154,553 matches
-
alți jurnaliști care pun întrebări standard stupide, dovedind că habar n-au cu cine stau de vorbă și nici nu-i interesează. (Unei asemenea tinere �inocente", venite la redacție să-i ia un interviu lui Nicolae Manolescu și care îl rugase pe Alex. Ștefănescu să-i spună cîteva titluri de cărți ale acestuia pentru o scurtă prezentare, colegul nostru amator de farse i-a dictat, și absolventa de Jurnalistică a notat fără să clipească, o bibliografie selectivă... a lui Eugen Simion
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
conotațiile apotropaice, hiperbatul, parecheza, tmeza și zengma. într-un mod semasiologic. Un text care are deja aproape 500 de pagini și nu știu ce este. Un anunț: ofer servicii de administrator vilă, spăl, calc, gătesc, fac curat, la nevoie latru prin curte. Rog seriozitate." Căldură mare În șapoul rubricii Convorbiri incomode din LUCEAFĂRUL nr. 25 din 30 iunie se poate citi: "în pragul celor 95 de ani pe care îi va împlini la 18 martie, domnul Barbu Brezeanu se ferește de interviuri cît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
cu care defilezi îi sfidează printr-un lux greu cu parfum de corupție. Anul trecut, în partidul de guvernămînt se dăduse un caz ca la întîlnirile cu alegătorii să nu mai poarte nimeni lanțuri, brățări și ghiluri de aur. Mă rog, pe astea le lasă omul acasă, dar unde își pitește casele, unde își ascunde mașinile, iar de cînd cu declarațiile de avere, conturile în bancă? Cînd Ion Iliescu a bătut șaua să priceapă PSD-ul, ba cu capitalismul de cumetrie
Mișcarea marelui pendul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12726_a_14051]
-
am pus repede pe față cîte-un zâmbet poznaș. VP-ul: „A, da? Așa o fi.” Dorel: „Dar mai cerem!” VP-ul: „Hmmm.” O ospătăriță tocmai trecea pe lângă masa noastră. Dorel a interpelat-o prompt: „O carafă de vin roșu, vă rog!” Ospătărița: „Cu plăcere! Douăzeci și doi de dolari.” Dorel: „Ah!” VP-ul, după o clipă de tăcere: „Lasă, că plătesc eu!” Dorel, după o nouă clipă de tăcere: „Cum doriți.” În continuare, Cristina a Început o conversație antrenantă cu nevasta
Petrecere cu vin roșu și ciocolată Lindt. In: Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_283]
-
Cronicar Regii de la Cotroceni În Curierul românesc, revista românilor de pretutindeni, mai exact în nr. 5/mai 2004, în plină campanie electorală pentru locale, Adriana Mocca pregătește intens descinderea sau, mă rog, ascensiunea lui Teo (Trandafir), într-un viitor oarecum previzibil, la Palatul Cotroceni. ,,Teo Trandafir, zice Adriana - căzută într-o admirație mistică față de prestația logoreică a susamintitei - este singura vedetă feminină de televiziune pe care ar vota-o toată populația posesoare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12747_a_14072]
-
a căutătorului de izvoare, avînd reprezentări subtile, freatico-peisagistice ale umidității. Un alt debutant din Oglinda literară, de data aceasta un bărbat, invocă o lume a umezelii obscure, mai degrabă igrasioase decît la vedere. El șoptește insinuant și senzual: Încet, te rog, încet / sărută-mă pe frunte / să-ți simt umezeala sufletului. / Nu respira! Aburul tău / inspirat de lăcomia mea, / va umezi și sufletul meu./ Contopiți, vom traversa / rîul cu nuferi albi." (Copilărie-umbră) Nu putem încheia acest excurs prin ceea ce s-ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12747_a_14072]
-
de o alta, de o pagină de revistă, a unui domn Florin Lobonț, în care mi se impută cu expresii contondente idei pe care nu le-am avut niciodată, îmi sugerează că ceva nu este în ordine. De aceea, îi rog pe ce doi polemiști să renunțe pentru o clipă la eleganții lor ochelari de cal, să bea câte un pahar cu apă rece și să recitească, fără idei preconcepute, articolul meu pe care îl rezum: ca orice om normal cu
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
Și e mai bine, că mai s-au găsit alți Giuvărești, acuma. Îi distinge de alții. Au dat cîțiva intelectuali distinși, mari medici, diplomați, miniștri, chiar fratele bunicului meu a fost de trei ori ministru de Externe în 1910, mă rog, asta-i familia Djuvara. În momentul cînd s-a căsătorit mama cu tatăl meu, Marcel Djuvara, care era un om admirabil, ieșise primul la Școala Politehnică din Berlin, era totuși o dovadă la 1902-1903, nu mai țin minte la ce
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
