1,096 matches
-
bătute cu furculița printre ițe ar fi avut grosimea firelor de păr și ar fi fost vopsite-n milioane de culori. Iar în medalionul din mijloc, în mărime naturală, era mama ținîndu-mă-n poală, ea minunată și majestuoasă, cu obrajii scobiți, rujul ieftin pe buze și rochița cu buline, cum se purta pe atunci, iar eu în spielhosen galbeni bufanți, cu o rățușcă pe pieptar, adică tocmai în pantalonașii mei de joacă pe care-i lustruiam toată ziua pe cadrul de lemn
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
se făcuseră stacojii. A izbucnit în plâns deodată, așa, cu hainele-n brațe, și-apoi s-a lăsat să cadă pe preșul de pe jos, ghemuită și hohotind înăbușit. Și-a tras până la urmă hainele pe ea, și-a dat cu rujul ei portocaliu în oglinda de pe ușa șifonierului (în care eram și eu, în spielhosen-ii mei, cu capul meu mare încadrat de codițe ițit după crețurile rochiei cu buline a mamei) și a revenit în duhoarea dulce a odăii înțesate de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ei erau slabi, cu pielea moale, cu o dezamăgire pe care n-o înțelegeam încă trăgîndu-i în jos mai puternic ca gravitația. Față veștedă și luminoasă pe care doar gura, mereu acoperită de cel mai umil, mai grosolan, mai ieftin ruj cu putință, zâmbea. Acest zâmbet îl căutam mereu pe fața mamei, în susul lui urcam pe versanții pomeților ei, scotocind sub cutele pielii din jurul gurii, ce însemnau zâmbet, descoperind mușchii striați ai feței, cu micile lor tendoane albe, detectîndu-i pe cei
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
lui. Și mama lui era cea mai slabă dintre toate mamele, îi puteai număra vertebrele la ceafă, sub părul făcut coc. Și avea obrajii atât de scobiți, cu pielea moale... Și buzele palide, chiar dacă, rar de tot, dădea cu puțin ruj. Iar părul ei spălăcit era subțire ca pânza de păianjen. "Ce știe el? El parcă acolo s-a născut, la școala lui de ziariști, nu la Banat. Da' maică-sa, când a venit la noi anu' trecut, ții minte cum
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
la rând să simtă mireasma uleioasă de regina-nopții pe care Soile o-mprumutase pe ascuns (avea să afle el mai tîrziu) de la mama ei, al cărei budoar de femeie singuratică adăpostea un număr surprinzător de flacoane și creme, rimeluri și rujuri, clești de curbat genele și seringi de umflat buzele cu parafină, droturi pentru făcut bucle, pensule pentru pudrat obrajii, rețele pentru prins părul, precum și șifoniere-ntregi de lenjerie intimă de dantelă, roșie, neagră și sidefie, portjartiere complicate ca niște harnașamente
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
se strânseseră și ele-ncet spre cortină, lângă bazinetul focii care cânta din goarne. Una avea nasul cam mare, alta un neg pe gât, alta era cam deșelată, dar îmbrăcate atât de feeric, numai scli-piciuri și danteluțe, cu buzele-ngroșate de ruj și genele încărcate de fard, alcătuiau împreună un grup de mici zâne, cum se spunea-n Gruzia că poți vedea noaptea, în vreun luminiș cețos de pădure, după care rămâneai mut sau șchiop sau nătâng toată viața... " Gata, intrați!", le
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mai trebuia construit, căci el nu putea fi adăugat, ca mușchii peste schelet, organele Ppste mușchi, nervii peste organe, pielea peste nervi, sexul peste piele. Sufletul nu e un element, ci o postură a trupului, cum zâmbetul nu e un ruj, ci o schimbare a desenului gurii. Deodată corpul Omului Șarpe zâmbi, ca o gură cărnoasă, un zâmbet bun, tandru, adresat Creatorului său, așa cum copilul zâmbește feței familiare a mamei. Gura gravă, ne-nsuflețită, a trupului mort se întinde deodată-n
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și mari, bine conturați prin rochia cu imprimeuri, și purta o bască frez, cochetă, peste buclele coafate modern. Era fardată cam strident, cu codițe lungi de rimei în prelungirea ochilor și cu forma de inimioară a gurii mult exagerată de rujul unsuros. Totuși, pentru o prostituată, Coca nu avea o figură vulgară și, dac-ai fi văzut-o dimineața, când n-o vedea nimeni, ai fi avut surpriza să privești o fată de la țară, cu trăsături regulate și inexpresive, frumoasă mai
