1,007 matches
-
și cu protectorul meu din anii '72 -'73, Lazăr Vrabie. Nu voi uita toată viața că marea traducătoare din englezi & americani mi-a oferit foie gras în aspic colorat și salată de andive. Vorbea repezit și cu un ușor accent rustic (era din partea Hușiului, după tată). Petruț, ușor complexat de cultura & rasa ei, mai izbucnea uneori și o făcea de rîs în public: ea-l înțelegea. Nu se supăra. Dar îi și replica, la fel de tăios. Ce m-o fi apucat să
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
dulce". Folosind tehnica paralelismului, poetul interferează planul natural cu cel erotic, starea naturii cu starea de suflet, în această construcție romantică, armonioasă. În peisajul unei naturi ocrotitoare se desfășoară dorul, aspirația spre idealul erotic; un cadru mioritic melancolic, un tablou rustic la începutul nopții. Titlul poeziei trimite la plaiul mioritic, surprins în melancolia serii, iar tema o constituie aspirația poetului pentru o dragoste ideală, ridicată la nivel cosmic, universal, precizându-se timpul și spațiul: "sara", "pe deal". Poezia este alcătuită din
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
semnifică planul terestru, dar și viziunea nourilor care "curg" sugerând trecerea implacabilă a timpului. Versul "Streșine vechi casele-n lună ridică" prefigurează veșnicia prin aspirația spre absolut în iubire; epitetul apreciativ "vechi" are o mare forță expresivă. E un univers rustic, patriarhal, reliefat de imagini vizuale și auditive: "Scârțâie-n vânt cumpăna de la fântână", "toaca răsună mai tare", "fluiere murmură-n stână" care amplifică senzația de melancolie și mister, în prezentarea gradată a înserării, când oamenii se întorc de la câmp "cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
prea dese pentru a favoriza dezvoltarea celorlalte flori, fructe sau legume făcându-le mai mult spațiu. Răsădi: Transplantarea unei plante tinere, ieșită din sămânță, într-un alt vas, pentru a-i oferi suficient spațiu de creștere. Rezistent la intemperii: Numim rustică o plantă care rezistă la gerul iernii precum și la atacurile climei, cum ar fi vântul și seceta. Săpa: A tăia și a întoarce pământul cu ajutorul unui hârleț (vezi „Unelte de bază”Ă. Schimba un ghiveci: Transferarea unei plante dintr-un
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
cât pe ce ca totul să dispară, când forme întregi de viață au dispărut, în special dinozaurii, singurele specii care au supraviețuit au fost mamiferele mici, țestoasele, păsările și crocodilii... Am crescut o pereche de crocodili. Masculul era mai degrabă rustic, cam necioplit la masă. Pentru a-l hrăni, mă apropiam de el cu o furculiță legată de un mâner lung. Pe femelă o hrăneam cu mâna. Deși era înfometată, avea grijă să nu mă atingă. La sfârșit, fără nicio reținere
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
cei care știu că bogata carieră a acestei înrudiri se datorează lui N. Iorga. Mai mult, acesta ține să-l recomande pe Creangă celor ce vor să se "înfrupte", la propriu, din scriitura densă în delicii și picanterii a "stilului rustic". În vitrina pentru străinătate, el poate figura ca reprezentant tipic al țăranului român, dotat atât cu înțelepciune hâtră ănarquoise), dar și cu vigoare expresivă. În medalionul ăfișa de autor) asupra lui Creangă din cuprinsul Antologiei, Iorga apasă pe excentricitatea humuleșteanului
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
volum al Istoriei limbii române. În acest volum expune cauzele formării limbii române, a elementelor ei constitutive, a particularităților fonetice și a încadrării în ansamblul României balcanice și meridionale. Densusianu acceptă teza existenței în peninsula Balcanică a unei populații romane rustice, care ar fi dat o anumită tentă vocabularului. Un specific aparte în ansamblul limbilor cu aceeași origine latină îl dă limbii române fuziunea cu elementele slave Totul este argumentat cu documente. El crede că limba secolului al XVI-ea era deja
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
civilizației românești și valoarea transhumanței sau ideea capodoperei" concepută ca produs al mediului pastoral strămoșesc: „E o anomalie, o contrazicere ca de o parte să credem că coborâm din strămoși plugari, iar de alta să punem în fruntea poeziei noastre rustice o baladă păstorească, să o socotim ca expresiunea cea mai înaltă a sufletului celor de la țară, creațiunea noastră clasică în gen Nu-l mulțumește variantele Mioriței găsite de ele. Obiectivul urmărit de Densusianu constă în demonstrarea faptului că balada oglindește
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
unui amestec de sol-cenușă, cu grosimea de circa 10 cm. O altă opinie la nivel mondial este aceea că fixarea haldelor de cenușă de la centralele termoelectrice se poate realiza în mod eficient prin acoperirea vegetală obținută prin înierbare cu gazon rustic. Gazonul se poate semăna pe un strat de sol de 5 cm sau direct pe cenușă și apoi se acoperă cu diferite variante de textil nețesut, confecționat din fibre poliesterice sau de iută și fibre poliolefinice termoadezive. Transformatoarele uzate Transformatoarele
