1,001 matches
-
și Maidaniuc Octavian Locuința noastră din Siret, din 1957 până în prezent Rudele de la Brașov ale soției Părinții soției când erau tineri Împreună cu soția și cele doua fetițe ale noastre, Georgeta și Felicia 48 Alexandru cu soția sa Nely și strănepoatele Sânziana și Lorena Lorena, fiica cea mare a lui Alexandru și a lui Nely (cea din dreapta) Strănepotul Cezar Cei trei nepoți drăgălași, Bogdan, Alexandru și Maria Împreună cu nepotul nostru Alexandru, avocat, cu soția sa Nely, profesoară și strănepoțica Sânziana Fiica noastră
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
și strănepoatele Sânziana și Lorena Lorena, fiica cea mare a lui Alexandru și a lui Nely (cea din dreapta) Strănepotul Cezar Cei trei nepoți drăgălași, Bogdan, Alexandru și Maria Împreună cu nepotul nostru Alexandru, avocat, cu soția sa Nely, profesoară și strănepoțica Sânziana Fiica noastră Felicia alături de soțul său Maidaniuc Octavian și în mijloc draga noastră nepoată, Maria Fiica mea Geta cu soțul, doctor Popoveniuc Dorel și cei doi nepoței, Alexandru și Bogdan Fiica mea Felicia, medic, cu soțul ei doctor Maidaniuc Octavian
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
Iași, 1996), Întâmplări cu Pinocchio (nominalizare pentru Premiul I la Festivalul „Gulliver“, Galați, 1999) și Căsătorie silită (spectacole prezentate la Festivalul Mondial de păpuși sub patronatul UNIMA, Praga, 2000, Premiu pentru originalitatea creației studențești), Napoleon și Fauché, Pinocchio, De-a Sânziana și Pepelea. A fost redactor al revistei „Teatrul Cel Mai Mic“ Iași. În anul 2003 a editat volumul Magia lumii de spectacol (Editura Junimea, Iași), care a contribuit la dezvoltarea teoriei teatrale în domeniul păpușăresc și care constituie o încununare
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
în jur și povestește cu însuflețire: M-am sculat cu noaptea-n cap. Am încălecat pe Pestrițu și tot într-un galop am ținut-o până-n pădure, să apuc florile încă ude de roua dimineții cum împletesc fetele cununițe de Sânziene altfel, vraja florilor se risipește. Ce spui? o apucă Ștefan de bărbie și o privește în adâncul ochilor albaștri. De Sânziene pare-mi-se fetele dau flori și flăcăii le sărută "ca vraja florilor să nu se risipească", zâmbește Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
populare sunt invocate și personaje ale religiei creștine: Dumnezeu, Maica Domnului, Sf. Petru, Sf. Vineri etc., aceștia apar ca binefăcători în învingerea răului. Multe practici magice au loc în zilele de sărbători creștine: Sf.Gheorghe, Sf. Andrei, Crăciunul, Anul nou, Sânzienele, Sf. Ilie etc. Alte descântece Oriunde s-ar fi aflat și în orice timp ar fi fost, omul a simțit nevoia să viseze, să-și creeze o lume imaginară, cu spații feerice și personaje mirifice. De multe ori a apelat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Gh.Mariana Tabarcea N.Alina Larisa Tălmaciu T.Tudor Cristian Tonigaru Gh.Elena Cornelia Ibidem Clasa Științe Sociale 1 Agavriloaiei Gh.Mihail Airinei M.OanaCătălina Alistar V.Mircea Barbuta N.Iulia Botezatu V.Virginica Bulgărașu M.Liliana Carp I.Valentina Sânziana Cazacu C.Tamara Ciubotaru A.Andrei Dănilă F.DenisaBeatrice Ganea A.Liviu Andrei Herșcovici S.Claudia Idriceanu M.Vasilică Nica I.GeaninaDesdemona Obreja Gh.Ioan Bogdan Pârpâlea Gh.Georgiana Manuela Pascal D.Elena Larisa Pîrvan P.Diana Popa M.Ela
