1,492 matches
-
mare, în sens opus unul altuia, astfel încât să se poată întâlni, coliziunea lor provocând moartea celor doi. Cel ce pierde în acest joc este cel care întoarce mașina primul, fiind considerat laș, dar el salvează viața lui și a celuilalt” (Rubin, Pruitt, Kim, 1994, p. 62). Ideea acestei tehnici este aceea de a arunca întreaga responsabilitate pe umerii celuilalt, deoarece doar acesta poate face ceva ca să salveze situația (în același timp însă, el este învins de acea renunțare). Această tehnică este
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
identifice ce o caricaturizează în disputa cu cealaltă parte). Henry Kissinger a elaborat tehnica pașilor mici, care presupune realizarea unor mici înțelegeri pentru a le menține părților aflate în procesul de mediere credința că vor ajunge la un rezultat. Jeffrey Rubin (apud Forsyth, 1983, pp. 89-90), în urma a numeroase studii privind eficiența intervenției terței părți, a dezvoltat următoarele trei condiții importante: 1) terța parte ajută oponenții să facă mai ușor concesii cu consecințe ce conduc mai rapid și mai eficient la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
-și rezolve conflictul, arătând mai puțină ostilitate și dovedind o dispoziție mai mare spre construirea unui acord (Myers, 1990, p. 509). O soluție în acest sens ar putea fi și tehnica de arbitraj propusă de Stevens și intitulată „oferta finală” (Rubin, Pruitt, Kim, 1994). În esență, fiecare parte este îndemnată să formuleze cea mai conciliantă ofertă a sa (ultima ofertă), iar mediatorul va fi cel care va alege una dintre acestea. Există, în acest moment, o situație de risc pentru fiecare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de a se impune în fața lor. Normele pot să fie factori deosebit de importanți atât în apariția, cât și în rezolvarea conflictelor în grup; mai mult, este posibilă apariția unor norme de grup prin care să fie susținută desfășurarea conflictului (Raven, Rubin, 1983). „Norma este orice atitudine, mod de a percepe, scop sau pattern comportamental care este împărtășit de partea dominantă dintr-un grup.” Normele sunt văzute ca un „mod corect de a gândi” de către mulți dintre membrii grupului. Noii membri învață
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
că vor trebui să funcționeze ca grup după aceste norme pe parcursul a trei luni de zile. 4. Pentru a analiza impactul comportamentului competitiv, vă propunem spre reflecție consecințele unui joc intitulat „jocul licitației dolarului”. Acest joc, propus de către Shubik (apud Rubin, Pruitt, Kim, 1994), are următoarea desfășurare: mai mulți oameni sunt invitați să participe la licitația pentru o hârtie de un dolar, pornind de la o sumă mică și ajungând la una ridicată. Cel care licitează cel mai mult va primi hârtia
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
București. Rășcanu, R. (2002), Psihologie și comunicare, Editura Universității din București. Roberts, K.; Hunt, D. (1991), Organizational Behavior, PWS-Kent Publishing Company, New York. Roco, M. (2004), Creativitate și inteligență emoțională, Editura Polirom, Iași. Ross, R. (1986), Speech communication, Prentice-Hall, New Jersey. Rubin, J.Z.; Pruitt, D.G.; Kim, S.H. (1994), Social Conflict. Escalation, Stalemate and Settlement, McGraw-Hill, Inc., New York. Rudică, T. (2006), Psihologie umană și paradoxuri ale existenței, Editura Polirom, Iași. Rybacki, K.; Rybacki, D. (2004), O introducere în arta argumentării, Editura Polirom
