3,819 matches
-
în aptitudinea de-a alege pentru o stare de lucruri dată sistemul cel mai suportabil din toate, care să asigure un progres de-o jumătate de secul sau de un secul. Dar nemulțumirile inerente oricării stări și oricărui sistem nu sânt decât pretextele și manipulul cu cari demagogia combate un guvern. Adevărata cauză e totdeuna dorința elementelor demagogice de-a parveni la arma țării și, ajunse odată acolo, de-a amăgi zilnic țara, de-a o mistifica și de-a o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Gladstone nu este un calculator rece, un torcător și întinzător de fine și periculoase mreje de paianjen, ci un om de-o energie elementară, pusă în serviciul unui spirit hotărâtor idealist. E ceva din sentimentul religios al puritanilor în el, sânt înclinațiuni religioase cari s-amestecă cu putere în maniera lui de-a înțelege natura statului, precum și în modul său de-a viza la soluțiunea cestiunilor esterioare. Tăria și nestrămutarea cu cari se-nrădăcinează în spiritul său convingerile ne arată pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
oameni puternici în caracterul și convingerile lor. Asemenea oameni vor avea, ca toți ceilalți muritori, defectele inerente virtuților lor, și defectul principal al unei naturi puternice este o lipsă mai mare ori mai mică de adaptabilitate la împrejurări. Asemenea oameni sânt făcuți ca să schimbe fața universului, nu să se conforme cu ea. Se-nțelege că există cazuri în care această față a lumii să nu prea voiască să se schimbe și atunci oameni de asemenea natură sânt siliți sau să renunțe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
această față a lumii să nu prea voiască să se schimbe și atunci oameni de asemenea natură sânt siliți sau să renunțe la planurile lor și să se retragă, sau să facă concesii prea mari împrejurărilor, cari tocmai pentru ei sânt mai periculoase, pentru că tocmai asupra caracterelor consecuente se răzbună mai mult orice neconsecuență. Aceste concesii par a fi început. Cartea roșie, publicată de Ministeriul Afacerilor Străine a Austriei, avea să cuprinză, pe vro 75 de pagine, instrucțiunile date flotei de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a epitropiei brâncovenești, când cu cumpărarea Pietrii-Arse. Cităm aceasta pentru ca publicul să-și aducă aminte ce zicea același ziar, fără umbră de probe, în contra miniștrilor și a altor funcționari ai statului. Sânt felurite mijloace de-a spune neadevărul, zice "Romînul"; sânt felurite mijloace de-a-și apropria averea publică, adăugăm noi, și a releva practica patrioților în această privire poate să fie foarte jignitor acelei onori a d-lor, mai prețioasă decât averea, decât viața chiar, însemnează însă a spune adevărul, iar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
patriot, crearea de lefuri colosale pentru meritul estraordinar de-a ști Codul cât un student de la drept, scoaterea de procure false de la subalterni, acoperirea scabroaselor afaceri în sfânta umbră, gerarea în om mare cu adâncimile bucoavnei în cap, toate acestea sânt semne de-o onestitate înnăscută, profundă, pe care să nu cumva să le atingă tâlharii onorii de la gazete, pentru că e mai scumpă decât averea și viața. Onoarea, confrați cu conștiințele gingașe, nu e opinia ce-o au alții despre corectitudinea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lui Cocus Mocus [î]i place ca neapărat boieri sărăciți să fie cauza nemulțumirilor din Moldova, deși se știe în genere că tocmai acolo aproape fiece proprietar [î]și exploatează cu munca sa proprie moșia și că averile proprietății rurale sânt de regulă, mai însemnate decât în Țara Românească. Săraci sânt țăranii în Moldova de nord, pe calea mare a evreimei, pe colțul dintre Galiția și Rusia. Ca stoluri de lăcuste vechiul venin social al desființatei Polonii trece din Rusia în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să fie cauza nemulțumirilor din Moldova, deși se știe în genere că tocmai acolo aproape fiece proprietar [î]și exploatează cu munca sa proprie moșia și că averile proprietății rurale sânt de regulă, mai însemnate decât în Țara Românească. Săraci sânt țăranii în Moldova de nord, pe calea mare a evreimei, pe colțul dintre Galiția și Rusia. Ca stoluri de lăcuste vechiul venin social al desființatei Polonii trece din Rusia în Galiția, din Galiția în Rusia, dar în cale multe, foarte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
putere nu e un mijloc pentru realizarea unui scop, a unui program, ci scopul însuși, urmărit cu orice mijloace, cu cele mai rele chiar. Cei cari privesc venirea la putere numai ca pe un mijloc pentru realizarea ideilor lor politice sânt adeseori amăgiți de cătră tagma celor abili. Aceste reflecții nu ni le inspiră numai schimbările de ministeriu de la noi, ci și acele din țările balcanice. Precum știm ministeriul din Serbia a căzut în urma neînțelegerilor cu Austria, dar nu ne îndoim
