5,379 matches
-
mult, demonstrația Comisiei Județene pornește de la cifre (suprafețe) care nu corespund realității: 42,5 ha, în loc de 84,5 ha care trebuie adăugată la cele 135 ha existente. Sigur că se poate acuza comisia locală că a lucrat în favoarea proprietarului, că sătenii nu aveau suficient izlaz pentru animalele lor, deoarece izlazul a fost repartizat în funcție de vitele mari, nu s-a ținut seama de oi și capre. Pe de altă parte, nici situația întocmită de primărie (Tablou cu vitele aflate în comuna Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
50 ha pădure. Tot atunci, și Mihai Rosetti a scos în vânzare partea lui de moștenire, moșia de „Sub Margine”, numită și „La păr”, situată în dreapta pârâului Dunavăț, începând de la izlazul comunal la nord, până la Hălmaciu, în partea de sud. Sătenii luncași sau constituit în obștea sătească „Mihai Rosetti”, și-au cumpărat suprafața de 60,60 ha teren arabil. Banii pentru plata pământului au fost împrumutați de la Creditul agricol, prin Federala Bacău, iar plata s-a făcut cu rate anuale, terminate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cumpărături și numai 385 ha din împroprietăriri. În aceeași perioadă, locuitorii din Fruntești au cumpărat numai 120 ha de pământ. </notelist> 1 Alexandru I. Gonța, Studii de istorie medievală, Editura „Dosoftei”, Iași, 1989, p.25-36; 55-72. 2 Radu Rosetti, Pământul, sătenii și stăpânii în Moldova. Tom I. De la origini până în 1864, București, 1907, p.168 și urm. Pentru aceeași chestiune și pentru altele înrudite vezi: V. Costachel, Aculin Cazacu, P.P. Panaitescu, Viașa feudală în ara Românească și Moldova (sec. XIV-XVII), Editura
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
35/1907, p.83. 39 Ibidem. 40 Arhiva Primăriei comunei Filipeni, Contractul de vânzarecumpărare din 25 mai 1909. Completare + 9 note 41 Arhiva Primăriei din comuna Filipeni. Dosarul cuprinzând documentele de aplicare a reformei agrare din 1864. 42 Nicolai Grămadă, Sătenii și stăpânii în Bucovina între 17751848, Cernăuți, 1934, p.18-19. Vezi și: Nicolai Grămadă, O sută de ani de la cea dintâi împroprietărire a sătenilor în Bucovina, în Calendarul „Glasul Bucovinei”, Cernăuți, 1935. 43 Vasile Balș, Descrierea Bucovinei și a stării
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din comuna Filipeni. Dosarul cuprinzând documentele de aplicare a reformei agrare din 1864. 42 Nicolai Grămadă, Sătenii și stăpânii în Bucovina între 17751848, Cernăuți, 1934, p.18-19. Vezi și: Nicolai Grămadă, O sută de ani de la cea dintâi împroprietărire a sătenilor în Bucovina, în Calendarul „Glasul Bucovinei”, Cernăuți, 1935. 43 Vasile Balș, Descrierea Bucovinei și a stării ei lăuntrice, 1780, în „Bucovina în primele însemnări geografice, istorice, economice și demografice”, Editura Academiei Române, București, 1998, p.56-57 și 349. 44 Arhiva Primăriei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vrut să introducă într-un sat de catolici (ceangăi) un obicei necunoscut în satele județului Bacău și în Moldova la sărbătorile de iarnă. Preotul catolică s-a simțit jignit când, în ajunul Crăciunului, un grup de flăcăi a făcut urări sătenilor, purtând un cap de porcă pe o tablă, împodobit cu ce se găsea la îndemână. Învățătorul Gheorghe Pastoiu a fost dat în judecată pentru profanare de religie și, dacă n-ar fi avut un avocat bun la Curtea de Apel
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
3. Construirea unei părți noi de școală și reparația gardurilor; 4. Văruitul localurilor de școli; 5. Intensificarea muncii pentru alfabetizare; 6. Lucrări practice în grădina școlară cu elevi, pentru realizarea unei culturi sistematice și instructive pentru elevi și convingătoare pentru săteni; 7. Intensificarea activității în Căminul Cultural și A.R.L.U.S; 8. Colaborarea strânsă cu Organizația de Partid și cu organele administrative locale; 9. Participarea la toate inițiativele luate pentru refacerea satului. Pentru activitățile școlare și extrașcolare cadrele didactice aveau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alte lecții, pentru că abia au sosit abecedarele. S-a predat în schimb, elementele pregătitoare de scris, ușurându-se în felul acesta predarea literelor. Constat că dna învățătoare Elena Pintilescu muncește cu drag în școală și este în bune relații cu sătenii și cu colegii de la școală. Rezultatul inspecției, se notează cu calificativul „Foarte bine”. Subinspector: (ss) Gh. Vraciu * Proces-verbal Anul 1942, luna ianuarie, ziua 23 „Astăzi, data de mai sus, am inspectat școala primară mixtă din satul Lunca, comuna Filipeni, jud.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