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nutrește o frazare nu lipsită de consistență, dar cu nestăpânite răsfățuri poematice, prin care poetul convertit la critică vrea să prefire ceva din atmosfera unei opere. El scoate cu larghețe, ca dintr-o besactea, ametiste și peruzele, topaze, opale și rubine cu care își „pietruiește”, etalând un apetit ca și oriental, discursul. Și în „viziunile” lui de călător (fie că sunt sau nu „viziuni de artă”) se lasă robit de feeria de nuanțe, de „poema de culori și fantasme” a câte
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
lui Francesco d’Assisi, Cântarea Fratelui Soare. K., evident, nu a fost „un principe al versului symphonic”, cum îl recomanda, cu aristocratică pompă, Al. Macedonski. Dar orice antologie de poezie simbolistă poate și se cuvine să-l includă (Opale și rubine, 1904, Poemele visului, 1906, Harpegii, 1907, Crini albi și roșii, 1917, Mozaic bizantin, 1918, Versuri, 1921). Poza pe care o cultivă multă vreme „harpistul” este aceea a unui trubadur nefericit, care își înstrunează, iar și iar, „liedul” afectuos, serenada palpitând
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
se apropie. Glume, farse (crude, uneori), dueluri ale vorbelor de spirit, dar și jalnice răsuciri de destin ori întâmplări rău prevestitoare. Anecdoticul, în suvenirurile noctambulului de altădată, e învelit într-un pitoresc legănat între surâs și nostalgie. SCRIERI: Opale și rubine, București, 1904; Poemele visului, Ploiești, 1906; Harpegii, Ploiești, 1907; Idila din Venezzia. Amorul lui Alfred de Musset cu George Sand, București, [1914]; Crini albi și roșii, București, 1917; Mozaic bizantin, București, [1918]; Versuri, București, 1921; Crinul mistic, București, [1942]; Sfântul
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
sonetului de școală parnasiană (Hérédia, la noi Al. Macedonski): „Ci vreau ca-n hieratică găteală/ Sub valuri de brocarturi și mărgele,/ Simțirea mea s-apară ideală”, iar imagismul reificat abundă: „camee”, cupe de ametist, trupuri de chihlimbar cu sânge de rubine, „cerul de zmalț albastru”, apusuri de mărgean. Dar la fel de prezente sunt și elementele poeticii simboliste: regia misterului, a mesajului fără răspuns, mistica Frumuseții, audiția colorată - „albastre duete de privighetori” -, dereglarea simțurilor cu „delir fantasmatic”, beție, veninuri, filtre erotice, nevroze, aiurări
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
erau maldărele de mărgăritare ale lui Petru Rareș, tatăl Ruxandrei (și membru, poate, al Ordinului „Lâna de aur”, calitate care îl îndrituia să poarte la gât lanțuri de aur de care spânzurau berbeci din același metal), ori pietrele scumpe (diamante, rubine, balașe, „zmaragde”, „olnidzuri”, „zafiruri”) ale lui Petru Șchiopul (amator de surguciuri cu pene de cocor, prinse în aur, garnisite cu mărgăritare și rubine). în dvera, lucrată în 1561, din biserica Mănăstirii Slatina, Doamna Ruxandra poartă un caftan roșu, „din nevăzuta
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
poarte la gât lanțuri de aur de care spânzurau berbeci din același metal), ori pietrele scumpe (diamante, rubine, balașe, „zmaragde”, „olnidzuri”, „zafiruri”) ale lui Petru Șchiopul (amator de surguciuri cu pene de cocor, prinse în aur, garnisite cu mărgăritare și rubine). în dvera, lucrată în 1561, din biserica Mănăstirii Slatina, Doamna Ruxandra poartă un caftan roșu, „din nevăzuta ei rochie ivindu-se doar mânecile strâmte prin gurile scumpului hilat”. în cea de-a doua dveră slătineană - despre care nu știm când
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aici (care le așeza și pe boieroaice sub semnul acelorași aplecări către lux: „Iar în jurul Doamnei stăteau soțiile marilor boieri îmbrăcate în mătase și strălucind de colane și brățări”): „Doamna purta brățări, inele și colane strălucind de mărgăritare mari și rubine...”322. Era și imposibil să nu impresioneze, să zicem, înfățișarea împărătească a Miliței, soția lui Neagoe Basarab, o „Despină”, căci cobora din familia de despoți sârbi a Brankovicilor, așa cum apare în tabloul votiv de la biserica episcopală din Curtea de Argeș (repictat ori
