1,489 matches
-
minoritățile etnice din Transilvania, Cultura națională, București, 1929; publicat inițial În Arhiva pentru Știința și Reforma Socială, vol. 8, nr. 1-3, 1929. Manuilă, Sabin, „Problema rassială a României”, România Nouă, vol. 7, nr. 41, 22 noiembrie 1940, p. 5. Manuilă, Sabin, „Les Problèmes démographiques en Transylvanie”, Revue de Transylvanie, vol. 1, nr. 1, mai 1934, pp. 45-60. Manuilă, Sabin, „Reglementarea avortului”, Asistența Socială, vol. 5, nr. 1, 1936, pp. 33. Manuilă, Sabin, „Societatea Regală Română de Eugenie și studiul eredității”, Sociologie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
8, nr. 1-3, 1929. Manuilă, Sabin, „Problema rassială a României”, România Nouă, vol. 7, nr. 41, 22 noiembrie 1940, p. 5. Manuilă, Sabin, „Les Problèmes démographiques en Transylvanie”, Revue de Transylvanie, vol. 1, nr. 1, mai 1934, pp. 45-60. Manuilă, Sabin, „Reglementarea avortului”, Asistența Socială, vol. 5, nr. 1, 1936, pp. 33. Manuilă, Sabin, „Societatea Regală Română de Eugenie și studiul eredității”, Sociologie Românească, vol. 1, nr. 5, mai 1936, pp. 31-32. Manuilă, Sabin, Structure et évolution de la population rurale, Institut
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
7, nr. 41, 22 noiembrie 1940, p. 5. Manuilă, Sabin, „Les Problèmes démographiques en Transylvanie”, Revue de Transylvanie, vol. 1, nr. 1, mai 1934, pp. 45-60. Manuilă, Sabin, „Reglementarea avortului”, Asistența Socială, vol. 5, nr. 1, 1936, pp. 33. Manuilă, Sabin, „Societatea Regală Română de Eugenie și studiul eredității”, Sociologie Românească, vol. 1, nr. 5, mai 1936, pp. 31-32. Manuilă, Sabin, Structure et évolution de la population rurale, Institut central de statistique, București, 1940; publicat inițial În La Vie rurale en Roumanie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nr. 1, mai 1934, pp. 45-60. Manuilă, Sabin, „Reglementarea avortului”, Asistența Socială, vol. 5, nr. 1, 1936, pp. 33. Manuilă, Sabin, „Societatea Regală Română de Eugenie și studiul eredității”, Sociologie Românească, vol. 1, nr. 5, mai 1936, pp. 31-32. Manuilă, Sabin, Structure et évolution de la population rurale, Institut central de statistique, București, 1940; publicat inițial În La Vie rurale en Roumanie. Manuilă, Sabin, „Suprapopularea universităților și șomaj, intelectual?”, Sociologie Românească, vol. 3, nr. 4-6, aprilie-iunie 1938, pp. 227-229. Manuilă, Sabin, și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Regală Română de Eugenie și studiul eredității”, Sociologie Românească, vol. 1, nr. 5, mai 1936, pp. 31-32. Manuilă, Sabin, Structure et évolution de la population rurale, Institut central de statistique, București, 1940; publicat inițial În La Vie rurale en Roumanie. Manuilă, Sabin, „Suprapopularea universităților și șomaj, intelectual?”, Sociologie Românească, vol. 3, nr. 4-6, aprilie-iunie 1938, pp. 227-229. Manuilă, Sabin, și Filderman, Wilhelm, The Jewish Population in Romania during World War II, ediție bilingvă, cu o introducere de Larry Watts, Fundația Culturală Română
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Manuilă, Sabin, Structure et évolution de la population rurale, Institut central de statistique, București, 1940; publicat inițial În La Vie rurale en Roumanie. Manuilă, Sabin, „Suprapopularea universităților și șomaj, intelectual?”, Sociologie Românească, vol. 3, nr. 4-6, aprilie-iunie 1938, pp. 227-229. Manuilă, Sabin, și Filderman, Wilhelm, The Jewish Population in Romania during World War II, ediție bilingvă, cu o introducere de Larry Watts, Fundația Culturală Română, Iași, 1994. Manuilă, Veturia, „Asistență socială”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 1, ianuarie 1927, pp.