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
leadership, de hegemonie. Secolul al XX-lea, cu obsesiile sale ideologice, a creat un adevărat mit al "națiunii indispensabile" pentru America, conferindu-i acesteia drepturi exorbitante pe plan mondial. Lipsită de clasă, de cavalerism, ea oferă astăzi spectacolul unei gestiuni rustice a relațiilor internaționale, tot mai marcată de decizii unilaterale, care exclude dinainte orice discuție, orice replică, unele frizînd iraționalul, cum este de pildă refuzul de a ratifica Protocolul de la Kyoto privind protecția mediului, refuz justificat astfel de purtătorul de cuvînt
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
intitulează Alex Ștefănescu, unul dintre capitolele adresate Ilenei Mălăncioiu, dedicate, mai ales, analizei poeziei sale de sfârșit, poezie a reconstrucției, prin moarte însă, pe care o primește în termeni obișnuiți, consolatori. Prin intermediul acestei poetici, Ileana Mălăncioiu "se îndepărtează de la scenografia rustică, păstrată în amintire din anii copilăriei. Spațiul pe care începe să îl prefere este unul imaginar, necircumstanțializat și neidentificabil. Prin această operație, se realizează nu numai o esențializare, cum credea, probabil, poeta, la vremea respectivă, a reprezentării, ci și o
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
centru, o intrigă asemănătoare celei din povestirea From Shadowed Places (1960) de Richard Matheson, însă, la scriitorul român, magia descântecului malign nu se exercită dinspre exoticul spațiu rural către cel urban, ca la autorul american, ci rămâne cantonată în universul rustic. * * * Unul dintre cei mai rafinați (și, concomitent, neînțeleși) prozatori de analiză psihologică pe care i-a dat literatura autohtonă, M. Blecher, instrumentează o (i)realitate coșmarescă în romanul autobiografic 64 Întâmplări în irealitatea imediată (1936), care se deschide cu un
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ideologice, au dus mai curând la neo-capitalism decât la "economia socialistă de piață". Traseul modernizărilor românilor are incidențe cu schema lui Rostow, dar suferă de multe neîmpliniri și scurtări ale stadiilor. Românii nu au plecat spre modernizare de la romantica viață rustică, tribală ori patriarhală, ci de la statutele de dependență turceasco-grecească din veacurile al XV-lea, marcate în Vest de începuturi de schimbare a gândirii scolastice prin studii empirice de fizică, anatomie, cosmologie, geografie. Au urmat organizările altor imperii, cu strategii extracontinentale
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
performativ al artei populare. Există aici o distincție implicită între artizani și artiști, între decorația primitivă și cea pe care o presupune o artă modernă, cu mențiunea că arta artizanilor populari are "caracter". Criticul refuză categoric transferul nemijlocit al caracterului "rustic primitiv de artă casnică în opere cu caracter orășenesc înaintat, din artă decorativă modernă"157. Motivația este enunțată la fel de concis "Primitivitatea (...) nu poate constitui, prin sine însăși, un element de artă, care ar putea fi folosit ca un element național
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a picta, dar mai ales prin alegerea unor teme sociale. În contextul acestei interpretări sociologizante, amprentate ideologic, accentul cade asupra felului în care opera reprezintă biografia, asupra modului în care ea se constituie în protest social, asupra preluării unor motive rustice sau bucolice. Influența benefică a picturii lui Grigorescu, recunoscută plenar de poet, Grigorescu este ales ca simbol al secesioniștilor români, pentru deschiderea estetică curajoasă operată de pictura sa -, este incorporată creator de pictor. În inventarul artistic aflat la baza acestei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Roux și contele Antoine de la Rochefoucauld. Conform regulamentului, salonul urmărește ruinarea realismului (ruiner le réalisme), respinge pictura de factură istorică, prozaică, (e.g. Delaroche) patriotică, cu subiecte militare (e.g. Meissonier, Neuville, Detaille), reprezentările vieții contemporane fie ea publică sau privată, pitorescul, rusticul, pictura peisageră (cu excepția celei realizate à la manièrre de Poussin), naturile moarte, marinele etc. În schimb, prin regulament sunt acceptate idealul catolic și misticismul, legenda, mitul, alegoria, visul, lirismul, toate ingrediente care intră și în componența literaturii simbolisto-decadente. Și în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
superiorului”. Ulterior, Curtea superioară de justiție militară a casat această sentință, iar Consiliul de Război din București l-a achitat pe băcăuan. Mediul citadin a fost, prin excelență, un veritabil incubator al prefacerilor, un areal predispus la volatilizarea tradițiilor familiale rustice. Din multe puncte de vedere, membrii familiilor strămutate din mediul rural în oraș au suferit schimbări comportamentale radicale, învecinate alienării. Dezrădăcinați, rupți de legătura cu Dumnezeu și mediul natural, aceștia au fost obligați să se integreze unui mediu profund concurențial
