București, sub bagheta maestrului Nicolae Racu. Doi actori cunoscuți: Eusebiu Ștefănescu și Silviu Biriș au asigurat rostirea textelor literare. Eusebiu Ștefănescu a interpretat cu emoția glasului său inconfundabil texte din Proust, Thomas Mann, d’Annunzio, Bernard Shaw, dar și din poetul Hans Sachs, iar Silviu Biriș, un tânăr actor al Naționalului bucureș- tean, ne-a încântat prin
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
manieră așa-zicând minimalistă și în care textul e luat à la lettre. Benedetti pare a voi să evite hiperinterpretarea modernă, care preface textul într-un pretext pentru viziunea regizorului. O caracteristică a teatrului său este debitul extrem de rapid al rostirii replicilor.
Un teatru minimalist () [Corola-journal/Journalistic/2999_a_4324]
-
-lea. O foloseau consecvent, în tipăriturile chirilice, chiar corifeii Școlii Ardelene, în toiul luptei lor pentru afirmarea latinității noastre. Forma sunt a fost practicată de ei exclusiv în grafia latină, adesea cu accent circumflex pe u, ceea ce , în fapt, nota rostirea sînt, tot astfel cum fontana cu circumflex pe o se citea fîntînă, iar cuvent cu circumflex pe e - cuvînt. Din această scriere etimologizantă uzul a reținut foarte puține forme, între ele și pe sunt, care a influențat în timp și
Scrisoarea a treia by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14982_a_16307]
-
sînt, tot astfel cum fontana cu circumflex pe o se citea fîntînă, iar cuvent cu circumflex pe e - cuvînt. Din această scriere etimologizantă uzul a reținut foarte puține forme, între ele și pe sunt, care a influențat în timp și rostirea, întrucît a fost răspîndit prin școală. Dar oamenii simpli n-au pronunțat niciodată sunt și nici poeții noștri n-au acceptat această formă artificială. Cum rostea, bunăoară, Eminescu rezultă nu din felul în care i se tipăreau versurile, ci din
Scrisoarea a treia by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14982_a_16307]
-
asemenea lucruri nu s-au discutat până acum. Prin apostrof strâns se înțelege, tipografic vorbind, semnul fără spațiu, iar prin apostrof larg, semnul separat prin spațiul tipografic al unui alt semn, sau prin blanc). Evident, spațiul grafic sugerează pauză în rostire/ recitare. Anticipând concluziile noastre finale (din necesități de spațiu), vom spune că pauza implică intonație specială, deci accentuare în vers a cuvântului. În cazul dat, vărsând lumina 'n urma ei, și articularea termenului (și virgula după versul anterior) concură la
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
și articularea termenului (și virgula după versul anterior) concură la aceeași evidențiere în vers a cuvântului lumina. În celelalte strofe ale poeziei predomină apostroful cu blanc. Sunt, însă, și câteva grafii unde blancul este redus la jumătate, spațiul apostrofului cerând rostirea împreună a cuvintelor în contact dar nu în formă sudată. Acest apostrof median, destul de des la Eminescu, este mai greu de înțeles și restituit. Foarte vidente sunt, însă, cele două arătate: apostroful strâns și cel larg. Câteva mostre de apostrof
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
G.-B. D., și Ioan Scurtu, 1908) 11). Academia R. P. R. Institutul de Lingvistică din București: Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație. Ed. Academiei,/1959/. Norma nr. 2 la p. 5: " Se înlocuiește apostroful cu linioara, pentru a marca rostirea împreună a două sau mai multe cuvinte (s-a dus, m-a văzut, v-a scris, dusu-s-a, într-o zi, nu-s etc.)." (cu explicații sumare la p. 135. Este propunerea lui E. Petrovici.) 12). Mihai Eminescu: Poezii
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]