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
galbeni și două perechi de brățări de aur mai mici de 8 florinți, 8 linguri de argint și două pahare de argint de 1100 aspri [...] și o coroană de 600 aspri și o cunună de 800 aspri și ținte de rubin de 1000 aspri” (vezi DRH. B. țara Românească, vol. II, p. 113, doc. 117) -, cu compartimentele respective din foile de zestre ale fiicelor lui Constantin Brâncoveanu (tipărite de Ștefan Greceanu în ediția Vieții lui Constandin Vodă Brâncoveanu de Radu Greceanu, București
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
redactori Ioan Popea și Andrei Bârseanu. Fondurile necesare erau oferite de Reuniunea învățătorilor români greco-ortodocși din districtul Brașov. Dedicată problemelor de pedagogie, revista a publicat puțină literatură. S-au retipărit din scrierile lui Gh. Sion poeziile Butoiul gol, Cocoșul și rubinul. Ion Dariu și Andrei Bârseanu au colaborat cu versuri, Ioan Popea cu proză. În 1887 G. Coșbuc închina memoriei lui Timotei Cipariu poezia Non omnis moriar. S-au reprodus versuri de Anton Pann și Vasile Alecsandri (poeziile Țara, Odă) și
SCOALA SI FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289568_a_290897]
-
de Drept (1938-1946), cu întreruperi din cauza războiului. Încă elev, întemeiază în 1932, la Mizil, revista „Răsăritul de soare”, unde și debutează, scrie la revista școlară „Munca personală”, figurează ca redactor și secretar de redacție la „Prahova” (1934-1935), conduce „Boabe de rubin” (1935), apoi e redactor la „Deșteptarea României” (1937-1938) și membru al grupării de la „Sbucium” (1937-1938). Mobilizat, participă la război pe Frontul de Răsărit și este rănit, la Dalnic, în octombrie 1941. Întors acasă, funcționează din iulie 1942 ca inspector la
SECREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
cunoscută, alene se turcea - / goi, pepenii în vrejuri roteau lucite fese,/ iar trandafirul galben, ce se usturoia/ în stratul de legume printre cârciumărese// părea o rană nouă în carnea unui măr/ cu supurare suptă de musca-odaliscă/ și mii de răni, rubine, se zugrăveau sub zări/ ca-n coviltirul verde al carelor de Lipsca”. În pofida propriei opinii, formulată în termeni disprețuitori, despre G. Topîrceanu, considerat „poet de poșta redacției”, T. e un liric de aceeași speță, originalitatea lui constând într-o „combinație
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
de T.T. Burada, Țara țopilor, o analiză interesantă a unei comunități din ținutul Câmpenilor, în Munții Apuseni, în care se aduc argumente scoase din Magnum Etimologicum Romaniae al lui B.P. Hasdeu și din istoricul bizantin Constantin Porfirogentul, îi aparține lui Rubin Patița. Alte note și însemnări de voiaj, toate scrise cu spirit de observație, conținând aplicate comentarii personale dau, pe lângă Gabriel Donna (Insula Șerpilor) și Dimitrie Ghica-Comănești (Vânătorul de crocodili - întâmplări aventuroase dintr-o călătorie în Africa), numeroși anonimi aflați în
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
în Hades”. Eroul studiază în profunzime temeiurile reformei. Și, pentru ca nimeni să nu creadă că fundamentele ar fi cumva șubrede și tenebroase, Rosenkreutz ne relatează că a găsit în străfundul cavernelor un soare artificial, o lumină extraordinară produsă de mari rubine care făceau vizibile inscripțiile și imaginile pline de înțelepciune ale adâncurilor. Reformei educaționale și politice pare a-i fi dedicată „ziua a șasea”. Rosenkreutz, însoțit de alți „alchimiști”, trudește din greu la cuptoare, retorte și aparate pentru a „recrea viața
