961 matches
-
descânt, Când virgine și canalii Fac amor sub jurământ, Când e lumea-n funeralii Și-și fac moții legământ... Când cernelilor din dalii Și din toate câte sînt Moarte de parfum fatal li-i Al poetului cuvânt... Referință Bibliografică: De Rusalii, trist român / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1612, Anul V, 31 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
DE RUSALII, TRIST ROMÂN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377795_a_379124]
-
sarcinilor de serviciu, deteriorarea condițiilor de muncă ori diminuarea veniturilor; timpul liber de care beneficiază angajații în zilele de sărbători legale (1 și 2 ianuarie; prima și a doua zi de paști; 1 Mai; prima și a doua zi de Rusalii; Adormirea maicii Domnului; 1 Decembrie; prima și a doua zi de Crăciun); numărul de ore suplimentare de lucru ce pot fi prestate la solicitarea conducerii organizațiilor (nu pot fi efectuate fără acordul salariatului, cu excepția cazului de forță majoră sau pentru
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
În curtea sau casa gospodarului are aceeași funcție magică de transferare a puterilor protectoare asupra oamenilor și a bunurilor acestora; alte rituri vizau purificarea oamenilor și Întărirea lor prin atingerea cu crengile verzi de salcie sau tei, la Paște sau Rusalii, ori cu obiecte din lemn Încărcate de puteri magice, precum colindăbățul sau sorcova. De asemenea, În aceste momente sunt culese plantele de leac; j) rituri de divinație: acum, În aceste momente de interstițiu, pot fi Întrevăzute anumite evenimente legate de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Hristos, Sfântul Soare, Maica Domnului, Sântoader etc.), semizei (Zburătorul, Crăciun, Luceafărul, Trif Nebunul), strămoși arhetipali (Moșii, Uriașii, Novacii, Moș Adam, Tinerețe fără bătrânețe), personificări calendaristico-meteorologice (Paparuda, Sântilie, Baba Dochia, Zorilă), zâne bune (Sânzienele, Ileana Cosânzeana, Iana Sânziana), zâne rele (Iele, Rusalii, Brehne, Piaza Rea), eroi arhetipali (Făt-Frumos, Agheran Viteazul, Aleodor-Împărat) personaje magice binevoitoare (Ageru Ochilor, Ageru Pământului), demoni (Cățelul pământului, Muma-Pădurii, Drăgaica, Joimărița, Pricolicii, Strigoii, Dracul), inițiați (Meșterul Manole, solomonarii), suflete sacralizate (Blajinii), monștrii (Balaur, Zmeu, Dulf, Ghionoaie, Sfarmă-Piatră, Ciuta Nevăzută
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fost con- semnată în secolele al XIX-lea și XX, în diagonala spațiului românesc, în Banat (31, pp. 200-204 ; vezi și 69, pp. 203 și 196). Mi se pare evident faptul că practicile de cădere în transă a femeilor de Rusalii - atestate în Banat - fac parte, de fapt, din amplul complex ritual al Călușarilor, care-i vindecă pe cei „luați de Rusalii”. La sud de Dunăre, călușarul este numit chiar „rusaleț”. Comportamentul extatic și transa călușarilor sau a bolnavilor pe care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
69, pp. 203 și 196). Mi se pare evident faptul că practicile de cădere în transă a femeilor de Rusalii - atestate în Banat - fac parte, de fapt, din amplul complex ritual al Călușarilor, care-i vindecă pe cei „luați de Rusalii”. La sud de Dunăre, călușarul este numit chiar „rusaleț”. Comportamentul extatic și transa călușarilor sau a bolnavilor pe care aceștia îi tămăduiesc sunt bine cunoscute. În practicile lor ritual-terapeutice, călușarii se folosesc și de anumite plante medi- cinale, unele cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prin sermo și ratio deopotrivă (Tertulian, Adversus Praxean, 5), iar în greacă prin logos, cuvînt sau principiu primordial. De asemenea prin pneuma, suflu vital, în latină anima, și dynamis energie, putere, căldură. Cele trei sensuri se întîlnesc în ziua de Rusalii, cînd o limbă de foc, focul limbii, va veni să dea Apostolilor puterea de a vorbi și de a predica. "La început a fost Cuvîntul": logos-ul este în același timp anterior creației și coextensiv lumii, imuabil și în devenire
