877 matches
-
ridic. — Nu-i nimic, zise și se înclină spre mine. Era îmbrăcată cu o altă bluză, albă, cu o floare mare din paiete. — Mașina? șopti. Vocea îi era nesigură, ca și buzele nerujate. Am privit în spatele ei, locuința ordonată și sărăcăcioasă și mi s-a părut și mai tristă decât era cu puțin înainte. Dar nu m-a deranjat, dimpotrivă, am simțit o plăcere secretă văzând că totul în jurul meu era cu adevărat mizerabil. — O repară. Am auzit-o frecându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
curea. Mă simt ușor, bine dispus, un copil plecat în excursie cu școala. Din spate îi ating fundul. — Pardon, domnișoară. — Ea e serioasă, nu se întoarce să mă privească, știe că este o intrusă. S-a îmbrăcat cu jacheta aceea sărăcăcioasă și cu o fustă mai lungă ca de obicei, silindu-se să nu bată prea tare la ochi. Primesc imediat cheia. Italia vorbește cu bărbatul la la recepție. Apar doi colegi, ne salutăm. — Sauna este deja caldă sau trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
lumea cu tumultul istoriei sale. Apoi, Jugo de la Raza al meu, dornic să-și adape ochii cu verdele munților patriei sale, ar merge până la podul Arnegui, la frontiera dintre Franța și Spania. Pe-acolo, pe podul acela total neînsemnat și sărăcăcios, a trecut, în a doua zi a Carnavalului din 1875, pretendentul don Carlos de Borbón y Este, pentru carliști Carol al VII-lea, la sfârșitul războiului civil anterior. Iar eu am fost smuls din casa mea spre a fi azvârlit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
să aud laudele oamenilor care erau mai în urmă cu noutățile decât soția mea și sora ei sau, în ocaziile rare când o lăsam pe Madeleine să mă târască la vreun spectacol, să trec pe lângă poze cu actori în haine sărăcăcioase, cu chipuri speriate sau vesele sau pline de suferință, care se uitau la mine din panourile din sticlă de la Cort Theater. Nu avea nici o legătură cu mine, după cum am mai spus. Totuși, când am văzut în ziar articolul, de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
guvernamentale, mici misiți, lucrători la poștă, agenți de vânzări, meseriași. Fima Încercă să-și imagineze rutina unei zile de lucru obișnuite În cartierul acesta și farmecul sâmbetelor și al sărbătorilor. Deși nu uită că locuitorii săi Își câștigau pâinea lor sărăcăcioasă prin muncă grea, că erau probabil Înglodați În datorii și ipoteci și plini de griji existențiale, totuși viața lor i se păru adevărată, decentă, liniștită și plină de o bucurie calmă pe care el n-o cunoscuse niciodată și nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
traversă pe mijloc și geamuri vălurite, care nu ieșea cu nimic în evidență, dar făcea parte din mulțumirea lui zilnică. Rostul ei era să-i amintească de unde plecase și cât de departe avea să ajungă. Avea ceva din cumințenia aia sărăcăcioasă care-și pusese amprenta pe tinerețea lui și-l însoțise și-n timpul căsniciei lui cu croitoreasa, pe când era încă reprezentant comercial. Și la ușa locuinței exista acest tip de clanță dintr-un aliaj ieftin care putea fi văzută pretutindeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
minunat, executând mai întâi singură figurile, cu grație și elan, împingându-mi picioarele încăpățânate. Dornic să prind pașii, mă avântam rigid, împiedicându-mă de țolul vărgat, în timp ce madam Fișic ne sorbea din ochi, de pe scaunul fără spetează, din colțul odăii sărăcăcioase. Râsul Laurei era o gamă scurtă, ca din clapele unui clavecin. Când spunea ceva, trebuia să și râdă. De aceea își ducea mâna dreaptă la gură ca să-și acopere lipsa unui dinte, ceea ce nu-i știrbea însă cu nimic chipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
parte la întâlnirea lor, cu atitudinea binevoitoare a unei rude de aproape. În Dumineca următoare, observai că agentul de mașini de scris nu mă mai învrednicește cu privirea și că nimeni nu se mai uită la mine în încăperea asta sărăcăcioasă, care a fost ani de-a rândul casa mea de rugăciune. Cred că Laura și-a pierdut fecioria într-o Duminică seara, când mama Fișic, întâmpinându-mă în săliță, îmi spuse că fata e dusă la bal. A așezat apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
