12,589 matches
-
Black Automatik au fost arestați pentru furt din mașini. Raperii puneau ochii pe mașini conduse de femei singure, spărgeau geamul lateral și fugeau cu ce găseau la îndemână, pasând prada pe parcurs, ca să nu poată fi prinși cu mâța în sac, cum se spune. Poliția i-a identifica după, ce credeți? După textele muzicii lor, în care se lăudau cu furturile comise.
Există și terorism profesional () [Corola-journal/Journalistic/3934_a_5259]
-
discuție. Nici Nilgiris, nici Ghat1 nu erau îndeajuns. Trebuia să fie Himalaya și n-aveam să înțeleg de ce până nu ajungeam eu însămi acolo, iar ziua aceea avea să vină, mă asigura Michael. Până atunci, an după an, rucsacul și sacul de dormit își făceau apariția din valiza de sub pat, iar trupul lui Michael pleca după mintea lui, care era deja la șase mii de metri deasupra nivelului mării, în plină ascensiune. Într-un an, Michael s-a hotărât să urce
Anuradha Roy - Valurile pământului () [Corola-journal/Journalistic/4326_a_5651]
-
vârf. Drumul trecea printre pajiști care aveau să fie smălțuite de flori sălbatice. Degetele lui îmi coborau până la picioare și urcau din nou până la umeri, găseau mușchii încordați și îi făceau să se relaxeze, apoi se întorceau. Își verificase ghetele, sacul de dormit, cortul, trăsese de fiecare fermoar și de fiecare frânghie. Pusese becuri și baterii noi în lampa fixată pe cască. În Delhi avea să-și cumpere o pereche nouă de ochelari de soare, mai buni. Vorbea de parcă citea o
Anuradha Roy - Valurile pământului () [Corola-journal/Journalistic/4326_a_5651]
-
de evidente pentru a marca misterul unei figuri voluntare. „Speculații, my dear, speculații?!..”, m-ar taxa imediat Ondina și zău că ar avea dreptate. Cine poate să iasă din propria lui piele? De cîte ori mă prinde cu mîța în sac, Ondina zîmbește ironic, sardonic. Știu că nu-i plac sclifoselile. Știe că-i dau dreptate. În cea de-a doua fotografie blonda Nicole e îmbrăcată într-o rochie albastră cu gulerul transparent, mare și ascuțit, brodat cu flori. Gîtul ei
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
alegem o reprezentație despre care avem referințe că nu este una oarecare: Ivanov de Cehov, montată pe scena Teatrului Bulandra de Andrei Șerban. Ei bine, nu numai că nu vom fi dezamăgiți (la pomul lăudat să nu te duci cu sacul...), dar la finalul spectacolului vom fi cuceriți: e de lăudat regia lui Andrei Șerban, care pune în lumină adâncimile textului dramatic, dimensiunea gravă a existenței și care conturează cu atâta finețe, cu atâta precizie toate personajele și relațiile dintre ele
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4222_a_5547]
-
să-l văd, era așezat pe masa unei verande mizerabile a unui hotel din San Salvador. Mai apoi l-am recunoscut în cabina goeletei lui în largul Santoriniului. Ani mai târziu, mi s-a părut că-l văd ițindu-se din sacul de marinar, într-o joncă în apropierea Insulei Tarakan, în Marea Celebes. Corto Maltese dădea impresia că ține la aceste pagini despre care n-am aflat niciodată dacă seamănă cu niște capitole dintr-o viitoare carte de memorii, amintiri adunate
Iubitele lui Corto Maltese (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4241_a_5566]
-
în contrast nefiresc cu o locuință minusculă... Urcăm apoi în trenul tras de o locomotivă pe cărbuni. Din gara minusculă, păstrând aievea atmosfera de epocă - biroul impiegatului, cu abac și șapcă la vedere, sală de așteptare, valize de lemn și saci de sfoară - îți cumperi biletul, urci în vagonul descoperit, controlorul în uniformă țaristă își face apariția, se trage țignalul și trenul pornește: greoi, în fum înecăcios, dar ce să faci, dacă așa se circula odinioară... * * * Și prezentul? După ce în 1991
LETONIA – cioburi de chihlimbar by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4274_a_5599]
-
Aș vrea să văd un singur intelectual care iartă”, p.297), de asemenea, față de cultul fragmentarului și față de eseism (aici, se întâlnește, fără să vrea, cu Noica). Pe scurt, pentru Marino, toate categoriile înșirate mai sus intră într-un singur sac: Antiliteratura. Or, pentru cine cunoaște poziția estetică și ideologică a lui N. Steinhardt, e limpede că epistemele menționate mai sus îl conțin, îl reprezintă și îi compun... portretul. Scriitorul-monah se poate recunoaște în idiosincraziile lui Marino ca într-o oglindă
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