fost un foarte prost administrator. Am găsit prin documente, cum a vîndut toată Piața de flori, astăzi cartierul Hanul lui Manuc, pe-acolo, în plin București ! El a vîndut terenurile alea care ar face miliarde astăzi, mii de miliarde, mă rog. Și a cumpărat o moșie în Dobrogea, îndată după dobîndirea Dobrogei, în 1878. O fi crezut că și-a asigurat copiii. Avea 5 copii. A cumpărat 5000 de pogoane, adică 2500 de hectare, ceea ce făcea totuși 500 ha de fiecare
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
un ofițer, a alergat după el, l-a luat de mînecă și i-a vorbit pe franțuzește, Domnule ofițer, nici nu știa să citească care sînt gradele în Rusia, cu toate că ea era fată de general, îi zice " Domnule ofițer, vă rog făceți-mă să trec podul, am copii dincolo de pod." Și ăsta se întoarce, nițel cu un obraz sever și îi spune"Sînteți franțuzoaică?". Și atuncea timp de cîteva secunde mama se întreabă : Ce să spun ? Să spun că sînt din
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
să țiu minte nimic. - Credeți în destin? - Păi asta ar fi o dovadă ! Gîndiți-vă că dacă am am plecat de la Sankt Petersburg în ziua Marii Revoluții și că pe urmă, plec de la București la 23 august "44! Sînt niște ..., mă rog, fă-mă mamă cu noroc și pe-urmă aruncă-mă în foc, asta a fost clar. - Toată viața dumneavoastră demonstrează că sînteți un român adevărat. Foarte român. - (rîde) Adică fiindcă am supraviețuit... - Nu. Adică v-ați întors în România imediat
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
silueta debilă, pieptul plat, umerii fragili. Lui Yoel i se părea cîteodată bătrînă, de o vîrstă cu cele două bunici ale ei, dacă nu și mai vîrstnică. Vorbea laconic: "Pe ăsta l-au mai dat și anul trecut", "Fă, te rog, sonorul mai mic, te asurzește". Sau: "Aveți înghețată în frigider". Cînd intriga se întețea, Netta comenta: - Precis, casierul e asasinul. Sau: Pînă la sfîrșit o să se întoarcă tot la ea. Sau: Ce stupiditate! Cum poate ea să știe că el
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
profităm de acest câștig. Problemă organizării pe teren este crucială. O vom discuta În amănunțime. Cu această ocazie se află printre noi studentul Eni Han, președintele fondator al T.U.N.Ț. Timișoara, Însoțit de domnujl Învățător Dumitrache. Domnule Eni, te rog să te prezinți. Vreau să te cunosc În mod official. Apropie te ! “Domnule Președiunte, vă sunt recunoscător pentru cinstea pe care ați acceptat să mi o faceți. Văd că sunt singurul reprezentant al T.U.N.Ț. Sunt membru al P.N.
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
nu mi -a plăcut atitudinea Profesorului Anton Crihan. A refuzat candidatura propusă de noi În județul Vaslui. Mi-a declarat că rușii vor comuniza Țară și că el se va mulțumi cu postul de profesor la Agronomia din Iași.” “Va rog să-l scuzați. Îi dau dreptate În ce priveste prezicerea, dar nu aprob gestul. E păcat că se merge spre dezastru. Casă de Panciu este conștientă. Domnul ministru Mihalache ar putea să vă afirme. Ilhanul Ștefan, tatăl meu, a fost
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
dar chiar așa se va Întâmpla din ordinul lui Stalin. Ca să fiu În legalitate trebuie să mă Înalte la rangul de Mitropolit al Moldovei. Tradiția noastră o cere. Deci, În calitate de membru al P.N.T. și de șef al Organizației județene, vă rog respectuos să mă ajutați. Dealtfel, ar fi mult mai bine sa ma aveți pe mine, un prieten, decât pe un străin dușman la capul Sfintei Noastre Biserici. Aș putea Îndulci deciziile celor mari ! În camera se auzi o rumoare deoarece
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
cele spuse de Domnul Penescu drept un injuriu nedrept față de Părintele Marină. Dacă aș fi În locul Domniei Tale, aș accepta cererea. Din cauze de strategie politică. Un om de al nostru, la cârma Bisericii, ar fi un pas pozitiv. Va rog să mă credeți că regimul comunist va fi impus, iar noi vom ajunge prin pușcării. Dacă vom pierde alegerile ar trebui să ne refugiem pe unde vom putea, deoarece, altfel, vom cădea victimele nevinovate ale celor care au decis deja
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
agresată de vorbe, de interpretări. Cel mai tare m-a deranjat reacția Marianei Marin la felul meu de-a fi: m-a făcut securistă 15 ani la rând. Și eu nu știu ce e aia. Chiar doresc, cu ocazia asta, să îi rog pe cei de la CNSAS să îmi verifice dosarul, ca să se termine o dată cu povestea asta. Dacă va fi ceva în neregulă, să facă public lucrul respectiv. - Felul în care se raportează critica la ceea ce scrieți vă influențează ? - Un critic tânăr, pe
