1,828 matches
-
dă deșteptarea ca într-o cazarmă. În el poezia face toate cărțile. În el poezia scrie toate cărțile. În el poezia ”dă în cărți” să afle cât de curpinzătoare îi este veșnicia. Este atât de mare, încât trupul i se rușinează de el, a bună-creștere, lăsând liber din ce în ce mai mult spațiu geografic, dar ocupând până la refuz spiritul vremii. Este ceea ce ne dorește nouă să fim, cu mult înaintea noastră, cu mult peste noi, este ceea ce este: Vasile Burlui. (ADI CRISTI) CE AU
CONGRESUL ELITELOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353590_a_354919]
-
provocatoare. Și bustul era diferit de cel al fiicei. Mai voluptuos, plin de chemarea de a te juca cu el, de a-l pipăi și a-l acoperi cu sărutări pătimașe, într-o joacă erotică plină de pasiune. Ștefan se rușină că se gândea la asemenea prostii privindu-și insistent partenera. O sfredelea cu privirile lui curioase. Tot timpul a fost un crai al litoralului. A luat de la viață tot ce era mai frumos. Nu a scăpat nicio oportunitate. Dacă îi
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353561_a_354890]
-
cu bolnavul, să-l înțelegi, să-i explici tot ce urmează să faci pentru a-l vindeca, să-l faci să aibă încredere în tine... ... Așa a terminat ea, învingătoare, iar eu m-am retras cu coada între picioare. Mă rușinam când o întâlneam și începusem să o ocolesc. De fapt, îmi era rușine de mine, nu de ea și i-am explicat acest aspect, dar era prea târziu... Mi-era necaz doar că... o puștoaică m-a pus la zid
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354003_a_355332]
-
masculin, indiferent dacă a fost sau nu creată noua entitate umană în stare de făt, femeia nu mai este „curată” în special dacă actul sexual a intervenit înaintea măritișului. Dacă această dezvirginare s-a produs fără acceptul ei, fata „se rușinează” iar efectul psihologic este deosebit de grav putând duce până la sinucidere. Maica Domnului, fetița Maria din Ierusalim, era căsătorită potrivit legii iudaice cu copilul Iosif din Nazaret iar momentul conceperii lui Iisus fiul lui Dumnezeu a fost relevată de Arhanghelul Gabriel
NAŞTEREA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354155_a_355484]
-
conștientizând că sentimentele au intensitate diferită de la om la om, că iubirea se manifestă felurit chiar în relația părinte-copil, poeta manifestă răbdare și bunăvoință pentru a convinge și nu vine cu argumente, ci cu o întrebare retorică în măsură a rușina pe îndărătnicul om, la orice vârstă s-ar afla el: „Cum să nu mângâi fruntea întristată,/ Obrazul cald ce catifea de crin era odată/ Ori mâna ce te-a legănat/ Cu dor și drag te-a mângâiat!” - Iubire de părinte
DRAGOSTE PURĂ SCĂLDATĂ ÎN DORURI ALBE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354524_a_355853]
-
e carne vie cu puroi. Pute a hoit. A mort. Nicușor a avut noroc: n-a apucat să se împută... El, pute deja. Până mai ieri-alaltăieri, mai mergea cu tramvaiul să se încălzească... Acum, îl dau oamenii jos și-l rușinează. Îi zic cum le vine la gură: împuțit, aurolac, bețiv nenorocit...Coboară. N-au dreptate! Nu-i bețiv, nici aurolac. Au dreptate! Este nenorocit, împuțit... Au dreptate: pute...Coboară și gerul il înhață-n colți de gheață. Viscolește. Iarna este
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
De ce nu l-ai dat pe nenorocit în judecată, fata mamii? - Pentru că însemna bani și timp. Pentru că afla toată lumea și mă făceam de râs. De aia, mamă! exclamă Adriana cu durere. Poate că discuția ar fi continuat, dar ea se rușinase toată și nu găsea cuvintele prin care să-și facă mama să înțeleagă ce s-a întâmplat. În schimb, se simțea mult mai ușurată și se gândea că-i va fi mai ușor să-i explice lui Cristian. S-a
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347045_a_348374]
-
el. Avva Simeon i-a grăit: - Fă rugăciunea diaconului! După ce s-a rugat, sfanțul i-a spus: - Du-te la Rait, de unde ai plecat! Când diaconul i-a spus că-i este rușine și că nu poate suferi să fie rușinat de oameni, i-a grăit avva Simeon din nou: Crede-ma, fiule, nu trebuie să te rușinezi de astă. Părinții te vor primi cu fata veselă și se vor bucura și se vor veseli de întoarcerea ta. Află și asta
LIVADA DUHOVNICEASCA (38) de ION UNTARU în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347201_a_348530]
-
