1,053 matches
-
Mercheașa, (în dialectul săsesc "Streitfert, Štret'tfert", în , în ), este un sat în comuna Homorod din județul Brașov, Transilvania, România. Mercheașa se află la o distanță de 11 km de Rupea. Este învecinat la nord cu satul Jimbor, la sud cu comuna Homorod (de
Mercheașa, Brașov () [Corola-website/Science/300953_a_302282]
-
Roadeș (în dialectul săsesc "Raddeln, Radln, Rarlen", în , în trad. "valea defrișată", colocvial "Radeln", "desțeleniș", în ) este un sat în comuna Bunești din județul Brașov, Transilvania, România. Biserica fortificată, protejată de un zid dublu prevăzut cu cinci turnuri de apărare. Biserica evanghelică a fost
Roadeș, Brașov () [Corola-website/Science/300963_a_302292]
-
de vacanță vor fi găzduiți gratuit, timp de câte două săptămîni, cîte 14 copii abuzați din toată Europa, care vor beneficia de terapie. Numele localității provine de la verbul german "roden", "a tăia copaci" (amănunte: , toponimii legate de defrișări). În dialectul săsesc localitatea este denumită "Raddeln, Radln, Rarlen". Varianta românească este pronunțată în graiul locului ca "Roadăș".
Roadeș, Brașov () [Corola-website/Science/300963_a_302292]
-
Șona (în dialectul săsesc "Schinen, Šînen", în , în ) este un sat în comuna Mândra din județul Brașov, Transilvania, România. Satul Șona este așezat la est de orașul Făgăraș, înșiruit pe malul drept al Oltului, străjuit la partea de nord de coroana de dealuri colinate
Șona, Brașov () [Corola-website/Science/300971_a_302300]
-
și butinee de ciment, prin construcția și amplasamentul lor sunt asemănătoare cu fântânile din așezările sașilor din apropierea satului Șona ca Șoarș, Rodbav, Cincu, etc. Străzile largi ale satului în special strada principală care adăpostește aproape în întregime locuitorii satului, cimitirul săsesc care se află cuprins între ramificațiile drumului care coboară în sat, pe turn, din hotarul din mijloc, biserica de lemn din fața casei ande Banu, care s-a păstrat până în anul 1968, când s-a demolat, încă sunt mărturii convingătoare că
Șona, Brașov () [Corola-website/Science/300971_a_302300]
-
Rotbav, mai demult "Roșie, Rotbac" (în dialectul săsesc "Roiderbrich, Rudjebich, Rűdebiχ", în , în , în trad. „Pârâul Roșu”) este un sat în comuna Feldioara din județul Brașov, Transilvania, România. Legendele satului spun că în prima jumătate a secolului XIII, 20 de familii de sași s-au stabilit la circa
Rotbav, Brașov () [Corola-website/Science/300965_a_302294]
-
tip din Țară Bârsei. Recent această a împlinit 760 de ani de existență. În jurul anului 1300 a fost ridicată și biserica (actual evanghelica), în stil romanic, fortificata în secolul XV și împrejmuita mai apoi de zidurile unei cetăți fortificate tipic săseasca (a fost prima biserică fortificata din Țară Bârsei). Este una dintre cetățile de acest fel care conserva în stare bună zidurile sale. Fortificația oferea loc pentru magazii, ateliere, grajduri, o bucătărie comună, o crescătorie de albine. Intrarea în cetate era
Rotbav, Brașov () [Corola-website/Science/300965_a_302294]
-
Șercaia, mai demult "Șerpeni, Sărcaia" (în dialectul săsesc "Schirkojen, Širken'en", în , în , în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, localitatea Șercaia face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comăna
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
populației românești, aceasta nu a fost admisă să locuiască decât „"Peste Vale"” sau „"În Români"”, în partea satului unde se află în prezent biserica greco-catolică, în partea de Nord-Vest a localității. În partea centrală a satului, unde se află biserica săsească, sau unde sunt situate biserica ortodoxă, ori Primăria, românii au fost admiși să locuiască foarte târziu. În anul 1733, când episcopul român unit Ioan Inocențiu Micu Klein a dispus organizarea unui recensământ (unei "conscripțiuni"), în Șercaia au fost recenzate 25
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
