3,569 matches
-
aibă încă o stea luminătoare și un duh alinător pentru că un alt vodă, al poeziei, va scrie că „veșnicia s-a născut la sat!”, iar ca să se adeverească zicerea aceasta trebuia ca cineva să alipească de suflet cântecul sufletului! Cultura sătească formată pe parcursul anilor, veacurilor și mileniilor, devenise în sine un imperiu colonial binefăcător al românilor, de sus, din Bucovina, până la hotarul slav de sub Dunăre, de la Nistru, la Tisa, de la crestele munților, la țărmul mării. Mai târziu, din nenorocire, avea să
UN GLAS MAGNIFIC URSIT UNUI VODĂ AL CÂNTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377822_a_379151]
-
contra patimii de jos. Cincizeci de ani de cântec, trecuți și păstrați deopotrivă, deoarece cântecul e lucrător de vindecare, ziditor de viață nemuritoare, cusător de haine de gală, cu fireturi sufletești, purtate de românul cinstit, iubitor de folclor, de cultură sătească, de tradiție și istorie neprefăcută, nepredată la destrămare! În toată vasta sa operă interpretativă și creativă muzicală, artista Aneta Stan a realizat arhitectura muzicii folclorice dobrogene. Se întemeiază această credință, examinând pe cât ajută pe ascultător și vizionator priceperea reprezentațiilor artistice
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
istoria cântecului românesc și plăsmuiec legenda lui, ce încununează un veac folcloric de aur, nemăsurabil de valoros și necesar pentru istoria, unitatea națională și identitatea culturală a României. S-a evocat tradiția românească, s-a etalat portul popular național, cultura sătească a națiunii, prima verigă în lanțul formării și continuității Statului român. Au fost distribuiți unii dintre cei mai aleși interpreți de muzică folclorică românească, lor datorându-li-se meritul de a fi fost zugrăvit în spațiul limitat al unei săli
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
biserici vremelnicia omului dar și veșnicia credinței. Se auzea ”un inedit concert de toacă - simfonie ireală, din care, întotdeauna se deslușesc sunetele lemnului sfânt cu ritmicități misterioase”... În respirația veșnică a Timpului,creștinismul transformă,în prag de Paște,fiecare biserică sătească în noaptea Învierii. Elisabeta IOSIF 21 aprilie, 2016 Referință Bibliografică: BASARABIA. DRUMURI DE LUMINĂ / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1951, Anul VI, 04 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elisabeta Iosif : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
BASARABIA. DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376520_a_377849]
-
România, în care să funcționeze un învățător; n-a reușit în totalitate datorită greutăților economico-sociale de atunci și a unor adânci transformări din punct de vedere politic. Avem totuși documente care atestă că și înainte de anul 1838, anul organizării învățământului sătesc, au existat școli sătești care funcționau pe lângă biserici, pe moșiile acestora. Nici în Regulamentul Organic, nici în Regulamentul Școalelor din 1832 nu se prevedea nimic despre învățământul sătesc. Un an mai târziu, 1833, prin modificarea unor articole din Regulamentul Organic
COMUNA ROȘIILE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375968_a_377297]
-
funcționeze un învățător; n-a reușit în totalitate datorită greutăților economico-sociale de atunci și a unor adânci transformări din punct de vedere politic. Avem totuși documente care atestă că și înainte de anul 1838, anul organizării învățământului sătesc, au existat școli sătești care funcționau pe lângă biserici, pe moșiile acestora. Nici în Regulamentul Organic, nici în Regulamentul Școalelor din 1832 nu se prevedea nimic despre învățământul sătesc. Un an mai târziu, 1833, prin modificarea unor articole din Regulamentul Organic, se adaugă un nou
COMUNA ROȘIILE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375968_a_377297]
-
totuși documente care atestă că și înainte de anul 1838, anul organizării învățământului sătesc, au existat școli sătești care funcționau pe lângă biserici, pe moșiile acestora. Nici în Regulamentul Organic, nici în Regulamentul Școalelor din 1832 nu se prevedea nimic despre învățământul sătesc. Un an mai târziu, 1833, prin modificarea unor articole din Regulamentul Organic, se adaugă un nou para- graf la art. 302 din capitolul VIII care se referă la școlile sătești. În Țara Românească, în 1833, erau 16 școli publice. 12
COMUNA ROȘIILE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375968_a_377297]
-
Regulamentul Școalelor din 1832 nu se prevedea nimic despre învățământul sătesc. Un an mai târziu, 1833, prin modificarea unor articole din Regulamentul Organic, se adaugă un nou para- graf la art. 302 din capitolul VIII care se referă la școlile sătești. În Țara Românească, în 1833, erau 16 școli publice. 12 erau în capitale de județ cu câte 4 clase începătoare. Importanța învățării la sate era o mare necesitate pentru dezvoltarea socie- țății. De aceea, prin Ordinul „EFORIEI„ din 28 octombrie
COMUNA ROȘIILE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375968_a_377297]
-