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Patraș C.Roxana.Cristina Păduraru V.Cezara Palie A.D.AnisiaCristina Popovici P.Roxana Sălăvăstru E.E.Alexandru Stoica I.Bogdan Stoica V.Silvia Tălmaciu G.Andreea Manuela Ursu D.Dragoș Vasilache G.Grigore XII-a Matematică Informatică Alexa Alexandru Antal Cella Sânziana Bahna Alexandra Bălan Andreea Raluca Bujder Corina Mariana Căciulă Marcel Ciobanu George Adrian Ciuntuc Cristina Elenă Ciupilan Andra Gabriela Darie Dumitru Virgil Filip Diana Andreea Focia Alexandru Gheorghiță Tudor Hălăngescu Smaranda Iacob Calina Andreea Kriukov Alexandru Lăcătuș Raluca Maftei Bogdan
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Calfa I.Andreea Ciobotaru Gh.AdinaElena Ciobotaru C.Oana Hâj F.Gabriela Marinciu G.Andreea Claudia Masdrag G.Mihaela Mițelea I.AlexandraElena Mocanu I.RobertCiprian Munteanu L.Andreea Mădălina Noea D.Ana-Maria Oțet S.Mihaela Pîrvan V.Georgiana Prepelița I.Sânziana Rusu C.Ramona Maria Samson D.Cristina Alecsandra Sfetcu D.RamonaAlina Simon George Octavian Șerban I.Iulia Creola Turcu Ctin Alină Zurba N.Diana-Elena Molă A.Oana-Cristina Catalogul clasei a XIIa Filo.1;Registru matricol 251 I,f.123202. Clasa
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
M. Diana Ninu Gh. Paula Alexandra Palie A.D. Anisia Cristina Petrea V. Ana Teodora Petrescu A. Magda Pricop G. Alexandra Romila A. Andrei Alexandru Romila M. Ana-Maria Sabadac V. Petru Gabriel Sălăvăstru E.M. Alexandru Stratulat S.V. Iuliana Suhăreanu S. Cătălina Sînziana Ungureanu I. Ionuț Răducu Clasa a XII-a SN1 Diriginte Costin Clit Andriuță C. Ecaterina Antonica D. Oana Georgiana Arhire D. IoanaRuxandra Bălan D. Dan Gabriel Bocâncă L. Cristina Bulgaru M. Mihai Marian Buzdugan D. Andreea-Ioana Buznea A. Iunona Adriana
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Adriana Simina P. Alină Petronela Stan N. Vica PERSONALUL COLEGIULUI NAȚIONAL „CUZA VODĂ” îN ANUL ȘCOLAR 2013-2014 1. Iacob Manuela Director 2. Pleșu Tatiana Director adjunct 3. Adumitroaei Mona Diana Gina Profesor 4. Andoroi Adina Antonela Profesor 5. Antal Cella Sînziana Profesor 6. Atasiei Măricica Profesor 7. Badea Ionela Profesor 8. Bahnariu Dumitru Profesor 9. Bălan Mona - Lisa Profesor 10. Baltag Adeluța Profesor 11. Bârlescu Irina Profesor 12. Brănici Cătălin Profesor 13. Brânză Veronica Profesor 14. Ciobotaru Mircea Alexandru Profesor 15
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
propria-i creație... Ieronim Uniforme de general trăiește misterul ieșirii din realitate în ziua de Sfântul loan. În nuvela Dayan, personajul titular se ridică de pe patul său de sanatoriu și găsește drumul său spre grădina paradisului în aceeași noapte de Sânziene“. Întregul roman este presărat cu epifanii, astfel încât lumea este, pentru ei, plină de miracole și de semne sacre, însă este necesară o îndelungă inițiere pentru a le putea identifica în elementele profanului. Aceste semne constituie un ghid către o lume
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
se află observații asupra teoremei, datată din 1973; nimic ciudat, aparent, însă ei erau în anul 1970. Și mai ciudat este faptul că în articol ecuația ultimă era rezolvată. Orobete constată că peste trei zile va fi solstițiul de vară, Sânzienele; adică 12 ani de când a încheiat lectura „Jidovului rătăcitor“. În noaptea de Sânziene pleacă din Sanatoriu, pentru a se întâlni cu bătrânul. Nuvela se încheie într-un mod ambiguu, specific tehnicii lui Mircea Eliade: cei doi pornesc spre un loc
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