Sânpetru, mai demult "Sânt Petru" (în dialectul săsesc "Pittersbarch, Pitersbarχ", în , în , colocvial "Szentpéter") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Localitatea Sânpetru este situată la poalele dealului Lempeș (704 m) și face parte din regiunea istorică Țara Bârsei. Înspre Hărman
Sânpetru, Brașov () [Corola-website/Science/300967_a_302296]
-
Vulcan, mai demult "Vâlcândorf" (în dialectul săsesc "Wulkendref", în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Face parte din regiunea istorică Țara Bârsei. Deține depozite minerale de cărbune și lignit. În secolul XIII este menționat pentru prima dată Vulcanul
Vulcan, Brașov () [Corola-website/Science/300984_a_302313]
-
Viscri, mai demult "Giscriu" (în dialectul săsesc "Weiskirich, Veiskiriχ, Veeskirχ", în , în , în trad. "Biserica Albă Săsească") este un sat în comuna Bunești din județul Brașov, Transilvania, România. Retras de la drumul mare ce leagă Brașovul de Sighișoara, satul Viscri adăpostește una dintre cele mai spectaculoase biserici fortificate
Viscri, Brașov () [Corola-website/Science/300982_a_302311]
-
Viscri, mai demult "Giscriu" (în dialectul săsesc "Weiskirich, Veiskiriχ, Veeskirχ", în , în , în trad. "Biserica Albă Săsească") este un sat în comuna Bunești din județul Brașov, Transilvania, România. Retras de la drumul mare ce leagă Brașovul de Sighișoara, satul Viscri adăpostește una dintre cele mai spectaculoase biserici fortificate săsești, de altfel fiind una din cele 6 înscrise în
Viscri, Brașov () [Corola-website/Science/300982_a_302311]
-
Weiskirich, Veiskiriχ, Veeskirχ", în , în , în trad. "Biserica Albă Săsească") este un sat în comuna Bunești din județul Brașov, Transilvania, România. Retras de la drumul mare ce leagă Brașovul de Sighișoara, satul Viscri adăpostește una dintre cele mai spectaculoase biserici fortificate săsești, de altfel fiind una din cele 6 înscrise în patrimoniul mondial UNESCO. Particularitățile așezării au atras atenția și bunăvoința Mihai Eminescu Trust, o fundație patronată de însuși Prințul Charles, care a renovat biserica și câteva case din localitate redându-le
Viscri, Brașov () [Corola-website/Science/300982_a_302311]
-
țara, sau la cafeneaua internațională din Viscri. Este o așezare din podișul Transilvaniei, din apropiere de Sighișoara, locuita inițial de secui, apoi colonizată de sași in sec. XIII.. În prezent se regăsește o frumoasă biserică evanghelică, fortificată, în stilul bisericilor săsești fortificate din Transilvania. Situată între cele două șosele ce leagă Rupea de Sighișoara și de Mediaș, în satul Viscri se putea ajunge până acum zece ani doar prin mijloace proprii de locomoție. Datorită poziției sale retrase aici s-a păstrat
Viscri, Brașov () [Corola-website/Science/300982_a_302311]
-
prin mijloace proprii de locomoție. Datorită poziției sale retrase aici s-a păstrat cel mai arhaic costum din secolele XVII-XIX. În Viscri mai dăinuie, bine conservată, una dintre cele mai pitorești și - în pofida dimensiunilor nu prea mari - monumentale cetăți țărănești săsești, ce cuprinde între zidurile sale una dintre puținele biserici-sală romanice ale secolului XIII. Particularitățile monumentului au preocupat pe mulți cercetători iar enigmele lui au putut fi dezlegate abia prin săpăturile întreprinse în 1970-1971 de către arheologul Mariana Dumitrache, care prezintă rezultatele
Viscri, Brașov () [Corola-website/Science/300982_a_302311]
-
mai marii satului că sunt hărnici și cinstiți, dobândeau dreptul de a se stabili în perimetrul satului. Această cronică este valoroasă nu numai pentru istoria acestui sat, ci și pentru istoria Transilvaniei, relatând modul în care s-au format comunitățile săsești, românești și cele de rromi, felul în care au evoluat sub raport social, economic, relatează viața din trecut, obiceiurile și datinile străvechi, precum și istoria Bisericilor Evanghelice și Ortodoxe pe aceste meleaguri. Din păcate această cronică a dispărut după Revoluția din
