18,699 matches
-
de a fi și să provoace în planul creației culturale, ceea ce a însemnat pe planul creației statale descălecarea de acum șapte veacuri, provocată de marea năvălire a tătarilor. S-ar putea ca ocupația sovietică și încercarea de deznaționalizare întreprinsă de ruși cu metode și mijloace faraonice, să însemne, prin contraofensiva spirituală pe care o provoacă, adevărata intrare a României în istoria culturală a Europei". În planul creației literare, prognoza lui Eliade, din 1953, avea a se confirma, pînă la un punct
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
Sergiu Nicolaescu potrivit căreia în 22 decembrie s-a tras atunci când (numai după fuga lui Ceaușescu și, de aceea, la Timișoara deloc) a început să se strige "Jos comunismul!", cu refuzul repetat al lui Gușe de a-i chema pe ruși, cum îi cerea Iliescu, și cu declarația unui comandant de la Târgoviște că procesul nu s-a desfășurat sub presiune, dar ulterior s-a înscenat presiunea, prin focuri de armă în zidurile cazărmii, înțelegi că ce s-a întâmplat a fost
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
temei, și ca secvență a persecuțiilor etnice: cei doi soți au o origine evreiască. O dată cu ocuparea Kievului de către trupele germane, locuitorii orașului răsuflă întrucâtva ușurați. Dar deznodământul ocupației naziste este tragic: un sfert de milion de evrei, țigani, ucrainieni și ruși vor fi împușcați și măcelăriți la Babi Yar, într-un coșmar parcă fără sfârșit. Torturată fizic și psihic, Lisa Erdman dispare și ea în acest masacru oribil. Sau poate că nu? O reîntâlnim în ultimul capitol, obosită, însă pentru prima
Coborârea în iad by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17280_a_18605]
-
Europei. Am văzut cîteva și prin România, mai ales în Banat, purtînd încă semnul vechi al Uzinei: un cap de căprior. E ca într-o societate utopică. Așa cum ar dori... (șters, dar este sigur că, notînd acestea în America, scrisesem rușii). Utopia. Ce visau ei (rușii n.n.) și ce realizaseră deja americanii fără nici un fel de ideologie sau propagandă, (ultima frază adăugată azi, nu figura din cauza cenzurii. Dar am regîndit-o, azi, e sigur că la asta mă gîndisem. Ce curios mi
Jurnal pe sărite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17287_a_18612]
-
prin România, mai ales în Banat, purtînd încă semnul vechi al Uzinei: un cap de căprior. E ca într-o societate utopică. Așa cum ar dori... (șters, dar este sigur că, notînd acestea în America, scrisesem rușii). Utopia. Ce visau ei (rușii n.n.) și ce realizaseră deja americanii fără nici un fel de ideologie sau propagandă, (ultima frază adăugată azi, nu figura din cauza cenzurii. Dar am regîndit-o, azi, e sigur că la asta mă gîndisem. Ce curios mi se pare, azi, în ianuarie
Jurnal pe sărite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17287_a_18612]
-
întrucât ele au rămas în Basarabia - lucru care scapă de obicei analiștilor acelei perioade obișnuiți să trateze separat cele două spații românești (ravagiile amneziei colective!) -, iar regimul comunist de la București nu-și schimbase cu o iotă fidelitatea față de Moscova. Retragerea rușilor nu a însemnat, la urma urmelor, decât un alt "punct" în zestrea diferenței separatoare. Evenimentul a inaugurat perioada "naționalismului" comunist românesc, care, cu toate etapele de deschidere dintre anii 1964-1971, a sfârșit prin a accentua până la absurd izolarea țării în
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
de o calitate deosebită, care, după distrugerea orașului de către trupele germane, după revolta evreilor din ghetou și fuga reușită a lui Marcel Reich împreună cu Tosia, prietena lui și viitoare soție, l-au adăpost cu cele mai mari riscuri, până la intrarea rușilor în oraș. În ultima clipă au fost deportați și exterminați la Treblinka părinții și sora lui. El a scăpat ascunzându-se într-o veche bibliotecă evreiască părăsită. Până în 1945, la încheierea păcii, a primit din partea rușilor însărcinări la serviciul de
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
mari riscuri, până la intrarea rușilor în oraș. În ultima clipă au fost deportați și exterminați la Treblinka părinții și sora lui. El a scăpat ascunzându-se într-o veche bibliotecă evreiască părăsită. Până în 1945, la încheierea păcii, a primit din partea rușilor însărcinări la serviciul de cenzură a corespondenței, dat fiind că pe lângă poloneză și germană mai cunoștea bine și engleza și franceza. Trimis la Lublin, apoi la Kattowice, în cele din urmă revine în Varșovia distrusă. Aici primește propunerea de a
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
să lumineze noaptea țărmul lacului "ca să se vadă frumos din avion". Din avionul cui?") Sergiu Huzum pare (este!) un copil mare, care "își scrie singur cartea pe care are chef s-o citească"... Un montaj inteligent și paradoxal combină intrarea rușilor în Focșani (barbarii ziși, nostim, "calmuci", aflați la p. 199 de ce), cu Cambodgia lui Pol Pot, cu Danaidele, cu "Sahia" în care operatorii "de încredere", care îi filmau pe tovarăși, erau echipați, anual, de C.C. cu două costume noi din