bărbați căzuți, fii sau frați. Orașul vechi arăta părăginit, de parcă își aștepta declinul, dacă nu brusc, atunci treptat. În bezna impusă pe timpul nopții, străzile deveneau neliniștitoare pentru locuitorii lor. Pretutindeni erau afișe cu „Dușmanul ascultă!“ și „Economisiți cărbuni“. Vitrinele împodobite sărăcăcios cu mărfuri greu vandabile. În prăvălia mamei, un înlocuitor de frișcă pe nume Sekosan se comercializa la liber. De la gara principală, pe podul Mottlau și pe insula Speicher, în preajma șantierului naval Schichau și de-a lungul lui Hindenburgallee, jandarmii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mai înalte, erau predeterminate. În plus, o țigancă ar fi prezis întoarcerea în scurt timp a fiului: „dragul mamei“ avea să vină încărcat de daruri, care constau de fapt în sirop, în unt. Fiul s-a speriat. Stăteau acolo, îmbrăcați sărăcăcios în paltoane care le rămăseseră mari. Mama jigărită. Tatăl își salvase pălăria de velur până la sfârșitul războiului. Sora, fără codițe, nu mai era un copil. Se pare că eu aș fi salutat-o exclamând „Daddau, dar te-ai făcut ditamai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Bank, la fel ca, simultan, în alte peste o mie de locuri, foarte curând avea să fie plătitviitorul, care de atunci înainte urma să-și aibă prețul lui? Dintr-odată, puteai să ai totul, aproape totul. Vitrine încă mai ieri sărăcăcioase se lăudau cu mărfuri dosite până atunci. Cine avea ceva pus deoparte, dădea repede de bani noi. În aparență, ai fi zis că nevoia era doar mimată, o relicvă înșelătoare a trecutului. Și, pentru că tot ce ținea de trecut fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
scris poemul lung Marea femeie a ruinelor vorbește, în care ultima strofă spunea: „...împrăștiat zace Berlinul. / Praful se ridică, / apoi iar acalmie. / Marea femeie a ruinelor este sanctificată.“ Totul se desfășura aici pe spații mai ample, avea un aer mai sărăcăcios, mai lacunar și mai apropiat de sfârșitul războiului. Mult spațiu între zidurile arse, întinse pe suprafețe mari. Rareori câte o clădire nouă, dar multe barăci și dughene de scânduri. Zadarnic se străduia Kurfürstendamm-ul să fie o promenadă elegantă. Numai pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
salvat viața când cu a mai nouă viitură pă Maldonado. Julio, băiețașu Îndoliat, cu faruri de-ți vine să-i pui telmometru și care mandea Îți garantesc că m-am vizionat cu iele bănuitor pă veridic din pricina la grandiroba lui sărăcăcioasă și aeru lui dă morcov prăpădit, că venea la marile mece dă celuloid cu ideea nașpa să vândă niscaiva subecte. Iete-te că leterat avem, mi-am zis și i-am pus cruce, văzând În pretenaru ăla bombă concurentu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
adusese de la Madrid noutăți despre ultraism, mișcare spaniolă a avangardei europene, Îmbrățișată și de latino-americanii González Lanuza, Marechal, Molinari, Norah Lange, Bernárdez, Mastronardi. În general poeți, ei veștejeau prostul-gust al celor ce reprezentau strada Boedo, situată Într-o suburbie cenușie, sărăcăcioasă, aproape de centrul capitalei. Strada Boedo aparținea masei criolla, emigranților și revoluționarilor, care se Întovărășeau cu muncitorii, fiind Într-un fel fiii recentei Revoluții Ruse, care se mai afla Încă În etapa idealistă și promițătoare, și doreau să reformeze lumea; reprezentanții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
în singurătate. Toată viața lor va fi doar post și rugăciune. Renunță la distracții, la haine frumoase și la podoabe. Au doar rasa aceea neagră și hainele acelea de pe ei, cam ca preoții pe care i-ați văzut, dar mai sărăcăcioase... ... Dar de ce și... pentru ce se roagă ei toți, așa, fără încetare, cum spuneai tu? veni întrebarea lui George, care părea că este așteptată și de alți copii. Acești monahi și cei de pretutindenea, au poruncă de la Domnul nostru Iisus
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
vorbesc de XX, deci n-avea cum fi autentică nici măcar În Bucureștiul Întunericului, orice asemenea Încercare, cu toate că binefăcătoare pentru artiști, vorbesc de trupul iar nu de arta lor, neînsemnînd decît un refren, și Încă unul stins, fluierat printr-un decor sărăcăcios. Chiar dacă fragmente de sonată se auzeau la etaj, din sălile de muzică de unde izbucnea uneori violoncelul furios. Asta zic eu, În anul 2002, prin martie cu părul căzut și șosete de culori diferite. Cine știe ce voi fi zis mîine. Nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
șofer de taxi care-l tot culege de prin șanțuri ori de la poliție. Doi oameni Înspăimîntător de diferiți, așadar condamnați să nu se poată Întîlni decît prin, și aici pe sărite, straturile primare ale vocabularului de uz curent, cenușiu și sărăcăcios ca un bloc, cuvinte care, evident, nu au cum să-i ajute să treacă bariera. Șoferul este un om simplu, definitiv obișnuit, adică rotund mitocan universal, ce trece agitat pe fundalul noii Moscove mafiote și dezolante ca după un război