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a Bisericii", cu generalul și stareții ei, sau ordinul dominican nu se prezintă rău deloc în ce privește organizarea. Aceste performanțe evidențiază faptul că Biserica a fost construită și concepută ca un aparat de transmisie carismatic conectat la trupul divin, sanctificat de Rusalii prin Sfîntul Duh, trimis al Tatălui, a cărui funcție este de a transmite o stare supranaturală receptorilor naturali. Marea transmisie le necesită pe cele mici. Un bun creștin distinge sufletul de trup așa cum distinge Cetatea lui Dumnezeu de Cetatea terestră
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Paris. La Bible, 1974, - traduite et présentée par André Chouraqui, Desclée de Brouwer. La Bible - Ancien et Nouveau Testament, avec leș Livres Deutérocanoniques - traduite en français courant, 1987, Alliance Biblique Universelle, Paris. Liturghierul Român - Lecționar I (de la începutul Adventului până la Rusalii), 1998, Arhiepiscopia Romano-Catolică București. Liturgia Orelor după ritul român, 1994, Arhiepiscopia Romano-Catolică București. Nova Vulgata Bibliorum Sacrorum Edițio, 1979, Libreria Editrice Vaticană. Psalmii, 1993, col. „Bibliotecă Scripturii”, XI, Arhiepiscopia Romano-Catolică București. Septuaginta, 1935, ed. Alfred Rahlfs, edițio minor, Stuttgart. The
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Unchiul. După o perioadă de evoluție în sferele cenaclurilor timișorene și ale revistei „Orizont”, revine cu romanul Litera albă (1988). Urmează alt roman, În pasaj (1990), și o culegere de proză scurtă, Unelte, arme, instrumente (1992). Împreună cu Daniel Vighi publică Rusalii ’51. Fragmente din deportarea în Bărăgan (1994). Un loc aparte între scrierile de ficțiune ale lui M. trebuie rezervat culegerii Dicasterial (1995). Într-un anume fel, în prozele sale există o grifă a lui Sorin Titel, creatorul unui spațiu cvasimitic
MARINEASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
a prozei lui M., după cum tot astfel se atestă și apartenența sa la vârsta optzecistă a prozei postbelice românești. SCRIERI: Drumul cel mare (volum colectiv), Timișoara, 1985; Litera albă, Timișoara, 1988; În pasaj, București, 1990; Unelte, arme, instrumente, București, 1992; Rusalii ’51. Fragmente din deportarea în Bărăgan (în colaborare cu Daniel Vighi), Timișoara, 1994; Dicasterial, Târgu Mureș, 1995; O cedare în anii ‘20, Pitești, 1998. Antologii: Deportarea în Bărăgan. Destine, documente, reportaje, Timișoara, 1996 (în colaborare cu Valentin Sămânță și Daniel
MARINEASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
al papalității în controversa cu Nestorios; acesta trebuia să-și retracteze public erorile în cel mult zece zile, altfel urma să fie excomunicat. La 19 noiembrie 430, împăratul s-a decis să convoace un conciliu la Efes în ziua de Rusalii (7 iunie) din 431 cu scopul de a restabili pacea. Chiril, pentru a grăbi lucrurile, i-a comunicat adversarului său deciziile luate la Roma printr-o a treia scrisoare, contrasemnată de un sinod de episcopi din Egipt și înmânată pe
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
inserând traduceri literale ale originalului. Cum imnurile sunt dispuse în funcție de cele opt tonuri utilizate, culegerea a fost de aceea numită Octoechos. Imnurile sunt dedicate unor evenimente și personaje din istoria evanghelică, în special celor legate de marile sărbători (Crăciun, Paște, Rusalii, Urcarea la Cer...), însă și unor figuri de martiri sau Părinți ai Bisericii (Grigorie Taumaturgul, Atanasie, Basilius...), unor patriarhi, episcopi și împărați, ca și unor evenimente din actualitate (invazia hunilor, războiul cu perșii, cutremure), sau conțin învățături (împotriva mâniei, împotriva