chipurile lor triste, înfrigurate. Un milițian își aprinse lanterna, încercând să străbată întunericul de-a lungul șinelor, pesemne pentru a se convinge că acceleratul sosește într-adevăr... Vine, maică, l-ai zărit? încercă să afle o bătrânică, aflată lângă un sac plin și două canistre de plastic, la un pas de omul în uniformă. Nu l-am văzut încă, oleacă de răbdare, mamaie, dar fii atentă la canistre! De tren am eu grijă... La câțiva pași de cei doi, o familie
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
pentru că pe vremea aia o asemenea pradă asigura o masă la care majoritatea nici nu visa. Într adevăr, după ultima ședință am ajuns la abator de unde am luat niște aripi și niște pulpe de curcan care au încăput într-un sac de plastic negru. Ni se atrăsese atenția, mie și Ancăi, colega cu care venisem, să renunțăm la avion și să luăm trenul la întoarcere; sacul burdușit nu ar fi trecut neobservat la controlul de pe aeroport și nu am fi putut
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
de unde am luat niște aripi și niște pulpe de curcan care au încăput într-un sac de plastic negru. Ni se atrăsese atenția, mie și Ancăi, colega cu care venisem, să renunțăm la avion și să luăm trenul la întoarcere; sacul burdușit nu ar fi trecut neobservat la controlul de pe aeroport și nu am fi putut justifica transportul atâtor kilograme de carne. Am schimbat așadar biletele; acceleratul pleca însă târziu, spre seară. Nu mai aveau decât bilete fără loc, dar am
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
fi trecut neobservat la controlul de pe aeroport și nu am fi putut justifica transportul atâtor kilograme de carne. Am schimbat așadar biletele; acceleratul pleca însă târziu, spre seară. Nu mai aveau decât bilete fără loc, dar am reușit să punem sacii undeva într-un compartiment, deasupra unor bagaje, lângă geam; din când în când mă uitam îngrijorat la pachetul meu. Din cauza căldurii, picături vinovate începuseseră să se prelingă de-a lungul draperiei vișinii. Noroc că soldații din compartiment cântau ca dintr-
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
pe bulevard o pâclă din adâncul scâr nav al timpului pe care îl trăiam. În lumina plăpândă, blocurile sprijinite unul într-altul păreau decorurile dintr-un studiou de filme de groază. Nu-mi aduc aminte cum am ajuns acasă, săltând sacul mai bine pe umăr și adăpostindu-mi capul în gule rul hainei. Am înghesuit oasele de curcan în congelator. A doua zi era sâmbătă și mă făcusem util familiei, aveam ce mânca. Am dormit un somn adânc, fără vise. Zilele
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
ca oasele să se lipească prea tare de frig. Țârâitul soneriei a întrerupt exercițiul de combinatorică. Două uniforme albastre în ușă: „Bună ziua. Sunteți tovarășul Daniel Hulea? Astă-noapte v-ați întâlnit cu doi cetă țeni străini care v-au predat un sac cu materiale de propagandă anticomunistă. Acesta trebuie înmânat de îndată organelor de ordine“. Ion Pleșa Dă-mi papucii, te rog Aveam 16 ani și eram, după spusele vânzătoarelor de la chioșc, cea mai frumoasă fată. Cică finuță, blonduță și drăguță. Prin
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Iar podul cel nou, trainic pe stâlpii lui de beton, cu balustra dele de fier, părea că sfidează semeț râul cu apă sărată ce cobora dinspre munții Slănicului. La ora aceea, sub soarele arzător, apariția camionului gâfâind sub povara de saci ne-a mai domolit elanul de combatanți și ne-am oprit cuminți, aliniați, așteptându-l să treacă de curbă și de noi. Priveam cauciucurile alea enorme, care parcă îmbu cau șoseaua și mă miram cât sunt de turtite acolo jos
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Chircit la pământ, cu fața-n miriște, c-un umăr întors și-un picior răsucit, necunoscutul gemea de parcă-și dădea duhul. Un miros acru și înțepător de sudoare și sânge le năpădi când se apropiară. Parcă luară în brațe un sac cu pleavă dospită. Omul se agăță de brațele tinerei femei, cu ochii holbați, cu gura strâmbă, horcăind zgomotos. Te doare ceva? Ți-e rău? Ce te doare? Îl prinseră să-l salte amândouă cu fața-n sus, să-l ridice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
podului să privească-n beznă imaginile despuiate de degetele oarbe și pârjolitoare ale reflectorului. Gata! Acum! își spuse. Se agăță fulgerător de cizmele santinelei, trăgându-le-n jos, peste capul lui, ca și cum ar fi icnit să zvârle din spate un sac ce-l incomoda. Muzicuța căzu lovindu-l peste ureche cu tăișul ei ca de piatră, și-n clipa aceea, simțind vâjâitul corpului lunecând prin aer, avu impresia că țipătul de groază care se auzi era al lui, scos din el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