Cîteva cuvinte despre Sergiu Huzum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17378_a_18703]
-
Vianu a vorbit, primul, despre generația de creație, cu alte cuvinte, despre acel aer de epocă definitoriu pentru temele și pentru stilistica operelor datorate unei comunități de vîrstă. Noi am numi paradigmă acest aer comun. Abandonarea principiului biologic, de către formaliștii ruși, modifică radical înțelegerea conceptului lui Thibaudet. întîi, biograficul (anii de naștere și de moarte ai autorilor, anul debutului sau al "vîrfului" operei) nu mai joacă decît un rol secundar. în al doilea rînd, succesiunea generațiilor nu mai este liniară: paradigma
Generație literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17385_a_18710]
-
exprima, încă o dată, modestia care l-a caracterizat, dar și o imensă amărăciune față de societatea noastră care și-a pierdut criteriile, ierarhiile și noțiunea de valoare: "În comparație cu marii actori din lume - ce i-am văzut doar în filme - sau cu rușii stanislavskieni, văzuți în tinerețe, precum Cerkasov... răspunsul este nu. În comparație cu ce se întîmplă la noi, sînt un actor bun. Acum la noi toți sînt "mari actori", "mari personalități", "maeștri". S-a pierdut noțiunea de valoare. Țara aceasta a avut într-
George Constantin sau aventura destinului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17412_a_18737]
-
de pace cred că ascunde niscaiva înțelegeri secrete, nu tocmai favorabile nouă. Sigur că la mijloc sunt banii Occidentului, dar asta nu poate fi totul: banii ar fi curs înspre Moscova oricum. Cred, mai degrabă, ca în schimbul bunelor servicii ale rușilor, Occidentul - tot mai speriat de lipsă de eficiență a bombardamentelor, dar și de intensitatea alarmantă a protestelor din propriile țări - va fi extrem de înțelegător cu pretențiile acestora. Mai precis, cu crearea unei zone de securitate care să cuprindă țările din jurul
Cu toate pânzele sus, spre Zona Rublei! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17911_a_19236]
-
din regiune vor fi elegant lăsate de-o parte: nici cu sovieticii, dar nici cu NATO! Asta în primă fază. Pentru ca ulterior vor urma binecunoscutele șantaje (momentan experimentate pe spinarea fostelor republici unionale): închiderea conductelor de gaz și petrol, renunțarea rușilor la importurile din țările vizate, ca să nu mai vorbesc de reactivarea în forță a agenților de influență și a sprijinitorilor recrutați în zilele de glorie ale KGB-ului. Iar românii vor putea, în fine, contabiliza rolul demonic jucat de regimul
Cu toate pânzele sus, spre Zona Rublei! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17911_a_19236]
-
Egoyan, la mexicanul Arturo Ripstein (cu o ecranizare Marquez), la japonezul Takeshi Kitano, la chinezul Chen Kaige (laureat Palme d^Or, acum șase ani, cu Adio, concubină mea ), la americanii David Lynch și Jim Jarmusch, la israelianul Amos Gitai, la rusul Alexandr Sokurov și la cîțiva "outsideri" în principiu foarte periculoși. Conform tradiției, în competiție figurează un număr considerabil de filme franceze (4). Și tot conform tradiției, și-au anunțat participarea zeci de staruri ale Planetei Cinema, cu numele legate de
Cannes, fin de siècle by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17921_a_19246]
-
N-a mai urmat, desigur, un al doilea volum pentru bunul motiv că aproape epuizase materia narata. Harul de prozator se vădește din capul locului, simțul observației și al surprinderii scenelor pe hîrtie constituind interesul acestui memorial (vezi scenele cu rușii și grecii de pe vaporul care îl duce la Budapesta). După ce scrie, după vreun Boedecker, orașul Budapesta (autorul îl numește Pesta și Buda), închipuie o scenă memorabilă despre întîlnirea, aici, a unui român, ajuns negustor de coloniale în capitala Ungariei. De
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
moarte de popa, iese întrucîtva din canon. Și, apoi, brusc reanimat, aflăm capitolul intitulat " Femei vagabonde în Germania", o izbutita reconstituire a unei călătorii cu trenul prin Germania cu "belele localității prin care trecurăm", în care apar o baroneasă, un rus, bogasieri și o anecdotă cu împăratul Frantz Ioseph. ("Franz Iosif", în transcrierea autorului). Apoi, iar brusc, amintită descriere a muzeului de la Dresda, pe camere, cu enumerarea tablourilor expuse, fără nici o judecată de evaluare, mereu tern și nici măcar expozitiv. După care
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