Du-te la Rait, de unde ai plecat! Când diaconul i-a spus că-i este rușine și că nu poate suferi să fie rușinat de oameni, i-a grăit avva Simeon din nou: Crede-ma, fiule, nu trebuie să te rușinezi de astă. Părinții te vor primi cu fata veselă și se vor bucura și se vor veseli de întoarcerea ta. Află și asta că Dumnezeu are să-ți facă un semn în trupul tău, ca să cunoști că marea Lui bunătate ți-
LIVADA DUHOVNICEASCA (38) de ION UNTARU în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347201_a_348530]
-
l-a luat maică-sa la întrebări. Era mai supărată ca bunicul. L-a tras ușor de urechi, l-a muștruluit și i-a explicat cât de urât este să nu respecte programul și, mai ales, promisiunea. Tudorel s-a rușinat. - Iartă-mă, mamă! Nu se va mai întâmpla... Știi? Mi-a plăcut așa mult că Bătrâna a fost cuminte! Și a păscut numai iarbă bună, curată. Ocolește iarba mare crescută pe bălegar, știi? - Da, știu. Află că, dintre animale, calul
BĂTRÂNA (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357129_a_358458]
-
i-a spus Marin lui tataie, care nu auzea nimic sau se prefăcea că nu aude. -Du-te, măi neică, la treaba ta și lasă-ne în pace! Se ridică acum soarele și eu stau după altele, în loc să-mi scot cartofii. Rușinat de indiferența lui tataie față de meritele lui de la școală, Marian le-a făcut semn celorlalți copii, care, intimidați de grija lui tataie față de mine, nu au îndrăznit să se apropie prea mult și se șușoteau între ei. După ce tataie i-
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
linie, care începea să se înroșească și să se umfle. Era prima dată când cineva mă bătea peste mîini, dar a fost și ultima dată în viața mea de elevă. Așa de mult m-au durut liniile și m-am rușinat în fața clasei, că mi-am jurat să nu mai dau niciodată ocazii la astfel de situații usturătoare și penibile. Bineînțeles că toți copiii abia își țineau suflul și nu știau ce se întâmplase așa de grav de am încasat cele
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
mă urnesc...și deschid geamul. Vecinul de la I e la mașină, cu nevasta și fetița...se duc la biserică. Ea urcă în față, fata în spate, el se preface că are treabă la portbagaj și-mi trage cu ochiul. Mă rușinez și mă ascund după perdea. -Ți-o fi intrat o muscă-n ochi, ai? Pe frigul ăsta! Că și sufletul ar îngheța în ea. Linge-te pe bot și urcă în mașină, c-a lăsat asta bărbați mai ca lumea decât
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
printre amintiri Motto: „Noi, cred că ne-am născut din dor. De aceea acest nobil sentiment, ne urmărește pretutindeni, toată viața. M-am născut la sat, unde s-a născut și veșnicia. De aceea nu regret și nici nu mă rușinez de acest lucru.” Aurel I. Borgovan - „Dor de satul natal” 63 de ani petrecuți în exil n-au reușit să șteargă din memoria lui Dumitru Sinu, amintirea Sebeșului de Sus, din ținutul Mărginimii Sibiului, satul în care-și are rădăcinile
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
spune: “Mulțumesc!”, / Primind ce nu-ndrăznesc să ceară ... 15 iulie 2009” (Mai trece-o zi, mai trece-un veac). Liviu Jianu își asumă identitatea de român, așa cum își asumă identitatea și calitatea de creștin, la fel de firesc și fără să se rușineze nici de una, nici de cealaltă. Autorul oferă, nu numai cititorilor învățături și povețe, ci chiar și sufletului său îi oferă anumite învățături, mai ales, de a fi răbdător în suferință, în poemul care poartă titlul: “Învățături către sufletul meu
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
fereastra cu priviri obosite de atâtea așteptări, tăcerea e o dungă subțire cu umeri plini de ninsori. Iarna se clatină prin copaci ca o clipă lovită. Prin amurgul de deasupra mea cade o stea rătăcită. Râul se rostogolește-n vale rușinat de nudul lunii pitită-n barba teiului sub care îți sărutasem sânii. Îți ating umbra atârnată-n cuier, mă viscolesc insomnii, te-nchid în inimă ca-ntr-un album cu șterse fotografii. CÂNTEC Iubito, e-atâta rugăciune în nerăbdarea patului
POEME de GEORGE BACIU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357840_a_359169]
-
fără de moarte voi fi osândit Sparge între spații orice lăcate Trece vremea conștiinței de sine Celui ce în viața asta n-a gândit Dacă se desparte răul de bine PSALMUL 24 Către Tine Doamne urc sufletul meu Să nu fiu rușinat în veac de vrăjmași Cum este tăiată iarba de cosași M-ai învățat cum să fug de un ateu Nu pomeni ale mele păcate Din tinerețe și din neștiință Cu harul Tău hrănești orice ființă Mila și adevărul sub lăcate