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Atina Grossmann, și Marion Kaplan (eds.), When Biology Became Destiny: Women in Weimar and Nazi Germany, Monthly Review Press, New York, 1984, pp. 271-296. Bologa, Valeriu et al., Istoria medicinii românești, Editura Medicală, București, 1972. Bolovan, Sorina, și Bolovan, Ioan (eds.), Sabin Manuilă. Istorie și demografie, Fundația Culturală Română, Cluj, 1995. Braham, Randolf (ed.), The Destruction of Romanian and Hungarian Jews During the Antonescu Era, Social Science Monographs, Boulder, Colo. 1997. Brătescu, Gheorghe, Biological and Medical Sciences in Romania, Editura Științifică și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
activități, își manifestă generozitatea în calitate de contemporan al acestui cerc campanian. Descendent al unei celebre familii etrusce, cavaler prin naștere, ascultat și de împăratul Augustus - epicurian el însuși -, îl susține cu generozitate pe Horațiu, căruia îi oferă ferma lui din ținutul sabinilor, pe Vergiliu, care i-a datorat independența, dar și subiectul Georgicelor, și pe alți câțiva actori ai vieții literare a momentului. Prețul cerut pentru acest ajutor? O susținere a regimului imperial în operele semnate cu numele lor... Căzut în dizgrația
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
conducerii Comitetului, alcătuit din zece membri, dintre care cinci În calitate de reprezentanți ai partidelor politice și cinci fără nici o afiliere politică. Fiind condus de generalul Nicolae Rădescu, din Comitetul Național au făcut parte Constantin Vișoianu, Alexandru Crețianu, Gheorghe Niculescu-Buzești, Augustin Popa, Sabin Manuilă, Virgil Veniamin, Iancu Zissu, Mihai Fărcășanu, Grigore Gafencu și Nicolae Caranfil. Încă de la Începutul constituirii sale, Comitetul a fost În imposibilitatea de a lua decizii ca urmare a existenței celor două grupări, a politicienilor lui Constantin Vișoianu și a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
decursul a 140 ani (1790-1930)”, Buletinul Institutului American din România, București, vol. I, nrs. 2-4, 1934, pp. 111-112; Radu Toma, „Românii din Canada”, Ecouri românești, nr. 59, august 1979, p. 11. Apud Gelu Neamțu, op.cit., p. 30. Ibidem, p. 25. Sabin Manuilă, Istorie și demografie, Fundația Culturală Română, Cluj-Napoca, 1995, pp. 144-153; Edyed Ákos, „Problema emigrarii taranimii din Transilvania la Începutul secolului XX”, Acta Musei Napocensis, VII, Cluj-Napoca, 1970, pp. 365-378; Ioan Rusu Sirianu, Românii din statul ungar (statistica, etnografie), București
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
inserate utile medalioane despre o serie de folcloriști, semnate de Gh. N. Dumitrescu-Bistrița, G.T. Niculescu-Varone și C. Ciobotea. În afara numeroaselor semne de prețuire primite de la personalități din țară (între alții, Simion Mehedinți, N. Iorga, Adrian Maniu, I. Simionescu, V. Bogrea, Sabin Drăgoi), I. s-a bucurat de popularitate și peste hotarele României (Canada, Statele Unite ale Americii, Cehoslovacia, Bulgaria, Italia, Grecia, Elveția, Iran, Israel), redactorul ei vădindu-se nu doar un priceput manager al revistei (care a apărut cu regularitate, vreme de
IZVORASUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287660_a_288989]
-
p. 111. fără ca ele să conducă spre un anumit consens în legătură reforma. Publicarea Manifestului de Anul Nou de către Frontul Național Democrat cu referiri la reforma agrară, invitația făcută subsecretarului de stat pentru organizarea statului, a statisticii și inventarului, dr. Sabin Manuilă, de către comisie pentru a-i pune la dispoziție materialele statistice necesare și informația obținută de moșierul Cristea Goilov 76 de la un cunoscut de-al lui Ion Hudiță, căreia i-ar fi spus că Partidul Național Țărănist era hotărât să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
