617 matches
-
și în celălalt caz, dacă este disponibil un alt sacerdot, acesta va fi chemat, dacă este posibil, pentru a binecuvânta căsătoria, rămânând în vigoare validitatea căsătoriei chiar și numai în fața martorilor; în aceste cazuri poate fi chemat chiar și un sacerdot necatolic. § 3. - Can. 833 - § 1. Ierarhul locului poate conferi oricărui sacerdot catolic facultatea de a binecuvânta căsătoria credincioșilor creștini ai unei oarecare Biserici orientale necatolice, care nu pot ajunge fără un prejudiciu grav la sacerdotul propriei Biserici, dacă ei cer
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
va fi chemat, dacă este posibil, pentru a binecuvânta căsătoria, rămânând în vigoare validitatea căsătoriei chiar și numai în fața martorilor; în aceste cazuri poate fi chemat chiar și un sacerdot necatolic. § 3. - Can. 833 - § 1. Ierarhul locului poate conferi oricărui sacerdot catolic facultatea de a binecuvânta căsătoria credincioșilor creștini ai unei oarecare Biserici orientale necatolice, care nu pot ajunge fără un prejudiciu grav la sacerdotul propriei Biserici, dacă ei cer acest lucru spontan și cu condiția să nu existe nimic care
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
fi chemat chiar și un sacerdot necatolic. § 3. - Can. 833 - § 1. Ierarhul locului poate conferi oricărui sacerdot catolic facultatea de a binecuvânta căsătoria credincioșilor creștini ai unei oarecare Biserici orientale necatolice, care nu pot ajunge fără un prejudiciu grav la sacerdotul propriei Biserici, dacă ei cer acest lucru spontan și cu condiția să nu existe nimic care să împiedice celebrarea validă și licită a căsătoriei. § 2. - Can. 834 - § 1. Forma prescrisă de drept pentru celebrarea căsătoriei va fi respectată dacă cel
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
permisiunea Ierarhului locului. § 2. - Can. 839 - (= 1127 § 3) Este interzisă, înainte sau după celebrarea canonică, o altă celebrare călugărească a aceleiași căsătorii pentru a da sau a reînnoi consimțământul matrimonial, cum este, de asemenea, interzisă o celebrare călugărească în care sacerdotul catolic și ministrul necatolic cer consimțământul părților. Can. 840 - § 1. (cf 1130) Permisiunea pentru o căsătorie secretă poate fi acordată de Ierarhul locului pentru un motiv grav și urgent, și comportă obligația gravă a păstrării secretului din partea Ierarhului locului, a
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
ministrul necatolic cer consimțământul părților. Can. 840 - § 1. (cf 1130) Permisiunea pentru o căsătorie secretă poate fi acordată de Ierarhul locului pentru un motiv grav și urgent, și comportă obligația gravă a păstrării secretului din partea Ierarhului locului, a parohului, a sacerdotului înzestrat cu facultatea de a binecuvânta căsătoria, a martorilor și a unuia dintre soți, atunci când celălalt nu consimte divulgarea. § 2. (= 1132) Obligația păstrării secretului de către Ierarhul locului încetează dacă este iminent un scandal grav sau o ofensă gravă împotriva sfințeniei
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
841 - § 1. (= 1121 §§ 1.3) Căsătoria fiind celebrată, parohul locului unde s-a celebrat sau acela care îi ține locul, chiar dacă nici unul din cei doi nu a binecuvântat căsătoria, va înregistra cât mai repede în registrul căsătoriilor numele soților, al sacerdotului care a dat binecuvântarea și ale martorilor, locul și ziua celebrării căsătoriei, dispensa, dacă este cazul, de la forma celebrării căsătoriei sau de la impedimente și cine a acordat-o, împreună cu impedimentul și gradul său, facultatea conferită pentru binecuvântarea căsătoriei, precum și celelalte
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
