1,483 matches
-
semnificația unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar și rar 1.2. Identifică informații variate dintr-un mesaj scurt, rostit clar și rar 1.3. Identifică sunetul inițial și/ sau final dintr-un cuvânt, a silabelor și a cuvintelor din propoziții rostite clar și rar 1.4. Exprimă interesul pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute 2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare 2.1. Pronunță clar sunetele și cuvintele în enunțuri simple 2.2. Transmite informații referitoare la
METODOLOGIE din 4 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288208]
-
Munch, The Mystery of a Summer Night la limita morții ce poate fi dacă șiruri de gânduri trec pe deasupra mormântului și de câte ori pietrele învață să cânte altfel umbrele dor în liniștea gurilor încleștate mâinile așternute pe pieptul cuvintelor rămase nescrise rostite născute trup de poem răstălmăcesc împletite literaturile universului tăcerea le recită versurile gurile copacilor rămân în trunchiuri în inele de forță ale esențelor viitoarelor cărți bănci uși de o mie de ori deschise gesturi pripite le ard cenușa umple pământul
SOARELE SCRÂȘNEȘTE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377490_a_378819]
-
de vânturi, se lasă purtat, Căci abur e el, veșnic cerul. O boare e omul, un bulgăr de lut, Țărână pe roată lucrată, Cu cât modelarea mai mult a durut, Cu-atât viața-i e mai curată. Să știi, rugăciunea rostită plângând, Deschide mai mult poarta zării, O, vino Isuse, o, vino curând, Dă curs Doamne Sfinte, chemării! În suflet să-mi pui Doamne, Duhul Tău Sfânt Și leagă-mi aripile frânte, Când m-oi înălța, când mă rup de pământ
CÂND INIMA-ȚI PLÂNGE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377522_a_378851]
-
și al ițarilor îi părea mai strălucitor sub gătelile colorate, iar pălăriile cu mărgele și panglici sângerii - adevărate odoare vii, menite să-i împodobească doar pe acești aleși! Dar jocul răsunator al pintenilor și clopoțeilor?! Dar îndemnurile Vătafului!? Dar vorbele rostite ca răspuns?! Și perindarea între plimbarea lentă și începutul mișcării ritmate?! Dar toiul dansului în zbor de zvâcnete scurte, rotiri în aer?! Toate-i plăceau! Toate-l făceau să creadă că e frumusețe de vis! Și totuși, Filu simțea c-
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
Autorului Ești dorul meu ascuns în strigăt mut, - Nesățioasă-ți este mângâierea ! - Acea iubire ce mi-a dispărut ! De când am cunoscut ce e durerea. E scris în stele ce-ngrijesc de noapte, - Căci Luna este chiar simbolul ei ! Că vorbele rostite sunt doar șoapte, Sau sunt reversul clar al dragostei. Trosnește-n palme uneori chiar vântul, - M-aplec asupra ta să-ți îngrijesc ! - Ideile avute de când gândul ! Mă pune ca iubirea să-ți cerșesc. Îmbălsămat cu doruri mai mărunte, Aștept iubirea
NU POT SĂ TE ATING NUMAI CU GÂNDUL... de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378413_a_379742]
-
iubesc cu fiecare clipă care-n zborul ei, mângâie gândul risipit și cu fiecare mângâiere care-nfioară trupul obosit, de anii care-n trecerea lor au întețit flacăra iubirii și focul care arde mocnit!. Te iubesc cu fiecare cuvânt din inimă rostit, care împrăștie mâhnirea cu lacrimi umezită și aduce fericirea, imprăștiind bucuria și mulțumirea în sufletul împlinit Te iubesc cum trandafirii sorb roua de dimineață, cum soarele se-mprăștie peste câmpul cu verdeață și cum muntele fascinat de măreția înălțimii își
MARIANA CIUREZU [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
