5,386 matches
-
recunosc decât una sau două persoane, poate tocmai de aceea încerc să le descifrez adevăratul chip, ce ar putea fi reflectat în oglindă... Oglinzile au două fețe, sunt probabil de tipul celor cosmetice, cu o față magnificatoare. Ascultătorii mei le rotesc cu precizia unor prestidigitatori, când pe-o față, când pe alta. Oricât m-aș strădui, nu reușesc să surprind imaginea lor în oglindă. Așa se face că, tot mai concentrat fiind să interoghez oglinzile, acord tot mai puțină importanță expunerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
drum prin norul de praf, fum și reziduuri. În jurul meu, auditoriul începe din nou să capete formă. Se așază la fel cum erau la început, pe scaunele lor înalte, și fiecare ține câte o oglindă în mână, pe care o rotesc în mișcări largi ca pe un evantai. Și toți se cercetează pe furiș în oglindă, unii râd fățarnic, alții au lacrimi în ochi. Doar că eu acum pot vedea simultan în toate oglinzile. Chipul reflectat în toate unghiurile posibile din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mai ușor accesibilă, limbajul ei fiind mai simplu și mai natural. Orfeu a desfătat cele șase urechi ale Cerberului cu lira lui, după cum șerpii dansează sau se crispează într-o euforie paralizantă în prezența muzicii; "Ca șarpele pe muzici înnodat, / Rotit de două ori la mărul-soare" (Ion Barbu). Fie și în cantități umile, fericirea este la îndemâna oricui, fiecare trebuie să se fi bucurat cumva, cândva, de ea. Este privilegiul fiecărui muritor. Însă, dacă nu există nici măcar o amintire a ei, atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
copii, intitulată "Darurile Mării", și "Povestea Poveștilor" a lui Creangă, într-o ediție îngrijită cu ilustrații. Și fiecare dintre oaspeții mei țin câte o oglindă cu două fețe magnificatoare în mână, în care-și reflectă chipul din toate unghiurile. Le rotesc frenetic, ca pe niște evantaie japoneze într-o reprezentație Nô. Mă plimbam în jurul mesei, și mi-am zărit chipul din diverse perspective în toate oglinzile ce se agitau nervos în toate direcțiile. Toate oglinzile reflectau în mod ciudat chipul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
monitoriza traficul, toate mergeau în marșarier. Îndrăgostiții se plimbau agale pe alei, cu spatele înainte, semnalul sonor nu mai era claxonul, ci piuitul. Fiind un trafic de retragere spre casă, tot orașul era un univers de piuituri. Girofarul ambulanțelor se rotea în sensul invers al acelor de ceasornic și sirena suna de la Do la Si în octava a II-a. Un câine fugărea prin iarbă o pisică, cu coada ridicată ca o lance, vibrând amenințător pe la botul mâței, care se retrăgea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
laba oprită cu vârful spre cer sau cu degetele înfipte în podea, diferite pentru bolero, cadril, sârbă, de horă, de nuntă, de duet albastru, de break-dance zbârlit. Mamă, vreau să dansez, poalele să se desfacă, să se desfacă așa cum se rotește cerul cu stelele lui, cu nevăzutele ființe care ne privesc și ne aplaudă și dirijează fiecare gest, gând, gând-gest, gând-trup, gând-suflet și poalele să fie poale cerești, înstelate, amețitor de frumoase, pe care să zburde îngeri și heruvimi în vârtejul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de stâncă și ori de câte ori le atingea, stârnea un stol de țipete, care dispăreau atunci când își retrăgea palmele. Heruvimii o priveau pe furiș, pentru a nu fi surprinși de adulții cu aripi aprige și usturătoare, Mioara părea o vrăjitoare care-și rotește palmele în jurul globurilor de cristal pentru a-i dezvălui secretele viitorului. Dar ea nu făcea altceva decât să mângâie nimbul sferelor pe care nu era imprimat niciun țipăt, nici de pasăre cu limbă de șarpe, nici de șerpi cu cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
roțile zimțate, greșind direcția de rotație a manivelei, uitând să se oprească. Timpul mergea înapoi, era un concept care o luase razna, pentru că timpul din trecut împreună cu cel din prezent și cel din viitor erau trei benzi rulante, care se roteau în sensul de rotație al Pământului, încât viitorul, trecând prin prezent atingea trecutul; trecutul devenea viitor, apoi prezent, monoton, plictisitor de încet, mă săturasem de atâta plimbare printre timpurile cu atât de lungi căi late. Săream peste fanta care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și doi soli traseră de manetele trapei deasupra cofrajului din care țâșneau mustățile armăturii de oțel a viitorului zid. Betonul se scurse într-o clipă, soarele-și trimise o rază într-un ciob de lentilă și, pe când brațul macaralei se rotea ușurat de sarcină, betoniștii și începură să-și arunce vibratoarele în balta de mortar, fără ca nimeni să observe balotul înghețat în cămașa de forță a cofrajului. Scrisoare în Re orange Inadaptații D in clipa în care oprea trenul, studenții coborau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
