2,957 matches
-
adâncime urme de picturi, construcții ale nobililor români dar și anterioare venirii maghiarilor susține Sorin Ullea. Socotește că școala comnenă s-a format în nordul județului Hunedoara („desigur aceasta e o deducție iar nouă ne trebuie o certitudine”) și că săpăturile sistematice în județ, „îmi permit să propun”, ar trebui făcute nu din nord spre sud din cauza munților, ci de la est spre vest. Era de mult necesară o cercetare „atât în elevația zidurilor bisericilor, cât și în plan arheologic, cercetare sistematică
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
cărturar, după tradiția bizantină, este eliberarea cuvântului așezat în slovă, acțiunea acestuia fiind egalată doar de cea a actului divin, atunci când acesta, cuvântul scris, se face înțeles. Primele lucrări arheologice din Ucraina aparțin tot lui Petru Movilă și constau în săpăturile făcute în vremea sa la biserica Desiatina. Servind progresului cultural și luptei pentru eliberare a ucrainenilor, politica promovată de marele cărturar, Petru Movilă, de apărare a dogmei ortodoxe și de ridicare a nivelului cultural al clerului, influențată de idei umaniste
SFÂNTUL IERARH PETRU MOVILĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383147_a_384476]
-
Mărturiile de epocă, resturile de ziduri de piatră din diferite perioade ale anticității, inscripțiile grecești și latine, resturile de arhitectură antică (coloane, plăci de teracota pictate inspirat, ceramioca grecească, română, bizantina, mici obiecte de bronz, os și teracota), găsite în timpul săpăturilor arheologice din anul 1919 și între anii 1927-1930 atestă pelerinajul săvîrșit prin aceste locuri de popoarele care purcedeau la drum de cele mai multe ori cu războaie și gînduri de cucerire a noi și noi paminturi. Unele seminții au rătăcit pe aici
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
nu era vorba de resturile tavanului, ci de capătul unei scări care se afunda În Întuneric. Strânse daga În pumn și coborî prima treaptă. Scara abruptă se desfășura În spirală de-a lungul pereților din tuf vulcanic ale unei mari săpături În formă circulară, care tindeau să se restrângă pe măsură ce cobora, o pâlnie de Întuneric Înfiptă În pământul umed, ca și când o fiară uriașă și-ar fi săpat o vizuină, nevoită fiind să scape de lumină. Se mișca grijuliu, atent să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
salt peste pârâiașul mâlos, sperând că treptele nu vor ceda sub greutatea sa. Avea senzația că trecea un hotar nevăzut, un avertisment tăcut de a nu merge mai departe. În mișcare, flăcăruia avu o scânteiere, iluminând mai limpede povârnișul. Flancul săpăturii nu mai era din rocă masivă. Pe suprafața acestuia se deschideau zeci de locuri de veci de dimensiuni felurite, un Înfiorător stup plin de rămășițe omenești. Alunecând de-a lungul deschiderilor, lumina lămpii parcă Însuflețea acele membre descompuse. Orbite goale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
proprietăreasă - Înțelegeți mișcarea, nu? Rolul ei nu se reduce Însă la prestarea de servicii casnico-amoroase și la asigurarea spatelui preotului evazionist În fața superiorilor. Se mai vorbește și că cei doi procedează la oarece expediții nocturne prin cimitirul satului, unde efectuează săpături și cercetări În scopuri nu tocmai creștinești. În atare condiții, e lesne de Înțeles că slujnica-amantă ajunge și cea mai probabilă confidentă a stăpânului pe linie de comori, pergamente, templieri și alte mistere care Încep să-l Înconjoare pe preot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
în plâns și a scos-o din nou pe fiica lui din pământ, ca s-o înmormânteze mai degrabă alături de iubitul ei. Călătoria lui a mai durat o zi, pentru că l-a găsit și pe Benjamin, l-a recunoscut în timpul săpăturilor, fiindcă îi aruncaseră pe amândoi într-o groapă comună. Și l-a dus în cimitirul obișnuit și asta m-a bucurat foarte mult. Am aflat toate astea de la prietenul lui care l-a dus și l-a adus cu mașina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
aurifer. De la explozia respectivă proveneau resturile de pietriș și bolovanii pe care îi scosese el afară, iar zăcământul de metal prețios se afla mai în față, în adânc. Comoara pe care o căuta era acolo, iar el trebuia să continue săpăturile dacă voia să pună mâna pe ea. Începu să râdă, cum de fusese atât de naiv? Crezuse că muntele se va despărți atât de ușor de aurul acela și i-l va dărui fără luptă? Trebuia să muncească mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