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
două redactări); 4. Despre Iov; 5. Despre Iov; 6. Despre soția lui Iov și trădarea lui Iuda; 7. Pentru Sfânta Paraschiva (= Vinerea Sfântă); 8. Pentru Sfintele Paști; 9. Pentru Învierea Domnului; 10. Pentru a douăzeci și cincea zi după Paști; 11. Pentru Rusalii. Unele din aceste omilii (cele două versiuni ale nr. 3, a 9-a și a 10-a) s-au transmis și sub numele lui Ioan Hrisostomul. Când a publicat în 1972 cele două omilii pascale, M. Aubineau a arătat că
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
omiletica sa. Autorii recentei ediții critice a acestui corpus, C. Datema și P. Allen, au respins însă această ipoteză și nu au acceptat decât alte trei omilii atribuite în manuscrise lui Ioan Hrisostomul: 12. Pentru nașterea lui Hristos; 13. Pentru Rusalii; 14. Pentru Schimbarea la față. Ultimii editori redimensionează și opinia cercetătorilor dinainte potrivit căreia Leontie e în mare măsură un plagiator; ei sunt de părere că raporturile de dependență față de omilii pseudohrisostomice ce fuseseră semnalate în cazuri precise (omiliile 1
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
pare verosimilă editorilor din cauza dezvoltării semnificative a anului liturgic, subînțelese în cazul ciclului de omilii 4-8 rostite în Săptămâna Sfântă, de marți până în Duminica Paștelui, sau în cazul omiliei 10, consacrată unei sărbători plasate la jumătatea perioadei dintre Paști și Rusalii a cărei dată exactă de instituire însă nu o cunoaștem. Lui Leontie îi place să folosească expediente retorice menite să facă omiliile mai vii și să mențină trează atenția; de exemplu, dilată intenționat povestirea biblică prin monologuri (astfel, în omiliile
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
povestirea biblică prin monologuri (astfel, în omiliile 4 și 5, diavolul meditează asupra diferitelor modalități de distrugere a cinstitului Iov) sau dialoguri (între Zaharia, tatăl lui Ioan Botezătorul, și arhanghelul Gabriel în omilia 1, sau între Petru și iudei, de Rusalii, în omilia 10), în care sunt ilustrate în manieră dramatică implicațiile teologice și morale ale textelor. Dintre figurile de stil, Leontie preferă exclamația, apostrofa, anafora, paralelismul între părțile frazei cărora li se adaugă uneori rima. El utilizează totodată un mare
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
fost tare crăpată mai ales deasupra altarului”5 la cutremurul din 6 aprilie 1790, a treia zi după Paștele ortodox. Nici clopotul cel mare nu mai suna, la botezul lui Honigberger, ca Înainte de 1770, când un elev, la iarmarocul de Rusalii, l-a fisurat 6: era chiar Michael Merkelius, viitorul consul austriac la București, care va găzdui cel puțin doi călători englezi care treceau Carpații la acea dată venind din India (Bombay) prin Constantinopol, către Londra 7, itinerar pe care Honigberger
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
în perspectiva filosofiei culturii. Întrebărilor despre viitor și trecut li se răspunde în decursul timpului prin meditații și reflecții (Preliminarii la ora istorică exactă de Paul Costin Deleanu) sau prin excursuri erudite (Toponimia Munților Carpați de Andrei de Vincenz, Despre Rusalii și Sân Toaderi, Cronica existențială a românilor: poezia lui George Bacovia, Colindele românești și vechimea lor, Călușarii de Octavian Buhociu). Critica literară - inclusă la rubrica „Semnalări” - aspiră spre expozeul complex, susținut de incursiunea în politică, istorie, istoriografie literară, estetică, fenomenologie