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
plânsul meu în bucurie Te va lăuda pe Tine țărâna De trece cugetul spre veșnicie Sonetul meu să îți cânte peste veac Chiar necunoașterea îmi era frâna Prin care Te-am căutat drept tainic leac PSALMUL 30 Să nu fiu rușinat în veac mă scoate La casa de rugă nu mă lăsa-n drum Pleacă spre mine urechea Ta acum Mântuiește-mă când totul se poate Că puterea și scăparea mea vine De la mulțimea bunătății Tale Cu trup curat aștept ultima
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
acum Mântuiește-mă când totul se poate Că puterea și scăparea mea vine De la mulțimea bunătății Tale Cu trup curat aștept ultima cale Cum face mierea roiul de albine Apără-mă de cei ce mă prigonesc Să nu mai fiu rușinat că te-am chemat Să pogoare în iad cei ce mă gonesc Mute să fie buzele viclene Că vor să-mi frângă mândria de bărbat Când păcătoșii sunt bolnavi de lene PSALMUL 31 Fericit acel om fără de păcat Nici nu
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
frumoasă, cu buze conturate discret și, în același timp, foarte bine desenate de Creatorul suprem. Au zâmbit în același timp, comunicând telepatic perfect, realizând că gândesc aceleași lucruri. Dacă se întâmpla atunci când s-au întâlnit la Universitate, s-ar fi rușinat. Acum nu au avut rețineri. În sufletele lor se produsese acea osmoză, acea disponibilitate de a împărtăși tulburătoare emoții și, fiecare în parte, a simțit că aduce acolo, în acel spațiu bine zidit și adăpostit, imagini deosebit de plăcute, delicate și
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357794_a_359123]
-
puterea ta să îți cânte, împreună cu noi: Bucură-te, că ai ajutat-o pe văduva pe care rudele vroiau să o înșele; Bucură-te, că ai așezat-o în casa care i-a rămas moștenire; Bucură-te, că s-au rușinat cei ce cugetau vicleșuguri cu nerușinare; Bucură-te, că ai sărit în ajutorul celei rămase fără ajutor de la oameni; Bucură-te, că pe mulți alții i-ai izbăvit din cursele vrăjmașilor; Bucură-te, că trăiești fericirea celor însetați de dreptate
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
de cultură devenise discotecă iar școala de maiștri își închisese porțile, pentru că cine mai avea nevoie de maiștri, cînd totul trecea prin burta computerelor?! Dacă n-ar fi fost copiii, își zicea ea cîteodată, ar fi terminat liceul, dar se rușinase să se mai ducă la cursuri cu burta la gură, Ignațio era bun de sămînță, se zvonea că mai presărase cîteva progenituri prin satele din jur, vreo două învățătoare chiar îl reclamaseră, dar mereu se punea veșnica problemă: nimeni nu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]
-
fă, Aldelino, mînca-te-ar bunica să te mănînce ... fă, este adevărat ce se zice de tine, că vorbești prostii cu englezul ăla ... ei, ho, nu mă învăța tu pe mine, sigur că am înțeles că e japonez, da ce, fă, te rușinezi de limba ta? Lasă-mă, fă, cum adică nu știe rumînește, da' cum să nu știe, ce, e turc, dracu a mai văzutără turc japonez? Adelina nu mai știa cum să scape din ghearele lu' madam Jorjet, era frîntă de
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
CÂND NOI ERAM Autor: Florentina Crăciun Publicat în: Ediția nr. 578 din 31 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Am o oglindă după ușa, ascunsă mă privesc în ea De m-aș privi în văzul lumii fii sigur, că m-aș rușina Cât am avut sau cât de mult, pe toate ție ți le-am dat Acuma am ramas săracă și nu-nțeleg ce s-antâmplat? Pe creangă de salcâm, măi balnsează-un scrânciob, Ce știe el de noi, îl ninge sau îl apleacă
CAND NOI ERAM de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358494_a_359823]
-
lăsase pe coastele lui cu toate greutatea trupului ei și ce să-i mai fi răspuns, doar era clar că o violase, obsesia asta era în mintea lui de bărbat, care voia să fi avut el inițiativa și care se rușina la ideea că fusese slab și îl luase de fraier o puturoșică rea de muscă, ce și-a dorit să-și înceapă viața sexuală cu un bărbat adevărat și nu cu vreun puștan prin salciile dese de pe malul rîului, ca
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]