iubesc ș-atât! Citește mai mult Te iubesc!Te iubesccu fiecare clipăcare-n zborul ei,mângâie gândul risipitși cu fiecare mângâierecare-nfioară trupul obosit,de anii care-n trecerea lorau întețit flacăra iubiriiși focul care arde mocnit!.Te iubesccu fiecare cuvântdin inimă rostit,care împrăștie mâhnireacu lacrimi umezităși aduce fericirea,imprăștiind bucuriași mulțumireaîn sufletul împlinitTe iubesccum trandafiriisorb roua de dimineață,cum soarele se-mprăștiepeste câmpul cu verdeațăși cum muntele fascinatde măreția înălțimiiîși înaltă vârful tot mai susîn căutarea luminii divine.Te iubesc ș-atât
MARIANA CIUREZU [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
2017. Ești dorul meu ascuns în strigăt mut, - Nesățioasă-ți este mângâierea ! - Acea iubire ce mi-a dispărut ! De când am cunoscut ce e durerea. E scris în stele ce-ngrijesc de noapte, - Căci Luna este chiar simbolul ei ! Că vorbele rostite sunt doar șoapte, Sau sunt reversul clar al dragostei. Trosnește-n palme uneori chiar vântul, - M-aplec asupra ta să-ți îngrijesc ! - Ideile avute de când gândul ! Mă pune ca iubirea să-ți cerșesc. Îmbălsămat cu doruri mai mărunte, Aștept iubirea
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
mult Ești dorul meu ascuns în strigăt mut,- Nesățioasă-ți este mângâierea !- Acea iubire ce mi-a dispărut ! De când am cunoscut ce e durerea.E scris în stele ce-ngrijesc de noapte,- Căci Luna este chiar simbolul ei ! Că vorbele rostite sunt doar șoapte, Sau sunt reversul clar al dragostei.Trosnește-n palme uneori chiar vântul,- M-aplec asupra ta să-ți îngrijesc !- Ideile avute de când gândul ! Mă pune ca iubirea să-ți cerșesc.Îmbălsămat cu doruri mai mărunte,Aștept iubirea
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
foarte aproape. Auzeam și priveam în direct, având senzația că nu sunt pe pământ, că trăiesc într un basm neasemuit de frumos. Veșmintele bisericești străluceau de curățenie și lumină, bătaia în uși și dialogul purtat cu voci naturale, limpezi, cuvintele rostite, toate la un loc, mă impresionaseră enorm. Aveam senzația că nicicând nu am fost mai aproape de Dumnezeu ca în acele momente... A urmat a treia bătaie cu crucea în ușa bisericii, din nou cererea de a se deschide porțile, iar
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
la prima citire: din iubire! Da, pentru că s-au iubit cu adevărat și au cunoscut clipe de fericire numai în contextul acestei iubiri. Doamna Ileana s-a îndrăgostit de viitorul soț și recunoaște, public, în cuvintele sale atât de firesc rostite ori scrise: „De fapt, cred că singurele perioade de fericire în viața unui om sunt numai când este îndrăgostit. Pentru că atunci tot ce este în jur dispare! E ca o idee fixă. Totul se concentrează în jurul unui om. Și restul
RELUARE) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378984_a_380313]
-
putea fi într-atât de credibilă. “„Ba da. Sunt voci, pe care le aud, în timp ce merg pe stradă, stau în fotoliul meu de lângă birou, așteptându-te să-mi bați la ușă. Mai cu seamă vocile noastre. Cuvintele scrise sau nescrise, rostite sau nerostite, în alte aranjamente”. „E un Duende în tine, ți-am atras atenția, un spiriduș, care te chinuie, te împiedică să fii fericită”. „Crezi?” „Sunt convins. De ce nu ești fericită? Ai toate motivele să fii. Mai presus de toate
IMPRESII DE LECTURĂ: APA DE MIRELA-IOANA BORCHIN. CU O PREFAŢĂ DE EUGEN DORCESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379120_a_380449]
-
spre a se reculege în genunchi înainta altarului în care nu slujea nimeni. Dar cele mai frumoase amintiri ale copilăriei la am din Biserica Luterană din comuna natală a tatei pe care o vizitam în toate vacanțele. Rețin valoroasele predici rostite (nu cântate) de la amvon de preoți tobă de carte care își îndrumau păstoriții în probleme ale zilei nu în spiritul lumii de apoi. Sincer să fiu, deși botezat Ortodox sunt neplăcut impresionat de vrednicia care este, miluiala și veșnica pomenire