ANGELA MARINESCU: “Totul este poezie, dacă te pricepi să vezi” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/12780_a_14105]
-
bântuie prin cap și un vânt al libertății extraordinar, pe care mi-l controlez mai ales prin scris. Niciodată nu am căutat să fiu religioasă. Am cochetat, cândva, cu niște interpretări ale Evangheliei după Toma, pentru că Sorin Dumitrescu m-a rugat. Oricum, de pe la al o sutălea verset, nu mai eram bună de nimic și când obosesc, încep să delirez. Am simțit că e prea mult pentru mine, că teritoriul respectiv nu îmi era propriu. Am accente mistice în scris, dar cred
ANGELA MARINESCU: “Totul este poezie, dacă te pricepi să vezi” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/12780_a_14105]
-
Cronicar Rugați-vă pentru fratele Nicolae! Aș fi vrut să-l cunosc pe Nicu Steinhardt. În chilia lui de la Rohia am poposit într-o vară frumoasă și liniștită. M-am uitat de jur împrejur, în camera mică, austeră și, totuși, de o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
victimelor sale. Trebuie să reiau afirmația lui Alex Leo Șerban: lungmetrajul e atât de dureros de previzibil! Nu doar la nivelul scenariului, ci și ca unghiuri, mișcări ale camerei, compoziția cadrelor... Iar predictibilitatea e sărutul morții pentru acest gen. Mă rog, poate fi interesant pentru cineva aflat la prima vizionare a unui thriller, dar cum genul e atât de uzat și abuzat de Hollywood, greu ai găsi o astfel de persoană...
Degenerarea thriller-ului by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12289_a_13614]
-
am căzut peste o suită de recenzii ale dlui Florin Paraschiv. Cităm din aceea conscrată Psalmilor (Ed. Zedax, Focșani, 2003) ai poetului Constantin Ghiniță: "S-ar zice că poetul creștin adoptă o ținută de atac paulină asupra target-ului transcendental". Mă rog, n-am înțeles, dar să vedem versurile citate în sprijin de către recenzent: "și-așteptam din Ceruri cîte-un Sol/ mistuit de întrebări și gînduri/ încolțit de strigăte cuminți/ am plecat din mine rînduri-rînduri/ în culori pe care să le-asculți." Nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
în circulație, altele devenite între timp curente și banale. Revenind la căpșunar, confirmăm că termenul are în utilizările actuale mai ales sensul de "culegător de căpșuni": "toate persoanele de sex feminin interesate de o carieră de căpșunar în Spania sunt rugate să se prezinte la preselecția organizată de AJOFM" (Timpolis 914, 2003); "printre cei afectați sînt, de pildă, Ťcăpșunariiť plecați la muncă în Spania" (EZ 26.03. 2004). Într-un citat, cuvîntul apare însoțit de un derivat similar, măslinar, care nu
"Căpșunar" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12309_a_13634]
-
a mizat probabil pe mediatizarea ei. Așa s-a întîmplat, dar nu în sensul dorit de premier. Spune undeva dl Năstase că se pot cîștiga bani buni și scriind cărți. Poate cărți de credit, fiindcă din autorlîc nu prea. Mă rog, poate în cazul dlui Năstase s-o fi dat vreun ucaz discret la partid să i se cumpere cărțile, fiindcă în topul vînzărilor din librării numele său nu figurează. Mai spune dl Năstase că a ajuns în FSN deoarece soția
Fotografii retușate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12318_a_13643]
-
și vaticinații: ,Cu vremea se va constata, de pildă, că Paul Goma este un prozator minor". Pe liniatura binecunoscută a postideologiei, dl Poantă blamează demersul criticii la adresa perioadei totalitare, drept un ,tip de discurs ideologizant la rîndul său". De ce mă rog? Să-i urmărim raționamentul: ,El elimină din start caracterul individual al experienței estetice". Cum așa? Urmează, ce e drept, enunțul unui adevăr aproximativ: ,Valoarea estetică este creația unui individ anume și nu poate fi nici influențată, nici explicată prin formele
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
de un an de la dramatica întâlnire cu Țuculescu. între timp aflasem că se îmbolnăvise de cancer. Nu mai avusesem prilejul să-l văd. Și iată că, pe la trei sferturile lui aprilie 1962, primesc un telefon din partea fratelui său Șerban. Mă ruga, în numele întregii familii - explicându-mi că nu o putea face chiar soția artistului, pentru că își fracturase un picior - să-l vizitez pe "dragul nostru Țucu" pe patul de suferință și să încerc a-l convinge să-și semneze tablourile pictate
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]