ambele situații șunt alimentate sentimente primare între care cel mai periculos este acela al superiorității prin diferențierea înnăscuta nu dobîndită. În cazul Iugoslaviei, ca și în cazul fostei Uniuni Sovietice, poporul delegat la reprezentare care erau teoretic sîrbii și respectiv rușii, a fost intoxicat zeci de ani cu ideea "sacrificiului călăuzitor". Atît sîrbii cît și rușii au trebuit să se "sacrifice pentru binele altora", să "ajute, să administreze, să apere, să moară, la nevoie, pentru binele celor pe care ii ocroteau
Sfîrsitul dinozaurului? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/17930_a_19255]
-
prin diferențierea înnăscuta nu dobîndită. În cazul Iugoslaviei, ca și în cazul fostei Uniuni Sovietice, poporul delegat la reprezentare care erau teoretic sîrbii și respectiv rușii, a fost intoxicat zeci de ani cu ideea "sacrificiului călăuzitor". Atît sîrbii cît și rușii au trebuit să se "sacrifice pentru binele altora", să "ajute, să administreze, să apere, să moară, la nevoie, pentru binele celor pe care ii ocroteau". Din păcate și sîrbii și rușii au plătit din greu această misiune mesianic-comunistă. Ei, poporul
Sfîrsitul dinozaurului? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/17930_a_19255]
-
ani cu ideea "sacrificiului călăuzitor". Atît sîrbii cît și rușii au trebuit să se "sacrifice pentru binele altora", să "ajute, să administreze, să apere, să moară, la nevoie, pentru binele celor pe care ii ocroteau". Din păcate și sîrbii și rușii au plătit din greu această misiune mesianic-comunistă. Ei, poporul, dar nu și nomenklatura lor. Destrămarea micului imperiu iugoslav și a marelui imperiu sovietic au prea multe lucruri în comun ca să nu poată fi observată o repetare întocmai a evenimentelor. Dar
Sfîrsitul dinozaurului? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/17930_a_19255]
-
cu ironie și verva de istoric pasionat de evenimentele pe care le evocă. Rasputin este pentru el un personaj de Bildungsroman, pe care, tocmai pentru că e fascinat el însuși de el, izbutește să îl facă seducător pentru cititori. Un mujic rus aproape analfabet, temperamental și isteț, cu un bun-simț care a însemnat enorm într-o lume a aristocraților pentru care poporul rus e adeseori de neînțeles, Rasputin are toate datele eroului clasic. Interesantă este originea numelui său, în legătură cu care Troiat speculează
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
Alex. Ștefănescu O religie cu utilitate estetică În 1980, un tânăr poet din Iași, cu un nume de rus, Nichita Danilov, absolvent al Facultății de Stiinte Economice, publică prima lui carte - Fântâni carteziene - care atrage imediat atenția prin solemnitatea gesticulației și a tonului. Este o solemnitate religioasă, care nu aparține însă unei religii anume. Autorul își derivă poemele dintr-
Al doilea Nichita al literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17963_a_19288]
-
dinamismul înțelegerii ei, eliminîndu-se, paradoxal, chiar predicatul ca purtător legitim al mișcării. Lipsa lui însă, din contră, tensionează frază. Se cunoaște anecdota, clasică, cu cei doi cărturari: care dintre ei va fi cel mai scurt în vorbire. Unul spune eo rus, mă duc la țară, sacrificînd verbul, subînțeles. Al doilea, culmea, folosește numai verbul la imperativ: i, adică du-te, - (de unde străvechiul îndemn pentru căi, hîii! căluții tații!)... Scandalos, autor al lui Ars amandi, amestecat în intrigi și în aventuri deocheate
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
înregistrează o stare precomunistă, un totalitarism larvar, zăcînd într-o pornire a destructurării sociale, în idealizarea dialectica, într-un misticism nediferențiat: "La Berna se putea citi pe biletele de închiriat odăi mobilate în trei limbi federale că aNu pentru rusia. Rușii erau excluși din inimă Europei încă de pe la 1906 și ceva. Se prezintă Raskolnicov, îi plăcea odaia, da un acont și noaptea mai dormeau cu el în pat, pe scaune și pe jos, inca douăzeci de compatrioți cu chica, șapca și
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
sau le-a rezolvat cu cîteva sute de ani mai nainte sau le-a lăsat să aștepte o conjunctură nouă. Una din ele este fundamentală: dacă există sau nu Dumnezeu. Zece argumentatori îl afirmă, zece tăgăduindu-l, dar în fiecare rus un fel de Dumnezeu există orișicum, chiar în negațiune totală; rîvna de închinător, absorbit într-o iluzie halucinata. Sau se discută dacă Molière e mai mare decît Gogol, o noapte întreagă. Gogol rămîne uneori mai mare, motivat că lucrătorii tipografi
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
l-a radiografiat moralmente, cu o mare dexteritate, pe fundalul sistemului său dezumanizant, perfect intuit: "La Zürich, unde am stat patru zile, trăiește într-o cameră la un etaj înalt, un oarecare Ulianov. Mi l-a arătat cu spaimă un rus, într-o băcănie de cartier. ăE cel mai ursuz și cel mai primejdios, spune rusul. Are cîțiva aderenți și fiecare din ei e un terorist de un superlativ neatins la noi. Îl vezi cîtu-i de gălbejit, cu pometele lui văroase
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]