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a declara anume că nu exprimă {EminescuOpXI 385} nici ideile guvernului, nici ale unui partid, ci ale sale proprii, e o dovadă mai mult ca aspra necesitate plutește asupra tuturor și determină voința colectivităților, pe când gândiri individuale, chiar adevărate fiind, sânt ca spuma aruncată pe valurile realității, fără putere de-a-i schimba mersul. [ 28 octombrie 1880] ["INVENȚIUNEA TIPARULUI... "] Invențiunea tiparului are și ea neajunsurile ei, ca toate în lume, dar are și foloase. Un neajuns e că, după ce vreun creștin, prin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mâner în măruntaiele patriei. E și tiparul bun la ceva. Vinerea trecută d. baron de Haymerle a crezut a putea spune în delegațiunea austriacă cam următorul lucru: Daca voiți să știți ce-i prieteșug, să vă spun eu ce e. Sânt raporturile noastre cu România. Nu vă puteți închipui ce bine stăm cu guvernul din București". D. baron de Haymerle știe-n orice caz ce zice. Știe că dorința roșiilor de-a se manținea la cârmă e cea mai mare garanție
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
peștele acesta în mână, se uită la el și-l rearuncă râzând în apele vremii. "Mă crezi pește" zise o ființă purtătoare de solzi cătră regele Satyawrata care, scăldîndu-se, o prinsese cu mâna în râul Kritamala. "Adevăr grăiesc ție, eu sânt Vișnu și nici oceanul nu e-ndestul de mare ca să mă încapă". "Mă crezi veleitate de reformă? Poate să-ntrebe presa oficioasă. "Adevăr grăiesc vouă, eu sânt praful ce s-aruncă în ochii lumii pentru a acoperi începutul sfârșitului, mizeria financiară
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Satyawrata care, scăldîndu-se, o prinsese cu mâna în râul Kritamala. "Adevăr grăiesc ție, eu sânt Vișnu și nici oceanul nu e-ndestul de mare ca să mă încapă". "Mă crezi veleitate de reformă? Poate să-ntrebe presa oficioasă. "Adevăr grăiesc vouă, eu sânt praful ce s-aruncă în ochii lumii pentru a acoperi începutul sfârșitului, mizeria financiară și noul împrumut". Într-adevăr, citind cineva gazetele oficioase, nu se poate mira îndestul de focul ce le-a apucat, de dorul de țară care le
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să stăm de vorbă cu oameni speciali. Pentru noi era ceva învederat că, daca un individ ce consumă mai mult decât produce se ruinează, o colectivitate politică de indivizi cată să se ruineze asemenea, făcând același lucru. Cauzele acestei ruine sânt în prima linie cheltuielele improductive ale statului. Armată, diurne și lefuri disproporționate cu munca și înțelegerea oamenilor întrebuințați, crearea unei clase de proletari ai condeiului cari direct sau indirect trăiesc din buget și o sumă de feliurite cheltuieli aduc o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bine unei țări sărace cum e a noastră. Atunci diurnele s-ar compensa. Dar votând bugetele pe la miezul nopții, ca și când ar fi făcători de rele, votând legile cele mai păgubitoare peste cap, se-nțelege că diferitele soiuri de diurne nu sânt decât recompensa dată lenii și inepției și trecute la pagubă sub pagube și mai mari, cauzate de legile ce le votează. Iată dar de ce balanța comercială cată să fie defavorabilă. Sub domnia roșie iese, din pământ din iarbă verde, o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la existență, tot astfel noua direcție critică a economiei politice i-a recunoscut balanței comerciale marea însemnătate ce are pentru viața economică a unei nații și a supus-o studiului cuvenit. Viața reală și necesitățile practice ale unui stat individual sânt mai puternice și mai durabile decât teoriile cu viață scurtă ale unei epoce care crede a putea șterge, prin abstracțiuni cosmopolite, deosebirea de interese dintre diferitele state și rivalitatea sănătoasă și națională dintre ele. Teoria economică a liberului-schimb spune, precum
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cumpere ani îndelungați mai mult din străinătate decum [î]i vinde și că nu poate echilibra balanța nefavorabilă decât prin datorii din ce în ce mai mari. O balanță continuu nefavorabilă are însemnătate mai cu seamă pentru țările acelea cari, din alte cauze, necomerciale, sânt deja îndatorate față cu străinătatea. Astfel de ex. un stat, care va voi să aibă o influență politică ce stă în disproporție cu puterea lui face cheltuieli mai mari decât poate suporta producțiunea anuală indigenă, deci acopere plusul consumat pentru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