care îi declară folositori. § 2. - 1° cei care sunt părți în cauză sau cei care se prezintă la judecată în numele părților, judecătorul și cei care îl asistă, avocatul și ceilalți care asistă sau au asistat părțile în aceeași acuză; 2° sacerdoții, referitor la tot ceea ce au cunoscut din confesiunea sacramentală, chiar dacă penitentul le cere să vorbească; ba mai mult, ceea ce s-a auzit de la cineva, indiferent în ce fel, cu ocazia penitenței sacramentale nu poate fi acceptat nici măcar ca indiciu de
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
care a violat în mod direct sigiliul sacramental, va fi pedepsit cu excomunicarea majoră, rămânând neschimbat can. 728, § 1, n. 1; dacă însă a rupt în alt fel sigiliul, va fi pedepsit cu pedeapsa corespunzătoare. § 2. - Can. 1457 - (= 1378 § 1) Sacerdotul care l-a dezlegat pe complicele în păcatul contra castității, va fi pedepsit cu excomunicarea majoră, rămânând neschimbat can. 728, § 1, n. 2. Can. 1458 - (= 1387) Sacerdotul care, în actul sau cu ocazia sau sub pretextul confesiunii, a solicitat un
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
fel sigiliul, va fi pedepsit cu pedeapsa corespunzătoare. § 2. - Can. 1457 - (= 1378 § 1) Sacerdotul care l-a dezlegat pe complicele în păcatul contra castității, va fi pedepsit cu excomunicarea majoră, rămânând neschimbat can. 728, § 1, n. 2. Can. 1458 - (= 1387) Sacerdotul care, în actul sau cu ocazia sau sub pretextul confesiunii, a solicitat un penitent la păcatul contra castității, va fi pedepsit cu pedeapsa corespunzătoare, inclusiv depunerea. Can. 1459 - § 1. (= 1382) Episcopii care au administrat cuiva hirotonirea episcopală fără mandatul autorității
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
propria-i mântuire dar mai ales depinde soarta „Cetății lui Dumnezeu”. În fiecare comunitate, în fiecare burg sau sat, preotul este cel care organizează lumea din jurul său. Biserica devine cea mai înaltă clădire din așezare, de aici se guvernează comunitatea. Sacerdotul creștin protejează cetatea, sub îndrumarea lui se organizează noua lume occidentală. Istoria acestei lumi se împletește strâns cu cea a instituției ecleziastice. Biserica romană reușește să solidarizeze masele cu idealul ei augustinian care devine și al lor. Odată cu răspândirea creștinismului
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
70 î.e.n. - 44 î.e.n.), rege dac între 44 î.e.n. - 27 î.e.n. ar fi fost un înțelept al neamului dacilor, care trăia retras, ca un sihastru, într-un ținut ascuns, unii cred că pe muntele sfânt al dacilor - numit Kogaionon. Fusese sacerdot al zeului Zalmoxis, iar în momentul venirii la conducerea dacilor a regelui Burebista era Mare preot. Sfetnic și colaborator apropiat a lui Burebista, cel mai important personaj după rege în statul dac, Deceneu l-a ajutat considerabil pe monarh în
Deceneu () [Corola-website/Science/301063_a_302392]
-
să traiască fără vin" (Geografia:VII,3,11) După Iordanes, Deceneu era un om de o vastă erudiție. Relatarea istoricului got conține date deosebite privind rolul cultural și religios jucat de către Deceneu în instruirea spirituală a stratului social superior de sacerdoți și tarabostesi daci: Observând înclinația lor de a-l asculta în toate și inteligența lor nativă, el i-a inițiat în aproape toată filozofia, căci era maestru priceput în aceasta. El i-a învățat etica, dezvățându-i de obiceiurile lor
Deceneu () [Corola-website/Science/301063_a_302392]
-
unui războinic trac călare, reprezentat uneori pe pietrele funerare romane. Toponimul Pirin/Perin al munților din sud-vestul Bulgariei este derivat din numele acestui zeu, care devine sub influența elenă Sabazios. Acest zeu al luminii zămislește apoi cu Zeița Mamă pe sacerdotul cultului său, identificat cu regele trac Rhesus, cu Orfeu și cu Zamolxis, acesta din urmă fiind numit și „Orfeul nordic”. Mitul este interpretat ca dovadă a existenței a unei religii arhaice în Grecia, poate de origine tracă, caracterizată de mistere