sens unic, exagerat de tatuată cu galben dulceag și cărămiziu molâu, violet pupăcios, maronul sclivisit, verdele palid, pe când copacii ei sunt stripperi, câmpurile obscene așteaptă o țoală de silă, de milă, risipitoareo! Și tornadele de frunze galbene și gunoaie își roteau trunchiurile conice străbătând străzile de la un capăt la altul, căutând intențiile iernii care-ncepuse să-și trimită scrisorile de acreditare! Vântul se înșurubă pe trupul damnaților inspirați de ultimele zvâcniri ale toamnei, când vântoasele reginei albe începuseră să dea târcoale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
orașul se depărta încet, apărând privirilor ca o imagine vie privită dintr-un balon pentru ca, în cele din urmă, orașul să devină cât un timbru pe care îl puteai admira în detaliu cu o lupă uriașă. Timbrul porni să se rotească încet în sensul acelor de ceasornic precum imaginile de film care anunțau publicarea în vârtejul ziarelor de mare tiraj, informații speciale. Orașul-timbru și-a oprit rotația nebună, revenind tridimensional în mărime poștală și lipit cu zgomot de plicul senin al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
acelor de ceasornic precum imaginile de film care anunțau publicarea în vârtejul ziarelor de mare tiraj, informații speciale. Orașul-timbru și-a oprit rotația nebună, revenind tridimensional în mărime poștală și lipit cu zgomot de plicul senin al cerului. Plicul se roti la rândul său în jurul propriei sale axe și, asemenea elicei, nu i se mai văzu forma, ci doar rotația. Am rostit și eu și Mioara înspăimântați o mantră pentru a ieși din miraj. În spatele perdelei simfonice se află uvertura, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
poziție coborâtă și rotița în axul căii, cu personalul retras pe platforma de legătură și cu viteza maximă de 5-10 km/h. Din punct de vedere constructiv, este permisă deplasarea drezinei la un nou punct de lucru, numai cu platforma rotită în axul căii, (fără a se coborî), însă șeful formației va lua și verifica toate măsurile de evitare a accidentelor de muncă generate de lovirea (agățarea) personalului de elemente ale liniei de contact, asigurând apoi comunicarea cu conducătorul drezinei. 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
convins că voi ajunge om tocmai datorită bocancilor. Întotdeauna mi-a fost frică de lanurile de porumb. De la școală plecam împreună cu prietenul meu Gustav, ca să-mi pot sprijini gândurile, lanurile foșneau lovindu-mă cu știuleții uriași peste față, ciorile se roteau râzând cu croncănituri de mogâldețele pierdute în jungla foșnitoare, noi fumam uitând cu totul de școală și de magiștri. Mai opream să vedem ultimele vagoane urmând docile șarpele metalic, pe culoarul lui văzându-ne ca doi călători plecați pentru totdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
viitor. Bănuiam că Dincolo ne așteaptă un alt Mihai și un alt Gustav. N-aveți nimic în cap, decât vid! urla Sfântu' de Fizică. Dar vidul e plin! șoptea Gustav. E plin cu galaxii, celulele lui Dumnezeu. În jurul Soarelui se rotesc atomi și molecule la dimensiuni cosmice. În capul meu erau trenuri și lanuri de porumb. Avea dreptate Sfântu', știam tot ce era în afara cărților de școală, atât cât puteam noi, bieți subjugați ai materiilor reci. Și ca să ni se demonstreze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
că sunt frumoase, în jurul lor razele soarelui țeseau un curcubeu compus din străluciri verzi sau albastre sau negre ale ochilor din lumina verde sau albastră sau neagră a gândurilor din portocaliul cu zimți roșii strălucitor al poftelor sexuale în repaos, rotindu-se în sensul universal al acelor de ceasornic, cu artileria gândurilor tuturor bărbaților țintită spre gândurile lor, fără doborârea voluptuosului inamic, masculii își trimiteau corpul eteric amușinându-le gândul și sărutându-l, mângâindu-le brațele și trupul și sărutându-le, răsfirându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