său mai puternic. Teoria balanței comerciale e așadar pe deplin valabilă pentru independența și înflorirea statelor naționale. Ea n-a putut fi slăbită și tăgăduită decât într-o epocă în care conștiința individualității oricărui stat, conștiința că interesele colectivității statului sânt superioare intereselor personale, au fost înlăturată prin abstracțiuni cosmopolite și individualiste. [ 31 octombrie 1880] ["NU-NȚELEGEM LA CE SERVESC DEZMINȚIRILE... Nu-nțelegem la ce servesc dezmințirile oficioase când partizanii guvernului sânt cei cari colportează știrea despre încurînda retragere a d-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
conștiința individualității oricărui stat, conștiința că interesele colectivității statului sânt superioare intereselor personale, au fost înlăturată prin abstracțiuni cosmopolite și individualiste. [ 31 octombrie 1880] ["NU-NȚELEGEM LA CE SERVESC DEZMINȚIRILE... Nu-nțelegem la ce servesc dezmințirile oficioase când partizanii guvernului sânt cei cari colportează știrea despre încurînda retragere a d-lui Boerescu din ministerul de fuziune. De pe acuma se indică cuvintele invocate pentru a esplica retragerea marelui om de stat, de acum se fixează nu numai persoana, ci și vederile politice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cel al Germaniei, poate c-a fost câștigat prin concesii acordate cu privire la transformări viitoare. Mai greu decât toate cade în cumpănă votul Franței. Pentru a-l esplica poate oficiosul "Le Temps" publică un articol, propriu a ne dovedi de ce natură sânt vederile guvernului francez nu numai în privirea aceasta, ci în întreaga cestiune orientală. Austria, - zice "Le Temps" - urmărește, deodată pe toate punctele și c-o remarcabilă vigilență, realizarea scopurilor ei asupra Orientului. Gata, daca desfășurarea evenimentelor ar obliga-o, de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ea construirea de drumuri de fier și avantaje comerciale. Cu România e în luptă asupra unei alte cestiuni, asupra navigației pe Dunăre. Memoriile câte se succed pentru a sprijini împrotrivirea Principatului român la pretențiile Austriei dovedesc îndestul că aci nu sânt numai niște simple interese economice la mijloc. Acesta e un cuvânt pentru noi de-a espune cititorilor stadiul discuțiunii chiar daca nu ne-ar fi îndemnînd la aceasta încurînda deschidere a Comisiei Europene. În luna aceasta se întrunește Comisia și va
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Dunării orientale, punând astfel în primejdie libertatea navigației pe acest râu, deci un interes european. Ba merg și mai departe și le place a demonstra că dictatura pe Dunăre aduce după sine dictatura asupra statelor din Peninsula Balcanică. Aceste întîmpinări sânt departe de-a avea toate aceeași valoare. Se pot înlătura ca puerile cele ce s-ating de constituirea chiar a unei comisii de țărmureni sau cele cari dispută Austriei dreptul de-a fi reprezentată în ea și, fiind reprezentată, dreptul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cabinetului din Viena, pentru că ele constituie evident motivul, chiar și rațiunea principală și ultimă a lor. Credem, din contra, că tocmai asupra punctului acestuia cei interesați ar trebui să stăruiască cu întrebarea. Pretențiile Austriei asupra cursului oriental al Dunării nu sânt decât un epizod al rivalității între această putere și Rusia în privirea Turciei. Deci, în afacerea aceasta, întrebarea e pentru România ca și pentru Serbia în discuțiile comerciale de-a ști în partea cui vor să se dea dintre cele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unde-i place patronajul care-i pare mai propriu de a-i garanta independența. Singura observare ce ne permitem a-i face este că această independență nu poate fi în nici un caz decât relativă" că micile state țărmurene de la Dunăre sânt destinate după toate aparențele să graviteze spre unul sau cellalt din cele două mari imperii slave și în fine că ele sânt chemate de pe-acum a-și face alegerea, întemeind-o nu pe cestiuni secundare de interes, ci pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că această manieră de-a privi devine consecuentă și prin împrejurarea că actualul d. locotenent-colonel a fost prezumptivul prezident al republicei Ploieștilor, care proclamase răsturnarea M. S. Regele Carol I. Atât cestiunea datoriilor militare cât și aceea a jurământului militar sânt pentru redacția "Romînului" de ex., cestiuni de apreciație. Jurământul militar, ni se esplica pe la 1866, e un contract sinalagmatic și un militar e dezlegat de el din momentul în care Domnul nu-și îndeplinește datoriile. Fără a împărtăși câtuși de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]