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
kapnobatai călători prin nori sau umblători prin fum, cei care săgetau norii spre a opri balaurii furtunilor. Solomonarul poate fi comparat cu Kadmos, casta lor ca fiind moștenire dacica, solomonarul din tradiția folclorica este rezultatul unui proces de zeificare a sacerdotului, provenind din preoți inițiați. Huda lui Papara este, daca nu leagănul, cel putin locul care a ținut în viață legendă și tradiția solomonarilor. Această peșteră a fost locuința și loc de cult pentru sute de generatii preistorice. Aici s-a
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
Augustin. Thomas de Aquino l-a descris pe Dumnezeu drept "cauza principală" și apa botezului drept "cauza instrumentală" a acțiunii harului pentru iertarea păcatului strămoșesc. A treia componentă necesară unui botez valabil este intenția ("intensio") de a săvârși botezul din partea sacerdotului. Această învățătură a fost propovăduită în bula papală "Exsultate Deo" și a rămas valabilă până astăzi în biserica romano catolică. Ca urmare, în locul scufundării complete, s-a răspândit în Evul Mediu, în spațiul vestic, stropirea cu apă. În biserica francă
Botez () [Corola-website/Science/299683_a_301012]
-
în biserica veche. Conferința Episcopilor Catolici Germani a declarat, referindu-se la întreita scufundare, următoarele : „Se poate boteza prin scufundare sau prin udare Botezul prin scufundare este mai potrivit pentru a exprima participarea la moartea și învierea lui Hristos. Comportamentul (sacerdoților) noștri va rămâne la botezul prin udare.” Bisericile răsăritului rămân ancorate în tradiția botezării prin scufundare chiar și în cazul copiilor mici. Anabaptiștii din perioada reformei au botezat aproape fără excepție prin udare. Menoniții, care au fost urmașii acestora, practică
Botez () [Corola-website/Science/299683_a_301012]
-
Lemurii, care se reîntorceau pe pământ și se hrăneau cu mâncarea ce le era pusă pe morminte. Din sec. al III-lea î.Hr. romanii ofereau tot mai multe sacrificii zeilor grupați în perechi ale căror statui erau expuse în temple. Sacerdoții romani formau colegiul pontifical, care cuprindea pe rex sacrorum, pe pontifices - cu căpetenia lor, pontifex maximus, pe flamines maiores, în număr de trei, și flamines minores, în număr de doisprezece. Colegiului pontifical i se adăugau șase vestale, având, în momentul
Roma Antică () [Corola-website/Science/299887_a_301216]
-
tolerează puritanii extrem de zeloși care cer reforme radicale. Parlamentul începe în 1559 o legiferare pentru înființarea unei noi biserici bazate pe reformele lui Eduard al VI-lea, cu monarhul la conducere, dar cu multe elemente catolice cum ar fi veșmintele sacerdoților. Camera Comunelor este de acord, dar proiectul de lege a supremației întâlnește opoziția episcopilor din Camera Lorzilor. Totuși multe episcopii erau vacante la acea dată, printre care și Arhiepiscopia de Canterbury, deci partizanii reformei erau mai numeroși decât episcopii și
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298884_a_300213]
-
mărturisească iubirea pentru Radames. Zdrobită de furia și amenințările fiicei faraonului, ea va trebui să-și urmeze stăpâna la sărbătorirea întoarcerii învingătorilor. În fața zidurilor cetății Theba poporul face o primire entuziasmată armatelor învingătoare. Își face apariția și faraonul, urmat de sacerdoți și de înalți demnitari. Radames primește din mâna lui Amneris cununa triumfului, iar faraonul îi promite să-i îndeplinească orice dorință. În rândurile prizonierilor care sunt aduși, se află și Amonasro, pe care Aida îl recunoaște imediat, dar el îi