SEMNE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289617_a_290946]
-
care nu numai ficțiunea lui I. L. Caragiale, ci și decorurile teatrale ale lui Lucian Pintilie sunt un model. În ultimă instanță, cartea este o pledoarie contra izolării confortabile a artistului, dincolo de furtunile istoriei. Memorialul deportărilor în Bărăgan din anii ’50 - Rusalii ’51. Fragmente din deportarea în Bărăgan (în colaborare cu Viorel Marineasa, 1994), Deportarea în Bărăgan (în colaborare cu Viorel Marineasa și Valentin Sămânță, 1996) -, însemnările despre „anii din urmă” sau despre „strada depozitului”, anatomia „Valahiei de mucava”, ca și studiile
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
interbelică din Tentația Orientului ș.a. sunt tot atâtea capitole ale unui fals tratat de patologie culturală zonală, în redactarea căruia prozatorul s-a implicat de la debut. SCRIERI: Povestiri cu strada depozitului, București, 1985; Însemnare despre anii din urmă, București, 1989; Rusalii ’51. Fragmente din deportarea în Bărăgan (în colaborare cu Viorel Marineasa), București, 1994; Deportarea în Bărăgan (în colaborare cu Viorel Marineasa și Valentin Sămânță), Timișoara, 1996; Valahia de mucava, Timișoara, 1996; Decembrie, ora 10, București, 1997; Între hanger și sofa
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
1996, 7; Andrei Bodiu, Un moralist de sfârșit de secol, VTRA, 1996, 5; Mihai Dragolea, Încercări epice în anii din urmă, VTRA, 1996, 5; Adrian Popescu, Un jurnal moral, ST, 1996, 7-8; George Buteanu, Jurnale, „Dilema”, 1996, 178; Nae Antonescu, „Rusalii ’51”, VTRA, 1996, 10; Gheorghe Grigurcu, Conștiința Timișoarei, RL, 1996, 46; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 171-174; Perian, Scriitori, 198-204; Mircea Mihăieș, Tratat de disperare, O, 1997, 6; Daniel Cristea-Enache, Căldură mare, ALA, 1997, 327; Ioan Stanomir, Infernul cotidian, LCF, 1997
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
România Mare, încheind o activitate de 20 de ani, care s-a desfășurat sub aceiași prezidentă, D-na Maria B. Baiulescu, inițiatoarea și înfăptuitoarea acestei federații, reușind a se constitui, prin cel dintâi Congres ținut la Brașov în zilele de Rusalii, în anul 1913, sub oblăduirea vitregei stăpâniri maghiare. La acel Congres s-au strâns, cu mult entuziasm, 37 de reuniuni de femei din Transilvania și Banat, alături de Reuniunea mamă din Brașov, care a fost cea dintâi societate feminină de asistență
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și celălalt șters, / Candelă luminând ceara mormintelor.” Timpul s-a fixat într-un ciclu etern: „și pruncii cresc / și iarăși este toamnă peste lume / și unii sunt și alții au pierit / și unii par vestiți și unii-s fără nume // Rusalii, Bobotează, ouatul către Paști / și Maica Domnului în plină vară / Holdele-s coapte, secerători puțini / Viața noastră, țară milenară.” Poetul a devenit așadar „Marele Preot al sfintelor cuvinte”, sorbind din „marile izvoare”, întreținând cultul graiului în „templul care se lărgește
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
și frații săi erau din nou în grațiile împăratului și n-au existat cavaleri care să-l slujească cu mai mult zel și mai multă credință în toate razboaiele lui cu sarazinii și păgânii. TURNAMENTUL Era în luna mai la Rusalii. Carol Magnul a dat poruncă să se țină niște serbări mărețe și poftise pe lângă paladinii palatului și vasalii coroanei, pe toți străinii, fie ei creștini sau sarazini care se aflau atunci în Paris. Printre acești oaspeți se aflau: regele Grandonio
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]