o suflare. Nu-i așa că asta sperați? Vă gândiți că s-ar putea să dăm de el, de asta suntem aici. Aș mai putea să completez lista ta, spuse Toma ignorând întrebarea lui Vasilică, mai căutăm pământ răscolit, urme de săpături ori chiar resturi umane, asta ca să iau în calcul și ipoteza ta de ieri cu animalele sălbatice. Nu este exclus, însă, să apară și alte lucruri la care nu ne gândim acum. Ei, ce părere ai, ești de acord cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
-i treaba ta, Boris! izbucni piticul, lovind cu pumnul său mic în tăblia biroului. Eu te întreb pe tine ce faci cu banii? Pot să îți spun dacă vrei. Mai întâi... Nu mă interesează, du-te și ocupă-te de săpături! îl expedie Mihailovici ridicându-se în picioare. Te întorci când ai terminat treaba. Până atunci nu vreau să te mai văd. Față de șeful său, Boris era un uriaș. Când se apropie de ușa încăperii, trebui să se aplece puțin ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
pereți. Șinele ruginite intrau în galeria din dreapta, oprindu-se în fața unui perete dărâmat. Cineva excavase acolo, căutând, fără îndoială, aur. Deși deziluzionat de faptul că nu dăduse de peștera lui Ali Baba, Boris nu sistase lucrările. Imediat, dăduse dispoziție ca săpăturile să continue în galeria începută. Considera că cei ce începuseră prospectările știau ce fac. Se gândea să mai sape cel puțin câteva zile, în speranța că vor găsi totuși ceva. Vlad se arătase întru totul de acord cu decizia omului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
putea afirma cu mâna pe inimă. Nu simțise vreun miros, nici în peșteră și nici afară. Și atunci, despre ce era vorba? Oare asta încerca Calistrat să le spună? Acesta era motivul pentru care bătrânul se opunea atât de vehement săpăturilor pe care le făceau ei? Se temea de reacția lui Vlad. Știa cât de furios devenea acesta ori de câte ori ceva împiedica bunul mers al lucrărilor la mină. Nu putea însă să nu-l pună la curent. Deși nu petrecuse în subteran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
lunga perioadă petrecută alături de Vlad, asistase de multe ori la ieșiri de acest fel. Știa că, odată ce acesta lua o decizie, nimic nu-l mai putea întoarce. Clătinând resemnat din cap se îndreptă încet spre ieșire. Mâine vreau să reîncepem săpăturile, ai la dispoziție douăzeci și patru de ore să rezolvi situația! strigă Mihailovici de la birou, chiar înainte ca ușa să se închidă în spatele lui Boris. Negru la față, mercenarul părăsi încăperea, îndreptându-se spre biroul său. Se trânti pe scaunul tare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ridică și se apropie de fereastră. O deschise larg, inspirând aerul proaspăt. Închise ochii și încercă să se liniștească. Trebuia să o ia metodic, ce avea de făcut? Care era misiunea ce trebuia dusă la capăt? Vlad voia să continue săpăturile. Pentru asta era nevoie să scape de amenințarea din peștera de sus, de pe platou. Până aici, totul era clar, mai departe însă lucrurile nu mai erau la fel de simple. Cine, mai exact ce era acolo în întuneric? Se hotărî pe loc.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de pește de consum. Structura solului între principalii factori pedogenetici, cu implicații asupra diversificării învelișului de sol, menționăm relieful, rocile, apele și omul, care, în forme specifice, influențează structura solului. Așa, de exemplu, omul, prin activitatea sa directă (lucrări agricole, săpături pentru plantații și pentru alte obiective economico-sociale, folosirea îngrășămintelor) a intervenit în desfășurarea proceselor naturale de pedogeneză. Omului și se poate imputa declanșarea eroziunii solului pe versanți, prin practicarea agriculturii extensive. Etajarea reliefului condiționează etajarea învelișului de sol, alături de clim
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
multe locuri din zona centrală și de sud a Colinelor. Epoca neolitică a fost depistată și pe teritoriul comunei Filipeni și a comunelor din jur, de muzeografii Muzeului Județean de istorie, ale căror rezultate din cercetările de suprafață și din săpăturile organizate au fost publicate în revista „Carpatica” a muzeului. O așezare neolitică, aparținând culturii Cucuteni, a fost descoperită în satul Brad, la punctul numit „Chilia” care se întinde pe o suprafa de un hectar. Lucrările agricole au deteriorat o parte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Suprafața așezărilor deschise putea ajunge la 20 ha și erau situate pe pantele line și însorite din apropierea râurilor sau a lacurilor, pe terasele lor inferioare și mijlocii și mai rar în zonele inundabile. Asemenea așezări au fost cercetate parțial prin săpături la Văleni, Epureni, Fălciu, Bogdănești în județul Vaslui la Spineni și Roșiești, același județ, la Prodanca Bârlad, unele cu mai multe niveluri de locuire. Așezările întărite, mai rare, apar în secolul al VIII-lea, așezate pe promontorii înalte, cu pante