364. Manega, v. Stanciu ~. Maniu, Iuliu 248, 252, 255, 256, 261, 269, 270, 271, 273, 275-277, 307, 311, 312, 317, 318, 322, 406. Manolache, A. 136. Mantovani, T. 475. Manu, familie 142, 152. Manu, Gheorghe 142. Manu, Manolachi 143. Manuilă, Sabin 207, 208, 261. Mao 420. Marcii 477. Marcovici, Simion 127, 135. Marcu, Al. 127. Marcu, Emanoil 489. Marcu, Gheorghe 426. Marcu, M. 472. Marcu, v. Sfântul ~. Marcus, Israel (Marius Mircu) 219. Mardaga, P. 56. Mareș, N. 261. Marga, Andrei 205
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
progesteron pur și natural. Norocul meu a fost că una din foarte puținele farmacii din țară care puteau să furnizeze progesteron natural să se afle În orașul meu natal Ashland, Oregon. David a dorit să Îl desemneze pe farmacist, Jack Sabin, ca și candidat pentru Premiul Nobel pentru Pace. În orice caz, ca pentru toate lucrurile bune, pendulul poate să se balanseze prea departe. În timp ce consideram progesteronul ca și darul lui Dumnezeu pentru femei, am presupus că puțin ar fi fost
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Circuite radiante Circuitul centurii Hiperlegătura energetică Flux penetrant Radin, Dean Ratcliff, J. D. Exercițiul Opturi ritmice Ritmuri Ritual celebration for onset of menstruation Rogers, Carl Chakra-rădăcină A bărbaților față de femei Chakra-rădăcină (continuare) În timpul sarcinii Sentimente sexuale și Exercițiul Revitalizarea vortexului Sabin, Jack Suplimentele SAM-e (S-adenozilmetionin) Schwarzbein, Diana Cercetare științifică Exercițiul de calmare a meridianului circulației și organelor sexuale Exercițiul de calmare a meridianului rinichiului Exercițiul de calmare a meridianului intestinului gros Exercițiul de calmare a meridianului ficatului Exercițiul de calmare a
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
GENERAȚIA DE MÂINE, revistă literară apărută la Oravița, lunar, între 1936 și 1938, redactată de elevii Liceului „General Dragalina”, sub îndrumarea profesorului I.C. Stoica. Publicația era condusă de un comitet de redacție alcătuit din Sabin Belu, Aurel Bugariu, Gheorghe Milovan, Ion Mioc, Simion Simu, Horea Ședicu. Poezie publică aproape toți redactorii, dar și alți elevi ai liceului: Mihai Novac, Pavel Butan, Petre Sfetca ș.a. Dintre poeți se remarcă Pavel Bellu, cu Romanța unui muzicant, din
GENERAŢIA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287211_a_288540]
-
un traseu biografic. O anume grație și virtuozitate formală, în linie parnasiană, a versurilor se regăsesc și în sceneta Le Labyrinthe d’Éros (1930). SCRIERI: Războiul micului Tristan, București, 1937; Războiul micului Tristan. Vest, îngr. și pref. Aurel Sasu și Sabin Vlad, București, 1983. Repere bibliografice: C. Fântâneru, „Războiul micului Tristan”, roman de Mircea Gesticone, U, 1937, 343; Lucian Boz, Ocupația văzută de un adolescent. Mircea Gesticone, „Războiul micului Tristan”, ADV, 1937, 16 531; Pompiliu Constantinescu, „Războiul micului Tristan”, VRA, 1938
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
cele din urmă Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1966). Aici, în 1964, înființează împreună cu poeții Adi Cusin, Emil Brumaru, Mihai Ursachi, Ion Chiriac, Ion Covaci, pictorul Petre Aruștei și compozitorul Sabin Păutza grupul „Lunar 11”. După absolvire, devine corector la revista „Cronica”, referent literar la Teatrul Național din Iași, redactor la Editura Kriterion (București, 1971-1998). Primește de patru ori Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru traduceri din limba maghiară (1972, 1976
DRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286882_a_288211]
-
celor două redactări ale operei în ansamblul său. În afară de Istoria lui Rufin și de scrierile lui Atanasie, Socrate s-a folosit și de alte documente referitoare la istoria Bisericii precum culegerea de acte sinodale publicată în jurul anului 375 de macedonianul Sabin din Heracleea, cronicile orașului Constantinopol și informațiile orale cum sunt cele furnizate de mai sus menționatul Auxanon. Prima redactare ajungea până în anul 439 și se încheiase puțin după acea perioadă; cea de-a doua trebuie să se fi încheiat cel