trasă în fața mea. Înăuntru era căptușită cu nuiele împletite și umplută cu fân. Mergea pe patru roți mici, fiecare lucrată dintr’o bucată subțire de lemn, cam de 12 inch. în diametru. La spatele acestui dogcart mi s’a legat sacul meu de călătorie, ca sămi servească drept rezemătoare. M’am suit cu greutate, m’am cuibărit în fân și eram aproape să-mi lovesc bărbia cu proprii mei genunchi, dacă n’ași fi lăsat să atârne în afară vârful picioarelor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Până la înființarea serviciului de poștă ambulantă, pe distanța Pașcani-Iași și retur, s-au efectuat două curse poștale în fiecare zi, iar pe celelalte trasee feroviare Verești-Botoșani, Roman-Ițcani, apoi BucureștiIțcani, toate tur-retur, numai o singură cursă. Cursele poștale transportau corespondență în saci închiși și mesagerii, fiind însoțite de conductori. Legătura poștală între Fălticeni și Dolhasca a continuat să se facă zilnic cu cariola până în anul 1878, când s-a înființat o cursă poștală cu diligența, iar pe calea ferată, numai după 10
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ștampile “de stricat mărci”, ștampile de zi, franco, recomandat, după plecare și sigiliu ceară. Nu a fost înzestrat cu tot mobilierul necesar și multe alte obiecte din care, o parte indispensabile funcționării în condiții optime și anume: cutii de scrisori, sac de piele, geantă de împărțit scrisori, sfeșnice, foarfece, călimări, orologiu, scaune, dulap pentru arhivă și masă fără raft pentru public. Economiile ce se practicau, influențau negativ funcționarea și dezvoltarea poștei rurale. Comitetul permanent al județului Suceava, nu a aprobat în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cunoscători ai aparatului Morse, puteau fi folosiți în perioadele cu trafic intens. Oficiul Fălticeni era în cartare directă cu birourile poștale ambulante de pe linia principală. Schimburile de expediții se efectuau în stația CFR Dolhasca. De la Fălticeni la Dolhasca și invers, sacii cu corespondență și obiectele de mesagerii, se transportau pe calea ferată printr-un vagon poștal, care circula de două ori pe zi, însoțit la fiecare cursă de doi salariațiăconductor și ajutor). Între oficiu și gara Fălticeni și invers, expedițiile se
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a promovat în anul 1992, o hotărâre de guvern prin care activitatea poștală tradițională a fost completată cu desfacerea diferitelor produse de papetărie, carte, cosmetice, tutun și accesorii, ulterior și altele: broșuri, cataloage, cărți poștale ilustrate, felicitări, detergenți, sacoșe și saci, băuturi răcoritoare etc. În general, la început, rezultatele obținute nu au fost satisfăcătoare lipsind, pe de o parte pregătirea necesară pentru această activitate de comerț, iar pe de altă parte necunoașterea posibilităților de desfacere în cadrul fiecărei subunități, ceea ce a condus
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
angajarea după o jumătate de oră a taximetrelor, penalizările și diferențele de tarif urmând a fi suportate de către salariații IRTA vinovați”, în județul Suceava nu s-a aplicat decât sporadic. De altfel, angajarea de taximetre nu putea asigura decât transportul sacilor de corespondență și nu erau preferate decât în cazul evitării pierderii schimburilor de expediții cu vagoanele poștale sau pentru colectarea corespondenței de la cutiile de scrisori din oraș. Intervențiile repetate ale organelor poștale rezolva doar parțial și pentru moment situația. Optimizarea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de a plasa în mediul românesc teze demodate din Occident), cugetarea neortodoxă și neromânească, adică tocmai contrariul lucrurilor pentru care era lăudat Nae Ionescu. Și Stăniloae îi amintește în acest ultim articol că a fost „prins cu mâna în atâția saci străini“. Pentru a-l pedepsi pe vechiul admirator trecut în tabăra adversă, Blaga lovește în Nae Ionescu, a cărui pomenire în legătură cu persoana sa - fie în asociere, în criticile lui C-tin Rădulescu-Motru împotriva „filozofiei neștiințifice“, fie în opoziție, în criticile
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
duhul biata femeie, rămânându-i cele trei copile mici ale nimănui. Apoi el s-a căsătorit de urgență, aducându-și o femeie de la Suhuleț - Tansa. Dar aceasta era ca și Chimircan, căci „până nu tună nu-i adună” sau „după sac și petic”. Vara fiind, mai treceau femeile cu de-ale gurii să ducă în câmp, la prășitori ori la secerători și cum fetele stăteau pe drum și plângeau de foame, se mai îndura câte o femeie și le mai dădea
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]