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
urme se mai observă la suprafața solului și unde a fost probabil sediul autorității locale pentru o parte din așezările zonei. O cercetare la fața locului, dacă nu s-a făcut până acum de Muzeul Județean Suceava, eventul, efectuarea unor săpături ar da un răspuns timpul când a fost construită, precum și scopul pentru care a fost construită într-un loc izolat față de așezările din prezent. Locuințele din perioada secolelor VII-IX, dar și din perioada următoare, erau de trei tipuri: bordeiul, semibordeiul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ruso-Vlahia - Vlahia de lângă Rusia Kieveană!) se înmulțesc, fiind puse în legătură cu marea invazie mongolo-tătară de la 1241-1242. De asemenea, populația locală este atestată de un mare număr de așezări și necropole „situate îndeosebi în partea centrală și septentrională a Moldovei, cercetate prin săpături arheologice, confirm continuitatea tipului de locuință (de suprafață, bordei și semibordei), iar din necropolele cercetate rezultă generalizarea ritului de înhumare cu înmormântați depuși în poziție întinsă, cu brațele de-a lungul corpului și mâinile așezate pe piept sau abdomen, având
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșie între ei sau unor boieri, care încalc dreptul de, protimisis, se spune din hotarul Filipeni, de exemplu, cât mi se va alege (partea) când e vorba de pădure, imaș, păscătoare, iaz și moară, dar când vorbește de vie, prisacă, săpături, livadă - obținute prin muncă proprie aflate în posesie, le precizează, fără să numească locul unde se află în cadrul hotarului. Mare parte dintre toponimele folosite în interiorul hotarului (moșiei boierești sau răzășești) au dispărut odată cu cei care le-au folosit sau urmașii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
epoca modernă, a fost bordeiul. Acest tip de locuință a fost folosit de țiganii robi și după ce au fost eliberați din robie, deoarece putea fi construit cu resursele materiale aflate pe loc. Pe un teren în pantă se detașa prin săpătură la suprafață de 2,53/3m (suprafața locuibilă), se fixau niște pari la colțuri și mijloc și în față unde se monta o ușă, peste care se așeza o structură de lemn dispusă în două ape și se acoperea cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a mea ocină ce s-a alege de partea mea din Hilipeani dintr-un bătrân din partea din gios, din țarină [locul de arătură pentru cereale - n.a.] și din fâneață și din vad de moară și cu vatră de sat și săpături și cu poamele și cu tot venitul ce se va alege partea mea din sat din Hilipeani ce mai sus scrie, din partea de gios.” La aceste acte de vânzare-cumpărare sunt înscriși martori din sat, dar și din satele răzășești vecine
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
meu cum mi-am vândut a mea ocină și moșie ce s-a alege partea mea din Hilipeni dintr-un bătrân din partea din gios din țarină, și din fânea și din vad de moară și cu vatră de sat și săpături și cu pomeate și cu tot vinitul ce se va alege partea mea din sat din Hilipeni ce mai sus scrie din partea de gios. și au cumpărat Ion ficiorul Ciobotarului lui Tif [din] Hi[li]poani și mi-au dat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
facă o remarcă la adresa alegerii mele în materie de lectură: — Citiți des genul ăsta de lucruri? mă întrebă întorcând în mâini revista de pe o parte pe alta de parcă ar fi fost cine știe ce artefact scos la lumină de către Heinrich Schliemann în urma săpăturilor făcute la ruinele Troiei. — Nu. Am cumpărat-o și eu așa, doar din curiozitate. — Bine. Un interes neobișnuit pentru ocult este adesea un semn al unei personalități labile. — Știți, și eu mă gândeam chiar la acest lucru. Nu oricine ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
se adunau acolo? Care le era programul? Care era raportul dintre munca intelectuală, discuție, mese și odihnă? Care erau finanțările - investiție și funcționare? Care erau bugetele și pentru ce posturi? Nu ne-a rămas nimic despre aceste chestiuni totuși esențiale... Săpăturile arheologice arată incontestabil o suprafață foarte importantă, un cost ridicat și o vedere superbă înspre Golful Neapolelui. Dovadă că epicurismul nu este echivalent în mod obligatoriu cu sobrietatea integristă a cinicilor, de exemplu. De la amfora diogeniană până la vila lui Piso
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]