o voce, atât de puternică era vraja, încât un magistru, lovit de șoc, leșină. După o clipă se lumină încet, fixându-și masca răsucită caraghios, cu botul la spate. O apăsare de buton, pete albe pe cer, fulgere roșii, galaxii rotindu-se în sensul invers al acelor de ceasornic, stele căutându-și din beznă alinierea sub vechile semne zodiacale. Și când imaginea se liniști, prezentând fără sonor școala, dintre noi țâșni Mioara Alimentară, strigându-ne pe fiecare pe nume, pipăindu-ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
avu efectul unei mantre. Pe dată ajunse, cerând găzduire la Mănăstirea Slătioara, de rit vechi, peste câteva zile urmând a fi Crăciunul, deși îl serbase la Brăila cu Any, apoi Anul Nou, deja trecut în neant. După ce acele timpului se rotiră de 720 de ori pe cadranul iernii, Gustav, umplând toate cărările, straturile de zăpadă, toți copacii pădurilor și porțile caselor cu numele iubitei, din banii oferiți de starețul mănăstirii, fără să știe de ce, se îmbarcă în autobuzul cu destinația Iași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
curent puternic în ceafă, Roja se răsucește în direcția ușii. În pragul Feroviarului stă Gulie, avînd pe el un maieu găurit și strîngînd în mînă un caiet studențesc. Intri sau ieși? strigă o voce, un nor de musculițe i se rotesc în jurul capului, Gulie aruncă o privire către masa din colț și pășește înăuntru apăsat de parcă ar fi avut o greutate pe umeri. Cum m-ai găsit? îl întreabă Roja, trăgînd cu ochiul la caiet. Mare maestru Dendé, parcă el ar
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
totul pentru ea și să aștepte să vadă ce se va întîmpla la capătul percheziției despre care Roja o pusese în temă că era posibil să se petreacă în acea noapte. Zbîîîrrrr, tacatacataca, simte cum i se dezmorțesc degetele, își rotește privirea pe deasupra meselor de lucru, au rămas doar ele trei, ce te miri așa Delfinaș? Dacă o mai lungim mult, ne prinde dimineața tot aici, Tușico, tiparul e mama croitoriei, spune Angelina, asta așa o fi, apoi urmează cusutul, atenție
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
înghesuiți în picioare alături de militari, și pe actorii și regizorii care mergeau spre Studiourile de Film. — Vi s-a făcut poftă, spune Roja, privind la luminile colorate din tavan, care încep să se aprindă rînd pe rînd și să se rotească amețitor. Din spatele unui pupitru încropit în dosul barului un individ pitic manevrează în sus și în jos la potențiometre, învîrtește la butoane, urmărește concentrat zvîcnirile acelor vumetrelor. — Dacă o s-o țină tot așa, o să mă apuce durerile de cap, începe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
a spart mitingul, au apărut cîteva autoturisme fără număr. Asta mi-a sărit în ochi la prima vedere, lumea a început să se adune ciorchine în jurul lor, derbedei, copii ai străzii, nici un individ serios, cînd la un moment dat tot rotindu-mi privirile în jur, pe cine credeți că văd la orizont? — Monte Cristo în persoană, ghicește Dendé, e la mintea cocoșului că fiecare din grupurile astea avea în frunte pe cineva desemnat dinainte. — Eu atunci am dat pentru prima dată
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Poate dacă ați mai fi rămas cu noi puțin pe Baricadă, completează Tîrnăcop, am fi făcut mai mulți purici. Se strînge lațul, se gîndește Roja, văzînd cum începe forfota din jurul Baricadei, toată zona s-a transformat într-un furnicar, își rotește privirea în jurul Pieței, arterele principale sînt blocate de cordoanele scutierilor, dublate de forțe ale armatei echipate ca de război așteptînd în dispozitiv de luptă. Cîteva autoturisme Dacia și Lada, abandonate la întîmplare pe trotuarele din fața Facultății de Geologie, îngreunează traficul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Și fabrica mergea din ce în ce mai prost, ajunse în pragul falimentului, printre colege se instalase o stare de invidie și răceală totală. Nu mai schimbau o vorbă nici măcar între ele, zile în șir situația rămînea neschimbată, simțea cum nori negri i se rotesc deasupra capului. îl repezea, nu mai era dispusă să stea de vorbă cu el nici măcar despre cum fusese călătoria. Asta-l interesa pe el? putea să-i fie rușine, îți vine și ție acuș’ rîndul, îl amenință printre dinți. Știi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
CAP. I Întâia mare iubire În fiecare zi, soarele străbate de la răsărit la apus un arc de cerc, rotindu-se implacabil pe firmament În jurul Pământului, așa cum mai toți pământenii cred, În pofida adevărului cosmic. Ajuns În apogeu de arc, soarele simți pentru prima dată chemarea de a se opri o clipă În centrul amiezii și de a privi În sufletul
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]