24,320 matches
-
cuprins de o dorință, Grăi, în timp ce o privea. -Răsurică, răsurea, Sălbatic roz trandafiraș, Vino în grădina mea Și câmpia ta s-o lași! Se apleacă și-o sărută Cu gându-I pur de copilaș, O mângâie și vru s-o rupă Cu brațu-I fin și drăgălaș. Surprinsă, tresări răsura, Dintro dată se-ntristă; Citește mai mult După Goetheîntr-o zi de primăvară,Stingheră, pe arătură,Zări băiatul o minune:O floare roz: o răsură.Ce bucurie pe-amândoiCând prima oară se văzură
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
n-amCa tine, mamă, mai iubită!... XXXI. NOI SUNTEM FRAȚI, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 1849 din 23 ianuarie 2016. În noapte, voi ați fost ascunși, Și gândul chiar v-au ferecat. De soare-n inimă pătrunși, Rupeți lanțul blestemat! Din pântec mama v-a-nvățat Același grai să îl rostiți. Și, dacă furii vi l-au luat, Nu-l lăsați, chiar de muriți! E limba sacră românească, Ce curge ca un fluviu cald Nu impostoarea moldovenească, Iar
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
al vostru! Prindeți-I Lumina-n minte Și-ngropați-o în adâncuri! E torța noastră spre-nainte Soarele ne reunească! Citește mai mult În noapte, voi ați fost ascunși,Și gândul chiar v-au ferecat.De soare-n inimă pătrunși,Rupeți lanțul blestemat!Din pântec mama v-a-nvățatAcelași grai să îl rostiți.Și, dacă furii vi l-au luat,Nu-l lăsați, chiar de muriți!E limba sacră românească,Ce curge ca un fluviu caldNu impostoarea moldovenească,Iar voi români sunteți în
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
un card ce deschide centre comerciale, magazine de lux, centre de fitness, tot atâtea realități virtuale, simulacre, poeta noastră trăiește poezia ca pe un fel de spontaneous combustion, autoimolare, iar nu ca pe o rece răsfrângere estetizantă, mimetică: „Cine?.../ Focul rupe din mine,/cu mânie și-n-verșunare rupe... Și tu?.../ Tu, plângi că te doare imaginea flăcării?. (Cine mai are timp). În același timp o trăiește ca pe o terapie în contra a ceea poeta numește „sfâșietoare oboseală de mine”, „Plata sau chingile
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
magazine de lux, centre de fitness, tot atâtea realități virtuale, simulacre, poeta noastră trăiește poezia ca pe un fel de spontaneous combustion, autoimolare, iar nu ca pe o rece răsfrângere estetizantă, mimetică: „Cine?.../ Focul rupe din mine,/cu mânie și-n-verșunare rupe... Și tu?.../ Tu, plângi că te doare imaginea flăcării?. (Cine mai are timp). În același timp o trăiește ca pe o terapie în contra a ceea poeta numește „sfâșietoare oboseală de mine”, „Plata sau chingile timpu-lui”, „Blestem”, în contra orei fatidice, a
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
Astăzi se scrie mai mult o proză scurtă- și aici mă înscriu și eu- în care se îmbină jurnalismul, ce surprinde instantaneele vieții, cu realismul, care redă fațetele realității, cu oamenii din preajma scriitorului deveniți personaje sau martori discreți, cu aspecte rupte din viața cotidiană în care sunt integrați”. „Pe cărările vieții” este o carte care mărturisește despre problemele actuale ale umanității, despre schimbările în plan literar, cultural, în I.T. ( prin apariția internetului și a site-urilor de socializare care îi apropie
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
perfecțiunea prin tine-ntruchipată. Atunci, ți-a pus în iris mult verde din câmpii, În păr un miez de noapte prins într-o peruzea, Un clopot alb să-ți bată în piept când cade-o stea Și pânza de-ntuneric o rupe în fâșii. Dorind să îți aducă speranța mai aproape Un curcubeu de vară ți l-a-mpletit brățări. Liber să-ți zboare visul în cele patru zări O aripă de flutur ți-a desenat sub pleoape. Să poți da foc ispitei atunci când
FEMEIE, SUFLET ÎNGEMĂNAT de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380655_a_381984]
-
aspirațiile ei de independență, reunificare și de integrare europeană. În general, Independența unui popor este cea mai mare cucerire, este o categorie istorică. Cu cât fast este sărbătorită această zi, de ex., în SUA, Franța ș.a. țări. În cazul Basarabiei, rupte din trupul Moldovei la 1812, noțiunea de independență este una specifică. Aflată timp de peste 100 de ani sub cruntul jug rusesc Basarabia, grație Generației de Aur de la 1918, și-a declarat independența față de imperiul rus la 24 ianuarie 1918, care
25 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380636_a_381965]
-