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să demonstreze că, odată incluse în tehnologia educațională, ar putea avea un impact pozitiv asupra activității din clasă. Dar niciodată nu s-a putut ajunge la stăpânirea „operațională” a obiectivelor afective într-o manieră sigură și mulțumitoare. În 1977, Luis Rubin a încercat să realizeze o sinteză a soluțiilor oferite, până la acea dată, marilor probleme ale curriculumului umanist. Manualul editat de el (Curriculum Handbook: The Disciplines, Current Movements and Instructional Methodology) relua vechea întrebare: „Care este cea mai valoroasă cunoaștere?”. Dar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a încercat să realizeze o sinteză a soluțiilor oferite, până la acea dată, marilor probleme ale curriculumului umanist. Manualul editat de el (Curriculum Handbook: The Disciplines, Current Movements and Instructional Methodology) relua vechea întrebare: „Care este cea mai valoroasă cunoaștere?”. Dar Rubin o reformula în „termeni umaniști”: „Ce trebuie să le spunem noi copiilor?”40. Nu este vorba, aici, despre o reformulare gratuită, nu e „aceeași Mărie cu altă pălărie”. Întrebarea lui Rubin mută accentul de pe „teorie” pe „destinul individual”, concret, al
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vechea întrebare: „Care este cea mai valoroasă cunoaștere?”. Dar Rubin o reformula în „termeni umaniști”: „Ce trebuie să le spunem noi copiilor?”40. Nu este vorba, aici, despre o reformulare gratuită, nu e „aceeași Mărie cu altă pălărie”. Întrebarea lui Rubin mută accentul de pe „teorie” pe „destinul individual”, concret, al generațiilor de copii care vor atinge maturitatea în secolul XXI. Conotațiile cuprinse în interogație erau grave și revelatoare. Din păcate, soluțiile pe care Rubin a reușit să le adune în manualul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aceeași Mărie cu altă pălărie”. Întrebarea lui Rubin mută accentul de pe „teorie” pe „destinul individual”, concret, al generațiilor de copii care vor atinge maturitatea în secolul XXI. Conotațiile cuprinse în interogație erau grave și revelatoare. Din păcate, soluțiile pe care Rubin a reușit să le adune în manualul său nu erau pe măsura acestei simple, dar profund umane îngrijorări. Nici încercarea similară a lui Harold G. Shane nu a avut mai mult succes. Lucrarea sa Curriculum Change: Toward the 21st Century
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în Marea Britanie pare să fi fost un american: Lawrence Stenhouse, care a lucrat în Anglia în anii ’70. El a lansat în 1971 faimosul Humanities Project, influențat de ideile lui Schwab cu privire la valoarea formativă a artelor plastice 52. Provocărilor lui Rubin Barrow le-a răspuns, în 1975, Decker F. Walker. Împreună cu William A. Reid, el a realizat un studiu comparativ, obiectiv, menit să lămurească disputa curriculară anglo-americană iscată de Barrow: Case Studies in Curriculum Change: Great Britain and the United States
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
L. Barker, D. Miles (eds.), Behavioral Objectives and Instructions, Allyn & Bacon, Boston, 1970; J. Popham, Educational Evaluation, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, 1975; J. Popham, D. Carlson, „Deep Dark Deficits of the Adversary Evaluation Model”, Educational Researcher, 6 (6), 1977. 40. L. Rubin (ed.), Curriculum Handbook: The Disciplines, Current Movements and Instructional Methodology, Allyn & Bacon, Boston, 1977. Deși această încercare de sinteză nu s-a soldat cu rezultatul scontat, Rubin și-a dezvăluit ideile profunde în lucrarea sa de mare sensibilitate și frumusețe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]