Aida () [Corola-website/Science/307369_a_308698]
-
2002 30. Puntea suspinelor și închisoarea, Editura Fundației “Universitatea pentru toți”, 2003 31. Viața la zi, Editura “Semne”, 2003 32. Epistolar târziu, Editura “Fundația Revistei Jandarmeriei”, 2003 33. Forme de liniște, Editura Fundației “Universitatea pentru toți”, 2003 34. Sânge de sacerdot, Editura Ministerului de Interne, 2004 35. Nichita STĂNESCU, Nicolae LABIȘ, Mihai EMINESCU, Cristian POPESCU - Dialoguri cu Aurelian Titu Dumitrescu de Nicolae Țone, Editura “Vinea”, 2004 36. Parada (Autobiografie), Editura “Semne”, 2005 37. Viata la zi (II), Editura “Semne”, 2006 38
Aurelian Titu Dumitrescu () [Corola-website/Science/302212_a_303541]
-
titlul de principe de Livonia ("Fürst von Livland"). Aderarea Livoniei la Sfântul Imperiu Roman în anul 1225 consacră intrarea țărilor baltice în orbita de influență germană. Textul care relatează cu amănunte aceste evenimente, "Chronicon Livoniae" de Heinrich din Letonia, un sacerdot de origine germană, este păstrat în volumul al XXIII-lea al colecției "Monumenta Germaniae historica", și a fost de curând dat publicității. Cu toată cruzimea acestei cruciade, care a dus la exterminarea unei bune părți a populației, ce practica o
Cruciadele Nordice () [Corola-website/Science/302202_a_303531]
-
tinde să înlocuiască cuvântul "farmec". Ceremoniile de inițiere a vrăjitorului cuprindeau adesea, la populațiile vechi, momente ce simbolizau moartea și învierea acestuia, ca urmare a "intrării spiritelor în corp". Mai târziu formula de inițiere magică primitivă a fost modificată de sacerdoți; care își atribuiau rolul de intermediari între credincioși și zei; sacerdoți care se vor înconjura de numeroase mistere pentru a apăra puterile castei. Ei, fie că erau preoți indieni, egipteni sau greco-romani, au ajuns să posede cunoștințele științifice ale omenirii
Vrăjitorie () [Corola-website/Science/303308_a_304637]
-
adesea, la populațiile vechi, momente ce simbolizau moartea și învierea acestuia, ca urmare a "intrării spiritelor în corp". Mai târziu formula de inițiere magică primitivă a fost modificată de sacerdoți; care își atribuiau rolul de intermediari între credincioși și zei; sacerdoți care se vor înconjura de numeroase mistere pentru a apăra puterile castei. Ei, fie că erau preoți indieni, egipteni sau greco-romani, au ajuns să posede cunoștințele științifice ale omenirii, dețineau calculele calendarelor, prevedeau timpul și eclipsele. Vrăjitoria apare încă din
Vrăjitorie () [Corola-website/Science/303308_a_304637]
-
Funcția brahmanului se identifică cu sacrul (un fel de zeu printre oameni), astăzi „maestru” (nu guru). Brahmanilor li se pretindea să cunoască temeinic conținutul cărților sacre, să aibă o conduită morală impecabilă, fiind întreținuți de stat în calitatea lor de sacerdoți în serviciul intereselor comunitare. Funcția sacerdotală le asigura privilegii sociale (scutiri de taxe și impozite), nu puteau fi pedepsiți prin tortură sau condamnare capitală. Singurele pedepse erau tunsul părului și excluderea din castă. Inițierea brahmanică se făcea la 16 ani
Castă () [Corola-website/Science/302418_a_303747]
-
tolerează puritanii extrem de zeloși care cer reforme radicale. Parlamentul începe în 1559 o legiferare pentru înființarea unei noi biserici bazate pe reformele lui Eduard al VI-lea, cu monarhul la conducere, dar cu multe elemente catolice cum ar fi veșmintele sacerdoților. Camera Comunelor este de acord, dar proiectul de lege a supremației întâlnește opoziția episcopilor din Camera Lorzilor. Totuși multe episcopii erau vacante la acea dată, printre care și Arhiepiscopia de Canterbury, deci partizanii reformei erau mai numeroși decât episcopii și
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298980_a_300309]