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și, dac-ai fi văzut-o dimineața, când n-o vedea nimeni, ai fi avut surpriza să privești o fată de la țară, cu trăsături regulate și inexpresive, frumoasă mai mult datorită tinereții ei. Zâmbetul ei adevărat, cu totul ascuns de ruj și de pudră, era bun și timid, dar avea parte de el doar oglinda. Acum, rimelul gros de pe gene părea și mai intens, pentru că, ieșind brusc în soare din penumbra camerei, fata strângea ochii și ridica pomeții, arătîndu-și totodată dinții
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
părea și mai intens, pentru că, ieșind brusc în soare din penumbra camerei, fata strângea ochii și ridica pomeții, arătîndu-și totodată dinții de sus, de un alb prea lăptos, fără transparență, ieșind din gingii ciudat de palide în contrast cu sîngenul violent al rujului. Și Maria strângea din ochi, orbită de lumină. Ea nu era deloc aranjată și mirosea a mărar. Permanentul 1 se dusese de mult, căci nu ținea în părul ei cu firul subțire și fragil. Serile își mai punea părul pe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
marmură, așa cum praf de marmură avea și-n păr, îl întrebă deodată, ridicând capul: "Ai văzut-o?" "Aseară. E chiar acolo unde ne-a spus Cees." "Cum arată?" Cedric ridică din umeri: "Ca toate celelalte: chiloți și sutien de dantelă. Ruj pe buze. Șatenă. Sau blondă. Nu mai știu. În lumina aia putea să fie oricum." "Și cât a cerut?" "Din câte zice Cees, nimic. Ne duce de bună voie." Negrul ezită. Avea figura îmbătrînită a unui hobo înțelept, cu fruntea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
luxoase: un pat cu baldachin, așternut cu cea mai proaspătă și mai apretată olandă, două noptiere lăcuite, cu sertarele armonios curbate și-ncrustate cu sidef, un mare bufet cu vitrină, plin de cristaluri și-o măsuță de toaletă încărcată cu farduri, rujuri și pomezi, răsfrânte într-o mare oglindă cu două aripi laterale, puțin aduse în față. Și, prins de tavan cu o tijă nesfârșit de lungă, un mare candelabru atârna, cu brațele curbe și rășchirate, peste întreaga-ncăpere. Maarten găsi, pe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
așeză într-o seară însăși Pallas Atena, prea însetată, după slujbă, ca să mai fi trecut pe acasă pentru de-machiat. "Hoi! Alles goed hier?" întrebase zeița jucîndu-și ochii în toate părțile. Era dată pe bot cu o cantitate nerezonabilă de ruj fraise, lucios ca untura. Maarten aflase câte ceva despre ea, ca și despre ceilalți din noua sa lume. Zeița se numise o dată Bert, dar își schimbase încă din școala primară numele în Bertine și, în loc să ajungă cultivator de lalele ca taică
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cum un câine negru se apropie, levitînd parcă deasupra asfaltului, de silueta spectrală a zeiței și-i atinge afectuos cutele mantiei. "Hai, Frits!", citi într-o ultimă clipă de luciditate pe buzele statuii, ce se dizolva într-un aer de ruj topit. O luară pe jos spre cartierul roșu, al cărui tumult se făcea auzit deja undeva către est, unde și cerul părea mai aprins deasupra acoperișurilor țuguiate, de parcă o explozie sau un incendiu și-ar fi răsucit limbile către cer
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mea, mă atinse Încetișor pe genunchi. — Relaxați-vă, Îmi zâmbi. Nu vă grăbiți, nu-i așa? Am scuturat din cap și am privit-o cum fumează țigara până la capăt. În scumieră mai erau câteva mucuri, toate purtând din abundență urma rujului ei, dar nici una dintre țigări nu fusese fumată mai mult de câteva fumuri, și mi-a trecut prin cap că ea era de fapt aceea care avea nevoie să se relaxeze și că probabil nervozitatea ei avea o cauză. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
cu un corp otova de sus până jos ca un puț de mină. Părul ei era la fel de natural ca parada În marș pe Wilhelmstrasse și era cât se poate de evident că purtase mănuși de box atunci când se dăduse cu rujul sângeriu pe buzele-i ca o agrafă de birou. Sânii ei erau ca posteriorul unei perechi de cai de povară la sfârșitul unei zile lungi și grele. Poate că mai avea câțiva mușterii, dar m-am gândit că erau mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