de la 1918, și-a declarat independența față de imperiul rus la 24 ianuarie 1918, care era însă doar un prim pas spre reunirea cu Țara, înfăptuit la scurt timp - la 27 martie 1918. La 28 iunie 1940, Basarabia este din nou ruptă din trupul Țării de regimul stalinist. După o serie de amputări (nordul și sudul îi sunt tăiate) și atașarea unei mici părți a fostei RASSM la 2 august 1940 este formată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) cu un statut doar
25 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380636_a_381965]
-
mă vadă, Deschide-te tu, țară veșnică, ca Tatăl să mă audă. Te rog, Domnule, ruga mea acceptă, Țipătul meu către Tatăl meu să ajungă! Ah, durerea în suflet azi m-a cuprins, Mica mea inimă în piept s-a rupt, Respirația s-a stins, cuvântul s-a oprit, Lacrima s-a scurs din ochi pe fața fierbinte. O, suflet îngeresc, înălțat în cer, Alintă-mă, alungă lacrimile mele, Adu-mi înapoi surâsul, Vino și-mbrățișează-mă cu dor! SUB MILA
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VALMIRA B. SEJDIU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380660_a_381989]
-
se pierde în uitare, Aceeași zare se scutură zilnic de regrete Egrete se cuibăresc sub un cer tot mai mic Și-ntr-un plic, cuvinte ce nu-și doresc tăcerea. Deși luni de zile-au trecut De când, în secret, am rupt logodna mea cu marea, Cărarea iar mă cheamă să-nvăț pașii uitați... Știați de-atâta vreme cum merg prin umbre dese Culese cu-ndârjire, în șoaptă, la amurg! Dar încă știu cum curg sub pleoape și fericiri și vise Și
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
în amintirea ecoului ce se pierde în uitare,Aceeași zare se scutură zilnic de regreteEgrete se cuibăresc sub un cer tot mai micși-ntr-un plic, cuvinte ce nu-și doresc tăcerea.Deși luni de zile-au trecutDe când, în secret, am rupt logodna mea cu marea,Cărarea iar mă cheamă să-nvăț pașii uitați...Știați de-atâta vreme cum merg prin umbre deseCulese cu-ndârjire, în șoaptă, la amurg! Dar încă știu cum curg sub pleoape și fericiri și viseși interzise zboruri
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
zbardhen nga psherëtima SUSPINUL Numaidecât s-a suit pe acoperiș prin acele trepte sparte ale vârstei pentru a aranja șindrila de unde picura ploaia O bucurie de nedescris își mișcă glandele din loc încât sârmele de unde vine lumină verde s-au rupt Acei nori negri, acel peisaj gri acel vis cenușiu al copilăriei începură să se albească de suspin VJESHTË E VONË Și një petk i vjetruar plot arna rri e varur vjeshta në gozhdën e ndryshkur të stinës E tund era
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA DAN MUSLIU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380678_a_382007]
-
în coame,dar el stă stingher Lucindu-i doar colții ce par de oțel Pîndește din codru,adulmeca fin Miresme răzlețe și șoapte ce vin Din locul pe care-l aveau sub priviri Mocnește în piepturi mînie și chin. Să rupă zăvorul să intre la stîna, Ce fragezi sînt miei,ce haită hapsina, Rupindu-i în patru,să-i dai de ofranda În burțile pline,inghite-i cu lină Asterne-se neaua să nu lase urme, Să intre-n pădure,tăcuți și
LUPUL CU COLTI DE OTEL de EDI PEPTAN în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380685_a_382014]
-
mori sub semnul de unire, Și trupul să ți-l descompui, Și să rămâi fără întregire, Nu stă în mintea nimănui. Dar, blestemat să fie Basta Și veșnică să-i fie truda, Căci el te-a dus din lumea asta, Rupându-ți inima la Turda. Ți-am pus tablou în casa mea, Să-ți fac o veșnică cinstire Și mă tot rog în vremea grea, Să-ți dea și Cerul-Sfânt slăvire. Mă închin la candela aprinsă, Te dau copiilor în dar
LACRIMA PRIMEI UNIRI de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380699_a_382028]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > ȘTIU Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1953 din 06 mai 2016 Toate Articolele Autorului Știu. Din multe calendare voi mai rupe mii de file, căci mai am de trăit zile ce-n curând vor fi stelare. Am să traversez sahare pe-armăsari, nu pe cămile și prin visele sterile n-am să bat nicio cărare. Stau mirat, privind în urmă și
ŞTIU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380697_a_382026]
-
urmă, într-o nefirească turmă ce-a păscut orice scaiete, și nu a putut concepe că de fapt în dune scurmă. Am să-mbrac straie alese, chiar odăjdii minunate, pe bordei clădind palate unde-am să iubesc crăiese, am să rup lanțuri și lese exultând în libertate, și-am să mă feresc de gloate, evitând mereu ce șes e. Ce-a rămas, vreau să se știe că va fi doar împlinire pentru că a mea menire e să ard în Poezie. Știu
