3,950 matches
-
masă avem cu toții; un ospăț de frăție ni se întinde, aceleași drepturi vom avea cu toții" Asta e de ajuns. Sânt cunoscute apoi intimitățile d-nilor liberali cu Cremieux, Montefiore și alți evrei însemnați, intimități prea naturale, pentru căi evreii tuturor țărilor sânt liberali și ultraliberali, republicam etc., lucru lesne de esplicat dacă considerăm că evreii, neavând nici patrie, nici tradiții, firește că nu vor ține la patria și la tradițiile poporului pe lângă care trăiesc. Discursuri de ocazie ale d-lui Brătianu nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
că nu vor ține la patria și la tradițiile poporului pe lângă care trăiesc. Discursuri de ocazie ale d-lui Brătianu nu dovedesc din nefericire nimic. Căci acuzarea noastră principală pe care-o facem roșiilor nu este că au fost și sânt amici ai ovreilor; la urmă fiecine e stăpân pe cugetările și voința lui. Dar ceea ce n-au drept a face e de-a induce poporul în eroare și de-a se gera la ocazie de adversari ai ovreilor. [1 mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și manierelor, cu d-nii radicali, ba că s-a-nfruptat într-atîta de blestemata de civilizație încît după ce s-a atins de un radical simte trebuința foarte esplicabilă de a-și spăla mînile; dar toate aceste mici crime contra libertății, egalității și fraternității sânt atât de naturale încît, departe de a le condamna, noi aflăm din contră cuvinte de-a le esplica în mod firesc. Cât despre arhondologie și Regulamentul Organic al muscalilor, declarăm de mai nainte că le dăruim pe amândouă dd-lor radicali
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
au prăsit soiul de oameni fără pic de simț istoric, cari au stricat tot rândul și tot bunul trai din țara aceasta, s-au prăsit secta roșie, care nu dă-ndărăt nici înaintea crimei, secta în mijlocul căreia ignoranța și smintirea sânt titluri de recomandație, trădarea de Domn un merit răsplătit cu recompense naționale, revolta și răsturnarea un brevet, un privilegiu pentru a deveni om mare. Iată dar ceea ce face țara noastră slabă înlăuntru și în afară. Toate puterile apusene știu că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
făcut acuzatorele și despre relațiunile sale intime și publice; ceea ce credem că este și nedrept și vătămător pentru niște bărbați cari desigur caută cu căldură adevărul și numai adevărul, fără nici o altă preocupare. În orice caz, bărbații cari compun Parchetul sânt datori să descopere, cât mai curând, cu cine a fost și este în relațiuni intime și publice d. Moldoveanu, ce valoare are acuzarea sa, ceea ce o poate lesne afla de va binevoi a cerceta și a cere ca și poliția
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
timp mulți ofițeri credincioși lui Vodă Cuza, care au păzit cu sfințenie jurământul lor, au fost dați în judecată pentru fidelitatea din armată. Iată dar fidelitatea și credința nestrămutată degradată de roșii la un fapt ce merită pedeapsă Tot ei sânt aceia cari strigă mereu: știință lumină civilizație ș. a. m. d. Dar oare cum le aplică Astăzi chir șeful diviziei școalelor din Ministeriul Învățăturilor Publice care nu știe scrie și citi cum se cade un rutinar cu patru clase primare Iată
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
României. De se va întreba cine e șef la Domenii, răspunsul va fi numele unui om fără învățătură, a cărui singur merit este că e liberal-roșu. Și așa în totul și în toate. Toate calitățile rele: ignoranță, venalitate, trădare, prostie sânt în ochii roșilor singurele titluri de merit, după cari ei fac numirile în funcțiunile statului. Și acești oameni apoi sânt împluți cu decorațiuni, cumulează câte 5 - 6 funcțiuni importante, își creează misiuni și diurne, se aleg deputați în colegiul III
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
singur merit este că e liberal-roșu. Și așa în totul și în toate. Toate calitățile rele: ignoranță, venalitate, trădare, prostie sânt în ochii roșilor singurele titluri de merit, după cari ei fac numirile în funcțiunile statului. Și acești oameni apoi sânt împluți cu decorațiuni, cumulează câte 5 - 6 funcțiuni importante, își creează misiuni și diurne, se aleg deputați în colegiul III și IV - au încrederea țării cum am zice. Dar daca țara are neapărata nevoie de-a fi guvernată în modul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