jur Împrejur, iar În mâini ținea o poșetă din pânză neagră cu mânere și Închizătoare de culoare albă, și o carte pe care o puse jos când am intrat În sala de așteptare. Ochii albaștri și buzele perfect date cu ruj Îmi zâmbeau cu o prietenie dezarmantă: — Herr Gunther, presupun. Am aprobat-o dând prostește din cap. — Sunt Inge Lorenz. O prietenă de-a lui Eduard Müller. De la Berliner Morgenpost? Ne-am strâns mâinile. Am descuiat ușa biroului meu. — Intrați și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
credea că vestea o va face fericiă pe Yunhe. Dar aceasta e mai mult decât dezamăgită. Yunhe crapă ușa un pic, arată stingherită și jenată ca un copil care a fost surpins furând. E în pijamale, cu părul ciufulit și rujul întins. Nu deschizi ușa? întreabă Yu Shan. E dezordine înăuntru. Blocând ușa în continuare, Yunhe propune: Putem să ne întâlnim peste o oră la ceainărie? Însă Yu Shan a văzut deja. În spatele ușii e un tânăr, noul iubit al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
a coborât doar până la jumătatea pasarelei, când în urechi o izbește un dialect străin. Totul va fi diferit aici, se gândește în sinea ei. Deasupra ei, reclamele de neon clipesc precum ochii unui dragon. SĂPUNURI ENGLEZEȘTI, PERIUȚE DE DINȚI JOHNSON, RUJ FRANȚUZESC TRANDAFIR DE CATIFEA. E fascinată. Domnul Shi e un bărbat care are puțin peste treizeci de ani. Are trăsături tipice din Shan-dong, e înalt și lat în umeri. Râsul îi răsună ca tunetul. Mă întâmpină cu căldură și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
tatei; ochii noștri erau neîncăpători pentru câte aveam de văzut. Telejurnalul nu ne arătase niciodată asemenea lucruri, însă tata părea să fi știut el ceva. Poate de la postul de radio străin. Noi ne așteptaserăm la magazine cu rafturile doldora de rujuri și gumă de mestecat. Asta aduceau totdeauna cei sosiți de prin alte țări, când veneau în vizită la rude. La Veneția nu existau străzi și trotuare adevărate. La noi acasă, țigăncile ședeau pe marginea străzii și dădeau copilașilor să sugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
într-o parte, ea în alta. După un timp, tata a împins cu piciorul spre mama o geantă de voiaj. Înăuntru se aflau lucruri care, de regulă, domolesc mânia femeilor. „Cu astea o să ai un atu acasă, Teodorescule”, spusese Toni. Rujuri de buze în trei culori diferite, două truse de machiaj, cel puțin cincisprezece perechi de ciorapi, cinci perechi de chiloți, bluze, șampoane, cremă de mâni, cremă de față, de noapte și de zi, spumant de baie, reviste de modă, ciocolată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
o ține de mână. Soțul ei o cuprinde cu brațul peste umăr. În spatele lor pe șezlonguri o mulțime de alți oameni. Fericiți și ei. Către capătul punții apare căpitanul. Poza ai găsit-o În pod Într-o valijoară plină cu rujuri de buze consumate și cutiuțe de pudră, goale. În pod se găsesc de toate. Mirosul de mosc se amestecă cu mirosul de lemn Încins. În tabla acoperișului Începe să răpăie ploaia. Ești și tu fericit. Seara, ai tăi discută despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
moară pentru că ultima porție de mâncare e cu otravă În ea. N-are Laika norocul lui Belka și Strelka. E ghinionistă. Va muri pe altarul științei și tehnicii. Cât despre Gerilă, auzi ce voiau să facă din el, mânuși și ruj de buze. Cică din grăsimea de câine se face cel mai bun ruj. Nu poți face două lucruri deodată. Din diverse cauze. De 1 Mai, domnișoara Any a fost cu tine În Herăstrău, pe la Bordei și În mașina 47 barat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Laika norocul lui Belka și Strelka. E ghinionistă. Va muri pe altarul științei și tehnicii. Cât despre Gerilă, auzi ce voiau să facă din el, mânuși și ruj de buze. Cică din grăsimea de câine se face cel mai bun ruj. Nu poți face două lucruri deodată. Din diverse cauze. De 1 Mai, domnișoara Any a fost cu tine În Herăstrău, pe la Bordei și În mașina 47 barat ți-ai pierdut canadiana din doc care era nou-nouță. Seara trebuie să mergi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
să fiu nevoită să port o bluză strâmtă) și încă zece secunde cât mă dau cu o chestie scârboasă rozalie de consistența vaselinei pe care Maria mi-a cumpărat-o drept compromis, la refuzul meu de a mă da cu ruj. Douăzeci de secunde și sunt o femeie de 38 de ani care are un nou bărbat dispus să o ducă la Chessington World of Adventures, în weekend. În douăzeci și cinci de minute, Lisa s-a transformat în RoboRedactor. Ai avea nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]