C) Dosar cu corespondența pe anul 1917. Aflăm un fapt foarte interesant: Serbarea școlară în cinstea Unirii Bucovinei cu România (28 noiembrie 1918) Program: - Tedeum la biserica satului; - O cuvântare; - Marș prin sat cu drapelul, intonând cântece patriotice. Participă toți sătenii. Se făcea educație patriotică atunci! Pentru o percepție reală a ce însemna frecvenții în anul școlar 1907-1908 vom spune că la Școala Lunca, din 40 de înscriși în clasa I, au fost clasificați 16, promovați 16 elevi. D) Situația analfabeților
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
raionul Bacău, regiunea Bacău”, întocmit de Olimpia Bădăluță, Toader Gheorghe Boca, în vârstă de 90 de ani în 1960, lasă mărturie scrisă cu mâna proprie (10 pagini) care confirmă ceea ce au spusă și doftoroaiele satului: „Din lipsă de tratament medical, sătenii se tratau cu legături din buruieni de leacă și descântece băbești. Pentru ursit se întrebuința strânsul frigărilor, pentru boala cu numele lingoare se întrebuințau buruieni ca: iarba lui Tatin, iarba mare, crăpușnică și odolean ...” Doi frați luncași, trăitori în București
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
spun: „Printre bolile cunoscute și tratate amintim frigurile palustre care erau tratate cu chinină; angina difterică, scarlatina, varicela și variola, care se tratau la spitalul din Parincea și Secuieni. De asemenea, în sat existau și cazuri de sifilis, zisă de către săteni „cel pierit”, boală ascunsă de majoritatea celor care o contractaseră, considerând că este o boală rușinoasă, tratându-se rudimentar, cu leșie, cu alifie de zincă sau precipitat galben și alte unsori care pe care le cumpărau de la farmacie; alții luau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Da, a murit. L-am îngropat sub mango. Când Ata îi spuse că trebuie să se întoarcă, după ce mersese o bucată de drum cu el, Dr. Coutras presupuse că se teme să se îndepărteze ca nu cumva să întâlnească vreun sătean. Doctorul îi repetă că dacă are nevoie de el e suficient să-i trimită vorbă și o să vină imediat. LVI Apoi trecură doi ani - sau poate chiar trei, căci în Tahiti timpul se scurge pe nesimțite și e greu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
măsoară la noi cu... nasul. Și limba română nu minte, trebuie să crezi în ea... Cumnatul îl învățase să citească mult mai devreme, de pe la cinci ani, când intrase la școală, băiatul citea tot felul de cărți din biblioteca lor de săteni intelectuali, mai târziu, prin gimnaziu, luase Odiseea și Iliada la citit, băăă, începe cu Legendele Olimpului, nu cu filozofi și Homer, te-a prostit tată-tău ăsta. Și nu mai crede tot, nu mai fi așa de pătruns, să știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
leul nu mai apare. - Tăiați o vacă și dați-mi pielea ei s-o port. Leul o să creadă că-s vacă, se va apropia și-l voi împușca! La miezul nopții, liniștea satului e sfâșiată de urlete și răcnete. Sar sătenii și îl găsesc pe marele vânător tăvălindu-se de durere. - Ce s-a întâmplat? Unde e leul? - Dă-l dracului de leu! Care tâmpit a lăsat taurul liber? La psihiatru - Doctore, nu i-ați putea admininstra soțului un medicament pentru
TABLETA DE WEEKEND (44): APOCALIPSA DUPĂ TRAIAN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364325_a_365654]
-
și alinare a cântului! Școlăriță în primele clase, la Șicula, aici a sorbit în suflet primele farmece ale muzicii, auzite de la răpăiala ploii, de la sunetul frunzei, sufletul vântului, tunetul norilor, scârțîitul săniilor pe nămeți încremeniți de geruri, și de la gurile sătenilor, de la cântecele psaltice, în biserică, ori de la lăutarii horelor de altădată, din sat. A urcat de mică pe scenă, la serbări școlare și nu era greu pentru nimeni să intuiască pentru ea un drum ales în viață, cel spre splendoarea
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
20 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Fecioara rucăreană A fost odată ca niciodată, a fost odată în vremuri de restriște pe când românii își apărau țara și cinstea cu preț de sânge. A fost odată în vreme când copleșiți de hoarde sătenii-și pârjoleau calea cu case-n foc, bărbații-și făleau vânju-n luptă, femeile își piteau știutul ca să-și păzească cinstea și copiii, pe-nălțimi și codri. A fost odată când bărbatul și femeia erau în rușine de goliciune și ascunsuri
FECIUOARA RUCĂREANĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361425_a_362754]
-