1838, toți cei ce învățaseră puțină carte la oraș erau obligați să se întoarcă la țară și să învețe co- piii carte. Peste cinci ani, în septembrie 1843, Petrache Poenaru a elaborat două docu- mente foarte importante pentru dezvoltarea învățământului sătesc: 1) Reguli privind tipul alegerii învățătorilor pentru școlilor comunale cu drep- turile și îndatoririle lor; 2) Reguli după care sunt întocmiți subrevizorii plășilor pentru privegherea școlilor comunale. În același an, la 1 octombrie, Petrache Poenaru scoate ziarul „Învățătorul„ care apare
COMUNA ROȘIILE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375968_a_377297]
-
personal încercase să introducă limba franceză, ca obiect de studiu, în școlile superioare. După evenimentele de la 1848, mulți învățători, socotiți instigatori, au fost înde- părtați din școli, iar alții au fost arestați.Școlile normale au fost desființate, iar școli- le sătești au fost închise, urmând să-și reia activitatea după 1864, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Elevilor din zilele noastre și chiar părinților acestora doresc să le spun că cititul și scrisul se învăța folosid lada cu nisip, tăblița de
COMUNA ROȘIILE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375968_a_377297]
-
copii: Noruca, Vasile, Maria și Florica toți căsătoriți și locuiesc în Zalău. Dintre cei 4, Maria s-a născut parcă pentru a fi bărbat, manager și bun comerciant. Aceasta și-a construit în satul Doh un bar și o prăvălie sătească sub același acoperiș. Aici sătenii și nu numai găsesc zilnic în stare proaspătă pâine în mai multe sortimente, mezeluri, conserve, legume, fructe, băuturi, articole de îmbrăcăminte, încălțăminte etc. Tare o mai laudă sătenii din Doh pentru stăruința sa de a
SATUL MEU NATAL de IONEL CADAR în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376062_a_377391]
-
după amiază și duminica dimineața învățătorul să meargă cu școlarul la biserică. Observăm în orar obligații generale pentru toate școlile. Se urmărea deci, ca activitatea școlară să se desfășoare unitar, după aceleași norme. Din lectura programei, întocmită de inspectorul școlilor sătești din Muscel, observăm că ea cuprinde un volum mai mic de cunoștințe decât cel prevăzut în programa alcătuită de Eforia Instrucțiunii Publice, în 1862. Cea din urmă cuprindea și noțiuni de geografie, cunoștințe legate de măsurarea pogoanelor, reguli ortografice, memorizare
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375269_a_376598]
-
mai curând decât prognosticul descurajator al multora. Eu l-am trecut a opa oară în ultimii doi ani - și de data aceasta, tot în compania primarului comunei, dl Ionuț Gospodaru, cel care a facilitat deosebit de motivat, sufletește, relația comunității noastre sătești cu frații basarabeni, desigur, o relație prin reprezentare. Și simt că la “îngustarea” morală a Prutului a contat și modesta mea osârdie de trecător pe podul de la Sculeni, un trecător cu rosturi legate de obârșia identitară comună a trăitorilor de pe
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VI) – AM FOST, DIN NOU, LA CHIŞINĂU… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372194_a_373523]
-
ce făcea transportul călătorilor de la gara târgului până în comuna sa natală și... mai departe. După ce-și primi de la șofer cele două geamantane, aduse de pe portbagajul aflat pe acoperișul mașinii, fiindcă erau grele, se hotărî să le lase la magazinul sătesc al cooperației, urmând să le care ulterior acasă, cu vreo ocazie. Erau pline cu de toate cele trebuincioase mamei și neamurilor din sat. De aici până la casa unde văzuse lumina zilei era cale de vreo doi kilometri și mersul pe
ŞATRA DIN POIANA STEJERELULUI I de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372276_a_373605]
-
fie întinse pentru ca să poată folosi lesne și utilaje modernizate. Și, ca un adevărat fermier, le achiziționa, pe măsură ce afla de ele. Și Mira își aminti că, deși viața la sat se modernizase cât de cât pe la jumătatea secolului trecut, apărând magazine sătești, totuși gospodăria bunicilor păstra preocupările vechi. Amatori ai calității, bunicii realizau necesarul de consum ca-ntr-o gospodărie feudală avansată. Văzuse acolo nepoata cum prelucrau cânepa și bumbacul, pe care tot ei le cultivau. Obțineau și borangic pentru ștergare, marame
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
banii de la casierie. Mai erau trei zile și pleca la munte, așa că avea o grămadă de treburi acasă pentru a-și pregăti bagajul. Mai avea și câte ceva de cumpărat, dar cum la Sinaia avea alte posibilități decât într-un magazin sătesc, renunță. Dacă avea timp, dădea sâmbătă o fugă până la Mangalia. Când a ajuns acasă, s-a apucat imediat să-și facă inventarul garderobei și să sorteze cam ce dorea să-și ia la munte. Știa din experiență că la Sinaia
CAP. VIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374256_a_375585]
-
conduce la nici un rezultat. Patriei mișcătoare a românilor propusă de istoriografia maghiară, lingvistica și istoriografia română îi oferă în replică unele reprezentări sedentare ale continuității. "Forma de bază a organizării sociale a populației românești în Evul Mediu a fost comunitatea sătească, preluată de la daci și de la daco-romani, deci perpetuată în timpul ocupației și dominației romane cînd comunitățile gentilo-tribale devin comunități teritoriale. Continuitatea comunităților sătești pe teritoriul țării noastre, de la geto-daci pînă la întemeierea statelor feudale înseamnă continuitatea poporului român în Dacia ca