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Poate scăpase clanța din lăcașul ei, n-ar fi avut rost s-o lase chiar așa. Dar bătrâna doamnă Marga Pop n-a rezistat tentației, a intrat, totul era în ordine, aranjat cum ar fi făcut-o ea însăși, lucrurile sărăcăcioase erau împachetate cu grijă. A cuprins-o rușinea de iscodelile ei, în clipa aceea l-a urât pentru că o făcuse să simtă asta. În nici una din zilele următoare ușa cămăruței nu era încuiată. Banii, câți or fi fost, n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
toate numai pete de culoare. Dar pereții continuau să fie întunecați și triști. Și-a scos din cămăruța lui, unde lăsase numai biblioteca acoperind de sus până jos un perete, covorașul uzat, care, întins în camera mare, arăta incredibil de sărăcăcios. Avea să se obișnuiască cu el. Și, în timp ce telefonul suna din nou - putea fi oricine, dar mai ales putea fi iarăși femeia aceea insistentă -, se gândea cu disperare că, oricât s-ar obliga la o muncă fizică abrutizantă, în încercarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
atât de mic! Ieși din apă, scuturându-se și ștergându-se cu un prosop mare și alb, în care se înfășură ușor înfrigurat. Plecă spriji nindu-se în cârje și se uită înapoi spre bazin. Ce mic era! Mic și înghesuit, sărăcăcios de-a binelea. Cum să poți înota într-un dreptunghi atât de mic? Hotărât lucru, nu era într-o pasă prea bună! Dar telefonul lui Bobo din aceeași seară puse cu totul capac pasei proaste. Mai întâi, Bobo îi spuse
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
cântări lucrurile Mircea. Încercă, totuși, să grăbească pasul, pentru a păstra o distanță convenabilă între el și băieții aceia, care se zoreau reciproc, strigându-și cu o falsă încruntare, de sub bonete maronii, diferite vorbe urâte, lansându-le într-un argou sărăcăcios și redundant, în timp ce unul cu o șapcă împodobită de un cozoroc mare, lăcuit (de furat, fără îndoială!) cânta, cât îl ținea gura, un cântec în care era vorba de muzicanți de culoare și fără vedere, ce se opinteau în trompete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pierdut într-o casă, străină, construită grăbit și stângaci din marmură adusă de aiurea. Deși cunoștea dinainte răspunsul pe care urma să-l primească, îl întrebă: Ce faci, bre, cum te simți, bine? Îmmmmî! gemu un răspuns interlocutorul, de sub plapuma sărăcăcioasă, ca și cum ar fi zis: nu prea. Dar ce să faci? À la guerre, comme à la guerre? Vladimir, care, meditativ, mai sorbi o dușcă din carafa de cristal (desigur, cu titlu de dezinfectant! raționă el imediat),îi spuse cu fermitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
să-i dea sănătate! A făcut enorm de mult bine la milioane de oameni din țara asta. Viața ei este în mâinile Domnului, răspunde Antonio. El va face cum crede că este mai bine. Femeia scoate din poșetă un rozariu sărăcăcios și începe să murmure făcându-și evlavioasă o cruce mare: "Padre Nuestro, que estás en el cielo ..."4 "...Continuăm cu știri externe. Ieri, 19 iulie 1952, a început la Helsinki a cincisprezecea ediție a Jocurilor Olimpice. Orașul a fost ales să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
toate se opresc deodată, pe tot atâția umeri. Pluton, drepți! Pluton. pentru onor înainte pre-e-e-zentați arm'! Încet, fără grabă, Marius trece prin fața fiecărui om. După trecerea în revistă, se retrage zece pași, interzicându-și să vadă echipamentul depășit și aspectul sărăcăcios al trupei. Urmări firești după dezastrele de la Cotul Donului și Stalingrad. Putea fi mai rău. Măcar soldații au bocanci în picioare și nu opinci, așa cum știe că se întâmplă la alte unități. Domnilor, mă numesc Rădulescu. Locotenent Marius Rădulescu. Începând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
prezentată ca o simfonie terestră alcătuită din forme de relief care se echilibrează reciproc (Lăcătuș, Chirițescu și Zainescu, 1994, p. 104). Sunt reproduse fragmente care monumentalizează trecutul istoric și cultural al poporului român, continuând paradigma legendarului național: "În fața scundelor și sărăcăcioaselor chilii, unde-acum optzeci de ani dascălul Lazăr punea în mâna copiilor cea dintâi carte românească, se-nalță falnic palatul universității, iar pe locul acela sfânt s-au așezat trei statui: Eliade, Mihai Viteazul, Gheorghe Lazăr poetul, eroul și apostolul"; sau
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]