-un înfrânt... Părinții-aleargă-n țipăt cu vaiet ca să ridice rămasul cu frumos de fecioară. Într-un târziu inimi zdrobite o suie-n car de-ngropăciune și-n dangăt de clopot, toți îi jelesc curajul cinstei cu neprihănire... După-mplinirea celor de cuviință sătenii în credință tare au înfipt o cruce-n acel vârf de munte, ca să arate tuturor că cinstea n-are preț în viață... Povestea a fost uitată când în 1916 eroi români au murit acolo sus luptând să-acopere viața ostașilor din
FECIUOARA RUCĂREANĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361425_a_362754]
-
mâncare și băutură fiind suficientă pentru toată lumea. Cheful se desfășura în sala de activități cultural - sportive din căminul cultural, iar ca muzică s-a mulțumit să-l cheme cu gromatica sa, pe Petrică Păun zis „Petrică Armonistul” cum îi spuneau sătenii, om din comună și fără pretenții să fie plătit. El se mulțumea cu masa și cu vinul servit, care îi plăcea al naibii de mult. Poate chiar vorbea cu președintele să-l ponteze o normă - două la colectiv, pentru timpul pierdut cu
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
capeți bunul simț în viață. - Așa este. Sper ca nici unul să nu scape „boii în porumb”, cum mai spune românul, și să se îmbete ca să strice atmosfera destul de plăcută și relaxantă. - Nu cred că se va întâmpla așa, deoarece acești săteni se întâlnesc cu noi și a doua zi și, cum suntem împreună aproape zilnic, au un oarecare respect, mai ales că sunt aici atât activistul de la Raion, cât și președintele de C.A.P., dar cine mai știe? - Și timpul liber
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
muzică ușoară, să o lase mai moale cu populara și, la sugestia sa, Petrică finalizând sârba, a anunțat: - Pentru familia Axinte un tango special! Și imediat a schimbat repertoriul, iar tinerii intelectuali cu perechile lor frumoase au ocupat centrul scenei. Sătenii, din respect, i-au lăsat să se desfășoare și ei, până își trăgeau un pic sufletul după prelungita repriză de dansuri populare, ca și când ar fi fost în hora satului sau la bal. Viorel se învârtea acum pe scenă cu grațioasa
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
puteai mișca în ritmul dansului. Nu au mai dansat așa ceva din timpul studenției. Au presupuscă Petrică l-a învățat de la radio și a vrut să-și impresioneze concetățenii la bal sau la horă cu acest stil de dans nou pentru săteni În lume, foxtrotul apăruse de vreo douăzeci de ani în Anglia. La terminarea dansului, tinerii i-au aplaudat pe muzicanți și i-au felicitat pentru prestația lor, chiar dacă era modestă ținând cont din ce instrumente era format taraful. În timpul tangoului
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
stea câteva clipe la masă cu toți cei care mai erau prezenți, ca apoi, cât mai diplomat, să-i solicite lui Mircea să o însoțească până acasă, pentru că era noapte, putea să fie mușcată de câini sau acostată de vreun sătean băut. După câteva minute petrecute în sala de banchet, și-a așezat poșeta pe umăr și, luându-și la revedere de la cei prezenți în sală, a părăsit incinta căminului cultural, însoțită de Mircea, care locuia în gazdă cam în aceeași
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
tot mai la îndemâna oamenilor, îmbrăcămintea este accesibilă și mâncarea, e drept, foarte diferită pe mesele oamenilor, dar și atunci când nu este îndestulătoare pentru toți, nu împinge foamea să pună oamenilor gheara în gât. La sate casele împrumută înfățișarea vilelor, cei mai mulți săteni au grup sanitar în casă, au televizoare, telefoane cu care fac fotografii, internet prin care comunică cu lumea întreagă, unelte agricole, mașini cu GPS, etc... În multe aspecte satele încep să se asemene cu orașele. Despre neajunsuri mi-ar trebui
2014 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363855_a_365184]
-
mai alunga aburii ridicați de tăria rachiului lui nea Tase. Pe deal se auzeau tălăngile vacilor ce se întorceau de la pășunat. Nici nu băgă în seamă țăranul care îi dădu binețe când trecu pe lângă el. Nu-i cunoștea pe toți sătenii. Fiind o fire mai retrasă, mai posacă, nu-i plăcea să se încurce cu necunoscuții și nici să stea cu ei la sfat. Mormăia câte un salut plictisit ca răspuns, când aceștia îl salutau cum era obiceiul împământenit de când lumea
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
mai mult interes, descopereai lucruri noi și necunoscute țâncilor din gașcă. Numai că puii de munteni nu prea erau interesați pe la vârsta lor ce ascund fetițele sub chiloți și maieuri. La scăldat nu se prea foloseau costume de baie de către săteni. Doar pe la turiști mai vedeai câte unul - două, când se aventurau să se răcorească în undele Florei sau în lacul Paltinu, sosiți la vreun grătar pe malul apei. Anul 1984 a fost marcat de mai multe evenimente: - Deschiderea Jocurile Olimpice de
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]