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sedentare ale continuității. "Forma de bază a organizării sociale a populației românești în Evul Mediu a fost comunitatea sătească, preluată de la daci și de la daco-romani, deci perpetuată în timpul ocupației și dominației romane cînd comunitățile gentilo-tribale devin comunități teritoriale. Continuitatea comunităților sătești pe teritoriul țării noastre, de la geto-daci pînă la întemeierea statelor feudale înseamnă continuitatea poporului român în Dacia ca popor sedentar", notează Rusu. ÎNTEMEIEREA STATELOR Problema istoriei originilor și a continuității este direct legată de cea privind prezentarea întemeierii statelor Moldova
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fiscal: instituirea unui impozit unic, capitația și taxa pe bunuri percepută de patru ori pe an sînt mai mult decît o rearanjare a complexităților anterioare. Aceasta este precedată de un recensămînt al populației și pune capăt unui sistem de fiscalitate sătească de tip colectiv. Agenții fiscului intră cu forța în așezările sătești pentru a impune autoritatea statului în fața puterii locale a boierilor asupra pămînturilor și șerbilor. Boierii protestează, însă mai apoi se supun. Zdrobiți de impozite și ruinați, șerbii fug de pe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de patru ori pe an sînt mai mult decît o rearanjare a complexităților anterioare. Aceasta este precedată de un recensămînt al populației și pune capăt unui sistem de fiscalitate sătească de tip colectiv. Agenții fiscului intră cu forța în așezările sătești pentru a impune autoritatea statului în fața puterii locale a boierilor asupra pămînturilor și șerbilor. Boierii protestează, însă mai apoi se supun. Zdrobiți de impozite și ruinați, șerbii fug de pe marile domenii. Reforma are drept obiectiv să fixeze populația, definindu-i
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ambițiile meschine de ascensiune nobiliară și de strategiile matrimoniale. Alecsandri și Kogălniceanu înțeleg să ridice nivelul dezbaterii, să-și implice concetățenii într-o reprezentare a destinului colectiv, economic, social, național. Kogălniceanu creează mai multe reviste destinate unui public popular Foaia sătească a Principatului Moldovei și Foaie pentru agricultură, industrie și negoț (1840), Foaia de învățătură folositoare (1844) care au o existență efemeră. Marea realizare la care participă Alecsandri este crearea, în 1844, a revistei Propășirea. Lansarea se produce după constituirea unui
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
libertatea de mișcare a țăranului proprietar, libertatea de transmitere a acestor pămînturi prin moștenire, corespund unei noi filosofii liberale, capitaliste. Pe termen lung, contralovitura economică nu a fost favorabilă țărănimii: moștenirea atrage divizarea, împărțirea și împrăștierea parcelelor disponibile. Unele comunități sătești, pentru a opri acest proces, se organizează în indiviziune. Pămîntul lipsește cu atît mai mult cu cît accesul la pășunile comunale este abolit. Țăranii fără pămînt se angajează ca fermieri și arendași, o nouă dependență creîndu-se. Foamea de pămînt devine
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este a Comitetului Național Român. Pe 6 noiembrie, Comitetul român adresează un Manifest către națiunea română în care este afirmat principiul autodeterminării și care cheamă la organizarea de gărzi naționale formate din soldați demobilizați. Satele sînt invitate să constituie consilii sătești care să se autoguverneze și să se administreze în limba română. La 24 noiembrie, Comitetul cere consiliilor comunale să-și proclame fără condiții atașamentul la regatul român, sub egida dinastiei. Pe 14 noiembrie, Brătianu insistă asupra necesității de a convoca
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Cu siguranță nu în țărănimea care nu produce nimic prin ea însăși, ci în proletariatul în curs de apariție. Zeletin era departe de a-i idealiza pe burghezii liberali, însă el impunea o relectură a tradiției și contesta perenitatea identității sătești și destinul agrar al României... El îi va șoca în același timp pe conservatorii țărăniști și pe democrații pro-țărăniști. Spre exemplu, Madgearu semnala faptul că criteriile de analiză ale lui Zeletin erau marxiste, pentru a-și afirma punctul său de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
instala partidul la sate, unde activiștii sînt prezenți. Familiile țărănești denunțate drept chiabure și chiaburi recalcitranți vor fi majoritatea deportate în stepa Bărăganului unde vor supraviețui cîțiva ani buni construind sate improvizate. Colectivizarea a dezrădăcinat tradițiile, a distrus ierarhiile sociale sătești și legăturile de familie. Psihologic, colectivizarea este resimțită ca o violență dar, cu toate acestea, procentul de pămînturi colectivizate este de doar 7,2% la sfîrșitul anului 1952. Legea cultelor, publicată în august 1948, instalează alte modele de normalitate și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]