februarie 1990 o serie nouă, editată într-un format mai mic, cu frontispiciul schimbat și cu apariție săptămânală. Colectivul de redacție va suferi în decursul anilor ’90 modificări: Radu Andriescu, Liviu Antonesei (redactor-șef adjunct), Emil Brumaru (redactor-șef adjunct), Sânziana Caraman, Nicolae Dabija, Nichita Danilov, Daniel Dimitriu, Al. Dobrescu (redactor-șef), Gabriela Codruța Gavril, Valeriu Gherghel, Ion Hadârcă, Nicolae Ionel, Constantin Pricop (o vreme secretar general de redacție, funcție pe care o va schimba cu Valeriu Gherghel), Horia Zilieru. Lor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
cu câte trei nuele și cu pari și să împresure cetatea cu gard. Și așa s-a făcut ș-apoi după aceia nu prea s-a luat piatră. În jur munți de piatră sfărămicioasă. Flori nenumărate, buchete mari, grele, de sânziene umplu coasta muntelui și dau miros dulce. Ochiul boului și garoafe pătează ici colo tufărișurile. Fragi par boabe de rubine. După amiază, la băile Oglinzi, drept peste munte, pe lângă cetățuia Neamțului, prin albia unui puhoiu de munte care sfarmă piatra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și acuplarea a două trupuri, dar și o materializare a muzicii, este o Înaintare precaută și curioasă pe acele poteci nevăzute ale basmului, cele care ne pot duce În luminișuri unde se răsfață trupuri de naiade și nimfe, driade și sânziene, Înconjurînd vesel vreo zeiță ce-și despletește părul, aprinzând frunzele din preajmă! Dar... Beția și Desfrânarea pot și trebuie văzute și prin lentila cosmică, luând formele re-Învierii Naturii, semne ale unei veșnice primăveri - eterne, În sensul ciclic al unei „veșnice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ursită” are o desfășurare care i-ar putea face invidioși pe nuveliștii noștri amatori de pitoresc folcloric: „în afară de ulciorul cu apă neîncepută, nefericita trebuie să mai ducă vrăjitoarei: bani de aramă și de argint, tămîie de la o mînăstire, flori de sînziene, de trandafir, de busuioc, de crăițe, toate culese după o anume rînduială, o bucată de pînză din cămașa flăcăului, un smoc de păr din capul lui și o găină neagră cu buhul. Astfel pregătite, vrăjitoarea și fata merg în pădure
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
musai, căci ne așteaptă trenul care ne va duce, nu spun Încă unde; data viitoare. Nu-i nevoie de bilet: voi face eu cinste la toți cei prezenți săptămâna viitoare. Acum Însă, Întinși pe plajă, să ne amintim că sunt Sânzienele, străveche sărbătoare a neamului nostru, atât de adânc fixată În tradiție Încât nici creștinarea n’a putut-o dezrădăcina, ci a preluat-o În calendar. Asta pentru că e dedicată Soarelui, cel care ne ține În viață și care acum e
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
12 ani din Florești este cercetat penal pentru furt“. Sau, trecând la vedete mai picante: „Daniela Crudu a părăsit matinalul Neatza după scandalul cu Leo din Strehaia“, „Borcea vrea ca Marcel Pavel să-i cânte la nuntă melodia Frumoasa mea“, „Sânziana Buruiană și Laurette i-au dat cadou Andreei Tonciu un penis dulce“, „În ce scandal a mai fost implicat Sorin Marica, iubitul Andreei Spătaru“, „Miracolul din decolteu: cum i-au crescut Andreei Bălan niște sâni gigantici“. Suntem, de asemenea, informați
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
homosexuali, ne-o punem!“ În articolele sale, cuvântul „curvă“ are un statut privilegiat. E băiat din popor. Și-a dorit celebritatea de mic copil. Nu e o problemă. În România celebritatea e la îndemână. O au și Oana Zăvoranu, și Sânziana Buruiană și mulți, mulți alții. O are și omul nostru. Nu-i mai rămâne decât să deschidă, pe baza ei, un bordel de succes. Cu asemenea inși în spațiul public, nu ne putem aștepta prea curând la o ambianță civilizată
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