DUMNEZEU ESTE PRO SAU CONTRA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379868_a_381197]
-
Nouă, unde o să zidesc o căsuță frumoasă pentru noi! - Hans! Domnul să te ocrotească în călătoria asta lungă și primejdioasă! Te voi aștepta zi și noapte, și nu voi avea liniște până nu te întorci la mine... Și, cu acestea rostite, tinerii se despărțiră. Hans urcă pe puntea corăbiei, iar acolo își făcu loc mai în față, să vadă spre port, ca să facă semne cu brațele larg deschise, să trimită ultimele saluturi de despărțire către Julia, cea care, împreună cu părinții ei
LUMEA NOUĂ (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379901_a_381230]
-
de o iubire absurdă. nu mă mai doare. Am mai murit cu o iubire. Am înviat cu un cuvânt: sunt. ---------------------------------- Dincolo de albastru, rămâne timpul fluturând neuitării flamura promisiunilor amânate, dar... alegi, alegi mereu pasul înainte și viața îți arde cuvintele rostite sau nu, în secundele infinitului unui absurd tăcut uneori, prea zgomotos alteori... Cum să cauți epava unei corăbii în deșertul de ninsori sau printre formele-respirații putrezite ale oceanului vieții... Arunci până la stele veșmântul sufletului, lași inima să-și răsucească forma
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382053_a_383382]
-
clare Sub arborii de argint Într-o eternă sărbătoare. Mă roteam . Mergeam rotindu-mă și ascultam. Nimic nu putea fi rostit Nici despre efemer, nici despre infinit Pentru că, fiecare cuvânt Se preschimba într-o pală de vânt! Doar alb monolog Rostit incantatoriu, cu nesațiu m-a întors fulgerător din celestul spațiu prin porțile de diamant ce singure se deschideau și-n depărtare ca o nostalgie rămâneau castele albe, albi copaci pe care mugurii plesnind însuflețesc destăinuind ținutul de argint. Referință Bibliografică
HIPERBOREEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382056_a_383385]
-
să vreau aș urca pe piscurile lor sărutând-le pe fiecare în parte. Terminat m-aș prăbușii în valea pântecului tău speriat de atâtea atingeri și când aș ajunge la originea lumii aș fi cu totul pierdut în desișul suspinelor rostite necontrolat. Referință Bibliografică: MARNA, cartea dragostei, fragment / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2353, Anul VII, 10 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Anghel Zamfir Dan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
MARNA, CARTEA DRAGOSTEI, FRAGMENT de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380409_a_381738]
-
o demonstrează și versurile sale, cuvintele apar ca o ploaie torențială de vară, și toate ( deodată) ar vrea să germineze în solul fertil al creativității, sol mustind de sevă, de iubire și energie călăuzitoare către "formă", către un adevăr gândit, rostit și așternut într-un vers memorabil, nemuritor. Care dintre cuvinte ar vrea să se stingă înainte de a-și dezvălui întregul mister? NICIUNUL! Poetul știe acest lucru. Vibrația înaltă și silențioasă a sunetelor, - ca o cădere de lumină în prima bătaie
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
scrie: „Pe Pompilia Stoian n-am cunoscut-o înainte ca ea să plece din țară, nici măcar nu trecusem pragul unei redacții, nu mai vorbesc de contactul cu lumea muzicii ușoare. Apoi, odată cu primele colaborări la radio, în anii ’70, auzeam rostit numele ei printre redactorii de acolo (ce amintiri minunate am cu Cornel Chiriac, apoi cu Antoaneta Botez, Ovidiu Dumitru, Ștefan Ionescu, Romeo Chelaru, Emil Conta, Silvia Velicu, Adriana Marian, Liviu Tudor Samoilă, Sergiu Deleanu și toată floarea cea apusă a