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sfere semantice ce se opun sau păstrează semnele unor origini diferite: infatigabila silfidă (devenită sifilidă dintr-o regretabilă greșeală tipografică) Athenais Gregoraschko fusese anterior Perjoiu iar Turturel din aceeași High-life alătură în numele său oficial solemnul anglo-saxon Edgar și neaoș-moldovenescul Bostandaki, rusticul și modestul bostan înnobilat cu un sufix străin; nu în alt fel procedează Madame Esmeralde Piscupesco, five o'clock tea tous les jeudis în denominarea căreia se alătură autohtonul Smaranda (smarald) travestit în haină franceză și sonorul Piscupesco ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
unui fel aparte de sensibilitate țărănească. Aparținând unei epoci în care creativitatea era îndrumată spre reflectarea adevărului vieții românești, Creangă este primul scriitor român de o certă valoare care, având o ascendență țărănească directă, oferă cititorului o perspectivă a orizontului rustic diferită de cea a predecesorilor. Păstrând o viziune asupra lumii nealterată de influențe culturale sau de modele exterioare (atât de răspândite în epocă), Creangă aduce în proza românească un univers unic, desprins parcă dintr-o vârstă mitică a umanității, în
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
convenții artificiale, ca de exemplu vorbirea lipsită de vulgarități, manierele politicoase, stilul de îmbrăcăminte mai feminin (peruci cu bucle lungi, bijuterii, panglici, pantofi cu tocuri înalte), toate acestea servind la a-i îndepărta pe indivizi de deprinderile necivilizate adesea numite rustice, aspre, grosolane. În timpul acestei perioade, verbul francez civiliser a fost folosit pentru a denumi acest proces. Civiliser înseamnă "a aduce în stare de civilitate, a face manierele blînde și politicoase, sub "o administrație bună" și "legi bune"3. Cartea lui
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
frumoasa carte a lui Fernand Baldensperger, Mișcarea ideilor în emigrația franceză, Pion, Paris, 1924, vol. II. Vezi, în volumul al II-lea, capitolul consacrat "profeților trecutului" din care am extras citatele următoare. 51. Despre visul rural, vezi Paul Vernois, Romanul rustic de la George Sand la Ramuz, Nizet, Paris, 1962. Vezi, de asemenea, în afara articolului menționat al lui Danielle Leger, Utopiile reîntoarcerii, studiul lui Rémy Ponton, Imaginea țărănimii în romanul social de la sfîrșitul secolului al XlX-lea, "Actes de la recherche en sciences
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Danielle Leger, Utopiile reîntoarcerii, studiul lui Rémy Ponton, Imaginea țărănimii în romanul social de la sfîrșitul secolului al XlX-lea, "Actes de la recherche en sciences sociales", noiembrie 1979, p. 62 sq. A se consulta și Henri Mendras, Călătorie în lumea utopiei rustice, "Actes du Sud", Lyon, 1979. 52. Din Nicolas Rétif de la Bretonne, a se citi Viața tatălui meu. Tatăl lui Nicolas, Edme Rétif, s-a născut în 1692 și a murit în 1764. 53. Lesay-Marnesia, Fericirea la țară, Neufchâtel, 1785. De
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
porumbului, schimb de material biologic și de informații documentare, vizite reciproce, participări la manifestări științifice etc. În acest scop au fost stabilite colaborări care s-au derulat în bune condiții cu: Coop de Pau, Franța 1993, în domeniul ameliorării porumbului; “Rustica”, Franța, 1999 - Ameliorarea porumbului; artificială a diferitelor trepte de frig. Unul din referate a fost publicat în Germania la prestigioasa editură Verlag Paul Parey, Berlin and Hamburg; intitulat ”Der Genotip Lokalev Houspopulationum der Bukovina eine wervalle Genequelle Furzuchtunge-arbei den Ptlanzenquchtung
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Spunea de multe ori ”Măi, dar este important să vezi ce fac și alții....”. Am participat la câteva colaborări științifice bilaterale importante, legăturile fiind realizate chiar de domnul Mihai Cristea, personalitate arhicunoscută în lumea cercetării științifice. Am colaborat astfel cu Rustica Prograin Genetique din Franța, cu AȘP Porumbeni (Asociația Științifică și de Producție Porumbeni institutul unional de porumbă din Republica Moldova și cu Stațiunea de Cercetări Agricole Elita de la Cernăuți, Ucraina. Întâlnirile avute cu specialiștii din aceste instituții au condus la realizarea
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
mai aveam nici o grijă în privința mea; alții se însărcinaseră să-mi poarte de grijă. Mergeam astfel cu inima ușoară, liberă de această povară. Tot ceea ce vedeam în cale mi se părea chezășia viitoarei mele fericiri. În case îmi închipuiam ospețe rustice; pe cîmpuri, jocuri nebunatice; de-a lungul apelor scăldări, plimbări, pescuit; în pomi, roadele cele mai gustoase; la umbra lor voluptoase îmbrățișări; pe munți, hîrdaie cu lapte și smîntînă, o trîndăvie fermecătoare, pacea, simplitatea, plăcerea de a merge fără să
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]