unul șmecher, unul idiot, unul „metafizic“. Argumentul șmecher: ratingul. Televiziunea înseam nă costuri. Carevasăzică depindem de audiență. Oferim, deci, publicului ceea ce ne cere el. Publicul nu vrea Shakespeare, balete rusești, Hegel și Liviu Ciulei. Publicul vrea Capatos, Serghei Mizil și Sânziana Buruiană. E fals. Publicul nu se uită la ce-i arăți, decât dacă n-are de ales. În ultimii ani ai epocii Ceaușescu, când postul național de televiziune nu emitea decât două ore pe zi, dintre care una de propagandă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
aluat, le bagă în oală de pământ și le pune la fiert, la ora 12 noaptea. Fata va avea parte de feciorul al cărui nume plutește primul desupra fierturii din oală. - în noaptea de anul nou iarna, în noaptea de sânziene vara, fata de măritat se așează între două oglinzi, puse față-n față, goală-goluță, cu părul despletit. La flacăra lumânărilor de ceară, va vedea într-una din oglinzi chipul celui ce-i va fi bărbat. - Fata care duce dorul măritișului
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
orientări privind rolul și funcțiile literaturii și artei, desprins de uriașa activitate teoretică politico-ideologică a secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, o importanță deosebită, în multe privințe prioritară, i se acordă criticii literar-artistice.“ („Imperativele criticii“, Steaua, ianuarie 1987) POP Sânziana „Aceste cuvinte ale președintelui țării cheamă imagini despre președintele țării, pentru unii imagini reale, pentru alții filmate, difuzate pe micul ecran: tovarășul Nicolae Ceaușescu cercetând cu atenție macheta unei case de cultură din nord; tovarășul Nicolae Ceaușescu tăind panglica inaugurală
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
literaturile străine, le este rezervată „Cartea străină”, susținută de Nicolae Manolescu. În același timp Titu Popescu asigură rubrica „Provincia cărturarului”, Boris Buzilă îngrijește secțiunea „Profiluri”, specializată în publicarea interviurilor, iar în „File de carnet” Mihai Stoian, Romulus Rusan, Vasile Băran, Sânziana Pop, Corneliu Leu, Mihnea Gheorghiu, Eugen Barbu, George Bălăiță ș.a. publică note, însemnări, eseuri. Adrian Păunescu ține rubrica intitulată „Cetatea”, în vreme ce Nicolae Florescu se ocupă de „Cartea social-politică”. Altă rubrică, „Agenda culturală”, va deveni „Carnet cultural”. Deseori reușesc să degaje
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
vitelor, trimiteau blesteme și făceau vrăji, cu urmări nefaste asupra celor intrați(e) sub incidența și puterea vrăjilor. Ca o reacție la forțele răului care aduceau suferința, boala și moartea, au apărut, ca o contrapondere, forțele binelui: zâne bune, Sfintele, Sânzienele, Drăgoaicele, care acționau tot prin intermediul unor babe care știau să alunge spiritele rele, să descânte, să desfacă vrăji, acțiuni dublate de folosirea unor licori, unsori, iruri și ceaiuri, practici magice care, în timp, au deschisă calea medicinii științifice. Răspânădirea creștinismului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
culesul acestora fiind pusă sub numeroase interdicții de timp și de loc, desfășurat după un ritual care trebuia respectat pentru a nu afecta „leacul”. Așa, de exemplu, încă din antichitate, unele plante magico-mitice se culegeau în anumite perioade din an: sânzienele la solstițiul de vară, urzicile la echinocțiul de primăvară, leurda la echinocțiul de toamnă, altele în toiul unor sărbători calendaristice, care oscilau în funcție de fazele lunii, de caracterul fast sau nefast al zilelor din săptămână, de însorirea zilei sau înnegurarea cerului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]