ŞTIU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380697_a_382026]
-
nu-i poezie / S-o citești în sihăstrie / Dragostea e un dor sacru / Și de-o-nșeli ai dat de dracu’ // Când iubești uiți de cutume / Unde-ai fost ori ești în lume / Focul ei mocnit când arde / Frânge inimi, rupe coarde // Dragostea nu-i creștinească, / Ci trăire omenească / Vâlvătaia ei ucide / Doar plăcerile cupide // Iubirea nu-i pe vândute / În afacerile slute / Prin vibrații de lumină / Dragostea este divină”. Un melanj interesant între graiul popular și cel cult. Cât privește
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
aspirațiile ei de independență, reunificare și de integrare europeană. În general, Independența unui popor este cea mai mare cucerire, este o categorie istorică. Cu cât fast este sărbătorită această zi, de ex., în SUA, Franța ș.a. țări. În cazul Basarabiei, rupte din trupul Moldovei la 1812, noțiunea de independență este una specifică. Aflată timp de peste 100 de ani sub cruntul jug rusesc Basarabia, grație Generației de Aur de la 1918, și-a declarat independența față de imperiul rus la 24 ianuarie 1918, care
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
aspirațiile ei de independență, reunificare și de integrare europeană. În general, Independența unui popor este cea mai mare cucerire, este o categorie istorică. Cu cât fast este sărbătorită această zi, de ex., în SUA, Franța ș.a. țări. În cazul Basarabiei, rupte din trupul Moldovei la 1812, noțiunea de independență este una specifică. Aflată timp de peste 100 de ani sub cruntul jug rusesc Basarabia, grație Generației de Aur de la 1918, și-a declarat independența față de imperiul rus la 24 ianuarie 1918, care
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
mă străbătea până la glezne de adânc. Mă țineai în brațe foarte puțin, dar după aceea trupul meu tot era tatuat cu fluturi care își luau zborul, pe rând, la începutul fiecărei secunde. Degeaba încercam să-i opresc, uneori chiar le rupeam câte o aripă, doar să rămână. Ei zburau, totuși, chiar și cu o aripă frântă în zigzaguri buimace, cu echilibrul fragil. Am înțeles apoi că acesta le era rostul: să-mi rupă câte o secundă din trup și să zboare
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
Degeaba încercam să-i opresc, uneori chiar le rupeam câte o aripă, doar să rămână. Ei zburau, totuși, chiar și cu o aripă frântă în zigzaguri buimace, cu echilibrul fragil. Am înțeles apoi că acesta le era rostul: să-mi rupă câte o secundă din trup și să zboare departe, reconstituindu-mă în văzduh pentru ochii tăi în serile cu ploaie. Timp Cu fruntea în noroi se cern secundele dincolo de imposibilul din noi. Ca pe-o zăpadă iubită caut o ușă
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
ca printr-o plasă printre genele încâlcite, sărate, căutându-te. Sevrage d’amour Inima mea e o chitară cu arterele destrămate, Corzile ei zdrențuite vibrează din ce în ce mai departe. Pulsul îmi scade și viața mi se îneacă în cântec, Iar ritmul e rupt de tăcerea ce-așteaptă în taină-un descântec. Nu pleacă plecarea și nu vine venirea, Mă strânge prin sânge și mă doare iubirea. Catren pentru zei Zeii desculți își caută sărutul prin cer Și-și smulg îmbrățișarea din stele nebune
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
în care devin incandescentă cu fiecare clipire, cu fiecare respirație și nu mai găsesc ieșirea spre mine Tandrețe Te-aș înveli în fiecare seară cu-o aripă de înger păzitor care să-ți dezmărginească-n taină orice zbor. Noaptea mi-aș rupe inima în mii de torțe să-ți fie căutarea înspre mine lină, să mă găsești pe orice drum doar în lumină. Cu toate diminețile mele te-aș mângâia, iar clipele dacă ți-ar fi de plumb, le-aș legăna cu
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
Așezământul Bisericii creștine. Evangheliștii nu scriu viața lui Iisus, ci învățătura Lui, Evanghelia Lui.” „În cuvintele Lui simple se ascundeau și se descopereau adevărurile fundamentale ale creștinismului.” Dumnezeu ne-a dat pe unicul Său Fiu care prin răstignirea Sa a rupt porțile iadului eliberându-l pe om de păcatul strămoșesc. Chiar și în chinurile cele mai groaznice, după biciuire și răstignire, pe cruce, Mântuitorul adresează Tatălui ceresc o scurtă rugăciune pentru cei ce l-au crucificat: „Părinte, iartă-le lor, că
ASPECTE PEDAGOGICE ŞI CATEHETICE ÎN LUCRAREA DE MÂNTUIRE A DOMNULUI IISUS HRISTOS” de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/380717_a_382046]