parte tineri, pe cari educația în străinătate i-a făcut liberali, și cari au numai calitățile acestui sistem? Noi nu-i aprobăm, căci regula și principiul nostru intim rămâne că existența și buna stare a țării și a poporului nostru sânt lucrurile de căpetenie, iar principiile după care el se guvernă sânt pentru noi un lucru secundar. Pozitiv și necontestabil este că de când domnesc principii liberale birurile se-nmulțesc, datoriile publice tot așa, populația din orașe și sate moare și scade
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
partidul conservator n-a ieșit cu majoritate în amândouă Camerele, căci rezultatul a ieșit conform prevederilor noastre, ci că țara n-a avut destulă putere de-a respinge pe ciracii lui Warșawsky și de-a alege liberali mai cinstiți decum sânt roșii. Ne-am întristat văzând că bunăoară un dr. Severin cutează a se opune contracandidat d-lui G. Bosianu. Succesul ideilor noastre proprii nu l-am sperat la moment, deși ele singure ne par mântuitoare; dar în orice caz aveam
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
răsputeri, precum Cicero combate pe Catilina. "Romînul" poate deci să esclame "triumf", poate să ne atribuie bucurie ori întristare; lucrul e irelevant. Noi știm ce știm și nu ne preocupăm de aceste ace cu care radicalii se apără de ghiulele. Sânt foarte contrariați d-nii radicali de cum au ieșit alegerile în Senat; acesta e adevărul. Știm asemenea că majoritățile de votatori și Severini nu sânt în stare de-a ține guvernul deasupra apei și că se vor întîmpla remanieri, iar acestea vor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
tot. Aceștia, la rândul lor, luau biruri legiuite și nelegiuite, vindeau funcțiunile și făceau negoț cu posturile atârnate de dânșii. Acest sistem s-a păstrat în Țările românești aproape una sută și cincizeci de ani. După documentele istorice cari ne sânt cunoscute, la companiile de exploatare ale fanarioților au luat parte și alți străini, zarafi din Constantinopol, mai mulți ambasadori ai Franței și ai Veneției; nu ne este însă cunoscut nici un caz în care boieri pământeni, fie chiar și de origine
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a căror introducere ar fi fost mai mare necesitate. Lipsit țăranul astfel de instrucție, nu ne putem mira că el nu e în stare a pricepe socotelile și manipulările speculantului. Datoriile ce contractează țăranul în Galiția și în Bucovina nu sânt numai pentru scopuri economice, ci în mare parte ele sânt datorii de lux, de consumpțiune. Cârciuma e locul de predilecție {EminescuOpX 241} în care se contractează datoriile. Țăranul e învitat de speculant la cârciumă, i se arată spre cumpărare lucruri
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
țăranul astfel de instrucție, nu ne putem mira că el nu e în stare a pricepe socotelile și manipulările speculantului. Datoriile ce contractează țăranul în Galiția și în Bucovina nu sânt numai pentru scopuri economice, ci în mare parte ele sânt datorii de lux, de consumpțiune. Cârciuma e locul de predilecție {EminescuOpX 241} în care se contractează datoriile. Țăranul e învitat de speculant la cârciumă, i se arată spre cumpărare lucruri pentru femeie sau pentru copii și i se spune că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în condiții favorabile, astfel ca dobânda de plătit să nu covârșească folosul normal ce poate avea debitorul ca industriaș și ca mic proprietar; și, dacă aflăm că condițiile sub care în Galiția și in Bucovina debitorul își poate procura credit sânt astfel încît minarea lui ca meseriaș sau ca mic proprietar e sigură, vom admite că prin înlăturarea acelor legi nu a sporit creditul. Astfel, de vreme ce sub regimul legii contra uzurei în Bucovina s-au efectuat vânzări silite 57 în anul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de 600 florini de plătit după 6 luni (Kaserer, p. 23). Ministrul de justiție declară că stipularea de 75 sau 80 procente e ceva obicinuit în Galiția (Kaserer, p. 85). Și cei mai mulți care sânt astfel esploatați și în urmă espropriați sânt cei mai săraci. Eaportorul constată că din imobilele anunțate spre a fi vândute silit, a căror număr l-am arătat mai sus, 71 procente sânt imobile de o valoare mai mică de 1000 florini, 22 procente sânt de o valoare
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în Galiția (Kaserer, p. 85). Și cei mai mulți care sânt astfel esploatați și în urmă espropriați sânt cei mai săraci. Eaportorul constată că din imobilele anunțate spre a fi vândute silit, a căror număr l-am arătat mai sus, 71 procente sânt imobile de o valoare mai mică de 1000 florini, 22 procente sânt de o valoare de la 1000 până la 5000 florini și numai 3 procente sânt de o valoare mai mare de 5000 florini (Kaserer, p. 22). Dar ceea ce e înspăimîntător