POMPILIA STOIAN. BRAŢELE DE ÎMBRĂŢIŞAT ALE PRIETENULUI DRAG de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379369_a_380698]
-
fost odată` ...a fost ca niciodată``... Așa începea tot basmul din străbuni Pe care buna ni-l spunea; noi, roată, Stam pe lângă ea, în crângul cu aluni. Și ochii limpezi , ca apa de izvor, Când îi priveam, povestea îmi părea, (Rostită doar de frumusețea lor), Că desmierda frumos, visarea mea. Genunchii, strâns și-i cuprindea Cu brațe albe, subțiri și delicate, Iar noi umpleam alene pajiștea, Ascultând povestea, sprijiniți în coate. Tâmplele-i cărunte, glasul ei ales Și chipul grav dar
A FOST ODAT` de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379461_a_380790]
-
fost odată` ...a fost ca niciodată``... Așa începea tot basmul din străbuni Pe care bună ni-l spunea; noi, roată, Stăm pe lângă ea, în crângul cu aluni. Și ochii limpezi , ca apa de izvor, Când îi priveam, povestea îmi părea, (Rostita doar de frumusețea lor), Ca desmierda frumos, visarea mea. Genunchii, strâns și-i cuprindea Cu brațe albe, subțiri și delicate, Iar noi umpleam alene pajiștea, Ascultând povestea, sprijiniți în coate. Tâmplele-i cărunte, glasul ei ales Și chipul grav dar
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
A fost odată` ...a fost ca niciodată``...Așa începea tot basmul din străbuniPe care bună ni-l spunea; noi, roată,Stăm pe lângă ea, în crângul cu aluni.Și ochii limpezi , ca apa de izvor, Când îi priveam, povestea îmi părea,(Rostita doar de frumusețea lor),Ca desmierda frumos, visarea mea.Genunchii, strâns și-i cuprindeaCu brațe albe, subțiri și delicate,Iar noi umpleam alene pajiștea,Ascultând povestea, sprijiniți în coate.Tâmplele-i cărunte, glasul ei alessi chipul grav dar luminos, micuț
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
trecutul se multiplică, se deformează, se metamorfozează. Speriată am alergat să te privesc în ochi să te întreb: de ce? de ce îmi oferi jocul între alb și negru? de ce de la frumusețea privirii tale treci să mă îmbraci în cuvinte de gheață, rostite aspru. Cu ce-am greșit? ÎNTREBARE INTERIOARĂ trăiesc cu ferestrele sufletului deschise iar vântul năpraznic al incertitudinilor tale îmi suflă puternic în perdeaua albă a sentimentelor. Nu vreau să te tulbur. Am înțeles! mă retrag încet, încet... iar pana iubirii
MESAJE POETICE (2) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381441_a_382770]
-
cădea la picioare. ,,Famam multi curantum pauci conscienciam”, completă Irod cele spuse. (Mulți se îngrijesc de faimă, puțini de conștiință!) Acesta este Caligula! -,,Nimium tentendo funem abrumpis!” fu replica procuratorului. ( Funia mereu întinsă se rupe!) Irod zâmbi cu ironie. Cuvintele rostite erau adresate lui? Sau se refereau la Caligula? -Voi fi atent la tânărul Agrippa, ilustre tetrarh, continuă procuratorul. Dacă va pune piciorul în Cezareea Maritima, îl voi aresta și îți voi da de știre. Tetrarhul se ridică de plecare iar
FRAGMENTUL NR. OPT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380828_a_382157]
-
conținuturilor culturale, atunci ne întrebăm cu obiectivitate cum a putut fi construit discursul său public vehement pe o schemă de gândire situată în totală contradicție cu ceea ce stă prins în rândurile de mai jos, scriitorul excluzând din start în monologul rostit tocmai ceea ce accentua puternic în „Semiotica” sa, și anume:: „codurile, acceptate fiind de societate, construiesc o lume culturală care nu este nici actuală, nici posibilă (cel puțin în termenii ontologiei tradiționale); existența ei este de ordin cultural și constituie modul
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]