Ungra, Brașov () [Corola-website/Science/300978_a_302307]
-
Mediaș care îl creditase, i-a scos proprietățile la licitație. Obștea Șmigului dorea să-i cumpere moșia, dar nu dispunea de banii necesari. Conform tradiției orale, un preot sas ar fi plănuit să aducă din zona Brașovului 50-60 de familii săsești, pe care să le așeze pe moșia lui Papp Kálmán. Banii pentru cumpărarea terenului urmau să fie luați de la o bancă săsească din Sibiu. Datoria urma să fie achitată de cei colonizați, eșalonat pe 10-12 ani, din vânzarea bunurilor și
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
necesari. Conform tradiției orale, un preot sas ar fi plănuit să aducă din zona Brașovului 50-60 de familii săsești, pe care să le așeze pe moșia lui Papp Kálmán. Banii pentru cumpărarea terenului urmau să fie luați de la o bancă săsească din Sibiu. Datoria urma să fie achitată de cei colonizați, eșalonat pe 10-12 ani, din vânzarea bunurilor și a terenurilor deținute în zona de baștină. În acest scop, o delegație a sașilor brașoveni a vizitat casa parohială evanghelică de câteva
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
Gilău, mai demult "Gelău" (în , în dialectul săsesc "Gela", în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Gilău (reședința), Someșu Cald și Someșu Rece. În perioada interbelică a fost reședința plasei Gilău din județul Cluj (interbelic). În prezent este reședința comunei Gilău care cuprinde
Comuna Gilău, Cluj () [Corola-website/Science/300331_a_301660]
-
este cartier al Dejului așa cum s-ar putea înțelege din art. Ziua de Cluj; 2) Există în județul Bistrița-Năsăud un sat Pinticu care nu are nici o legătură cu Pînticul de lângă Dej, decât faptul că în trecutul îndepărtat așezarea aparținea "universității săsești (regiune autonomă săsească)" și se numea "Pinticul săsesc" spre deosebire de satul de lângă Dej cu numele "Pinticul românesc". Legat de rubrica "Istoric" îl rugăm pe autorul acesteia să ne spună (citeze), ținând seama de faptul că vechiul nume era "olahpentek" de unde a
Pintic, Cluj () [Corola-website/Science/300347_a_301676]
-
Dejului așa cum s-ar putea înțelege din art. Ziua de Cluj; 2) Există în județul Bistrița-Năsăud un sat Pinticu care nu are nici o legătură cu Pînticul de lângă Dej, decât faptul că în trecutul îndepărtat așezarea aparținea "universității săsești (regiune autonomă săsească)" și se numea "Pinticul săsesc" spre deosebire de satul de lângă Dej cu numele "Pinticul românesc". Legat de rubrica "Istoric" îl rugăm pe autorul acesteia să ne spună (citeze), ținând seama de faptul că vechiul nume era "olahpentek" de unde a obținut informațiile că
Pintic, Cluj () [Corola-website/Science/300347_a_301676]
-
înțelege din art. Ziua de Cluj; 2) Există în județul Bistrița-Năsăud un sat Pinticu care nu are nici o legătură cu Pînticul de lângă Dej, decât faptul că în trecutul îndepărtat așezarea aparținea "universității săsești (regiune autonomă săsească)" și se numea "Pinticul săsesc" spre deosebire de satul de lângă Dej cu numele "Pinticul românesc". Legat de rubrica "Istoric" îl rugăm pe autorul acesteia să ne spună (citeze), ținând seama de faptul că vechiul nume era "olahpentek" de unde a obținut informațiile că înainte de 1600 acest sat era
Pintic, Cluj () [Corola-website/Science/300347_a_301676]
-
Ocna Dejului, colocvial "Ocna Dej", mai demult "Ocne" (în dialectul săsesc "Okne", în , în ) este o localitate componentă a municipiului Dej din județul Cluj, Transilvania, România. Așezarea fortificată preistorică din punctul „Huhui” este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
Luna de Sus, mai demult "Lona Săsească", colocvial "Lona", (în , în ) este un sat în comuna Florești din județul Cluj, Transilvania, România. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 082), localitatea apare sub numele de „Szász Lona”. A fost atestat documentar în anul 1298, sub numele
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]