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
20 florini (v. Platter, p. 32). Din cei espropriați în anii 1876 și 1877, 245 nu datorau decât numai câte 33 fl, apoi alți 533 datorau numai câte 88 fl. și 1047 datorau câte 240 fl. Ceea ce dovedește că espropriații sânt cei mai săraci! Și să nu uitîm ca în acele sume pentru care s-au săvârșit vânzările silite e nu numai capitalul datorit, ci și toate adăogirile prin dobândă, prin dobândă la dobândă. {EminescuOpX 242} Platter calculează că acei cari
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fi expuși la contestări, obțin hotărâri arbitrale contra țăranului, încît acesta nu se mai poate opune la esecutarea lor. Mai mult: s-au falsificat chiar hotărâri arbitrale care constatau o închipuită judecată și, spre a înlesni lucrarea, aceste hotărâri arbitrale sânt litografiate sau tipărite, încît nu are a se înscri[e] în ele decât numele pretinsului debitor ce are a fi espropriat. Judecătorii cari au pronunțat asemenea hotărâri sânt indivizi cari au fost condamnați pentru înșelăciune la mai mulți ani de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
9, 33 evrei. Din 1189 debitori espropriați în an 1876 si 1877 sînt: 1059 români și ruteni, adică 89, 06 procente 77 izraeliți 6, 48 procente 53 germani 4, 46 procente 100 Aceste țifre dovedesc că mai toți debitorii espropriati sânt români și ruteni. În privința naționalității creditorilor cari au urmărit în anul 1876, aceștia au fost în număr de 369 din cari 51 creștini, cari nu erau germani, 5 germani și 271 evrei; iar în anul 1877 ei au fost în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
5 procente în 1877. Sau, din 1029 urmăriri silite ce s-au efectuat, 10000 izraeliți au efectuat 177 procente urmăriri; 10000 ruteni români, 3, 7 procente urmăriri; 10000 germani, 7, 3 procente urmăriri. Și chiar între acești desemnați ca germani sânt unii evrei. Se dovedește dar că mai numai evreii sânt aceia care speculează. Și că evreii esercită uzura ca o profesie, aceasta se dovedește prin faptul că întîlnim între creditorii evrei aceleași nume (v. Platter, p. 44 și 45). Evreii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
s-au efectuat, 10000 izraeliți au efectuat 177 procente urmăriri; 10000 ruteni români, 3, 7 procente urmăriri; 10000 germani, 7, 3 procente urmăriri. Și chiar între acești desemnați ca germani sânt unii evrei. Se dovedește dar că mai numai evreii sânt aceia care speculează. Și că evreii esercită uzura ca o profesie, aceasta se dovedește prin faptul că întîlnim între creditorii evrei aceleași nume (v. Platter, p. 44 și 45). Evreii sânt uzurari și ei sânt cari espropriază! Dar să ne
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ne dăm seama ce influență esercită practica uzurară a evreilor asupra moralei publice, asupra conștiinței dreptului. Justiția fiind chemată după dreptul strict a pronunța hotărâri și a ordona esecutarea lor, esecutații, când știu că nu datoresc și că pe nedrept sânt esecutați, încep a pierde încrederea în justiție. Astfel că justiția [î]și pierde prestigiul și autoritatea ce ea trebuie să aibă. Deputatul Naumovici a spus în această privință că locuitorii presupun că judecătorii sânt uniți cu uzurarii, pe care i-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu datoresc și că pe nedrept sânt esecutați, încep a pierde încrederea în justiție. Astfel că justiția [î]și pierde prestigiul și autoritatea ce ea trebuie să aibă. Deputatul Naumovici a spus în această privință că locuitorii presupun că judecătorii sânt uniți cu uzurarii, pe care i-ar părtini fiindcă ar fi mituiți. O consecuență e că și simțul dreptului și conștiința dreptului se corup în asemenea împrejurări; locuitorii, spre a scăpa de urmăririle uzurarilor, nu se sfiesc a depune jurăminte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aflăm că săteanul muncește numai pentru plata dobânzii și capitalul rămâne datorat. Și, daca esploatarea mizeriei săteanului se săvârșește în asemenea mod chiar de către arendași sau proprietari creștini, ce trebuie să fie în Moldova, unde acei cari esploatează pe țărani sânt izraeliții așezați în sate ca arendași, ca cârciumari sau ca prăvăliași?! Se știe că nu e sat în Moldova care să nu aibă speculanți izraeliți, mai ales sub forma de cârciumari sau prăvăliași. însemnătatea numerică a izraeliților în satele numai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]