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
două sau chiar mai multe elemente, ajunge să precumpănească în raport cu narațiunea istorică ce pare firavă. Oricum, Socrate emite judecăți în privința izvoarelor pe care le folosește așa cum a făcut și în cazul lui Rufin. Chiar culegerea de documente sinodale alcătuită de Sabin este considerată de el în mod frecvent o sursă ce trebuie utilizată cu prudență; de altfel, el însuși intervine în cuprinsul narațiunii pentru a judeca și a interpreta faptele, pentru a explica adevărata lor cauză. Chiar dacă uneori păcătuiește printr-o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
exact aceleași surse ca și Socrate, iar uneori le-a exploatat în mai mare măsură. Acestea sunt Viața lui Constantin și Istoria bisericească a lui Eusebiu, multe opere de Atanasie, Istoria Bisericii a lui Rufin și „colecția conciliilor” alcătuită de Sabin din Heracleea pe care am amintit-o deja. În schimb, alte opere utilizate de Sozomen nu se întâlnesc la Socrate, așa cum sunt unele „fapte ale martirilor persani” care i-au fost utile pentru a putea prezenta, în cartea a doua
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
acest procedeu narativ simplist, marcând cu o stupoare simulată că era întârziat cu un secol. Acțiunea, transpusă douăzeci de ani mai târziu (ținta devine aici, în mod gratuit, proza lui Dumas), aduce în scenă relația plină de sinuozități dintre doctorul Sabin Dorobanțu și Olga, iar autorul, căruia personajele par să-i dejoace planurile, se inserează în text, convocându-le pirandellian, în ultimul capitol. Acesta este un bun mijloc de autoironie și demitizare a vocii auctoriale, devenind un discurs focalizat pe ideea
HOLBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287443_a_288772]
-
și paginile rezervate criticii literare. Pe lângă cronicile și recenziile care, în rubrica intitulată „Cărți-reviste”, oglindesc prompt și cu perseverență fenomenul literar curent, se publică evocări, articole de sinteză, comentarii tematice despre scriitori clasici sau contemporani. O mențiune aparte merită aici Sabin Veselie, care, în numerele 2-4/1937, comentează pe larg poezia lui Lucian Blaga. Revista dedică un număr special lui Ioan Slavici (12/1935). Chiar dacă spațiul ocupat de literatură rămâne considerabil, H. acordă o mare însemnătate și altor domenii, în ultimii
HOTARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
1945 și 25 decembrie 1948, având ca director pe Misa Levin (până la numărul 22/1947), iar ca secretar de redacție pe Paul Teodorescu. Comitetul de redacție este alcătuit din Mircea Florentin, Horia Liman, G. Stoica, Ed. Borilă, Barbu Zaharescu, C. Sabin, Fl. Tornea. Publicație „de cultură și educație muncitoreasca”, editata din 1946 de „Oficiul Muncitoresc de Educație și Cultură”, iar din 1947 de Confederația Generală a Muncii, R.m. își propune să aibă un rol activ în modelarea etică și culturală a
REVISTA MUNCII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289234_a_290563]
-
ale unor înaintași, printre care Alecu Văcărescu, Anton Pann, V. Alecsandri. Dintre ardeleni colaborează Ioan Bota, Ioan Scurtu, Emil Sabo, Grigore Sima al lui Ion, Andrei Bârseanu, I. Cândea, I. Moța, Elena din Ardeal. Trimit poezie populară Petre Alexe și Sabin Safta, publicându-se de altfel multe balade, colinde, strigături, la care nu se indică autorul culegerii. Și sub raportul traducerilor R.O. prezintă interes, deoarece selecția scriitorilor străini este, în linii mari, bună. Au apărut tălmăciri din Heinrich von Kleist
REVISTA ORASTIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289245_a_290574]