928 matches
-
a nuanța ideile, și pentru a ne apropia mai mult de esența temei dezbătute, ne vom referi la creația artistică 139, distingând-o ca pe o formă particulară de manifestare a religiozității umane, ce dezvăluie coeziunile existente între artă și sacralitate. În fond, o astfel de viziune asupra creației artistice motivează întreg demersul teoretic întreprins în actuala lucrare, găsindu-și corespondențele practice în reprezentările vizuale ale sacrului, în acele manifestări artistico-religioase ce constituie expresiile efective ale cunoașterii catafatice și apofatice ale
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
sunt trecătoare, pe când cele ce nu se văd sunt veșnice" (2 Corinteni, 4, 18). Adăugând acestei analize și ideea conform căreia "invizibilul dă relief vizibilului"239, în cele ce urmează vom urmări o serie de legături exemplare instituite între domeniul sacralității și cel al reprezentării vizuale, parcurgând principalele etape ale evoluției istorice ale acestor relații. II.1.2. Reprezentarea vizuală a sacrului Complexa noțiune a reprezentării își găsește echivalențe corespunzătoare atât în zona artei, cât și în domeniul științific, relevându-se
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
în cadrul celor mai importante civilizații ale lumii. *** Deși este dificil de afirmat cu certitudine dacă omul preistoric a fost religios sau nu, imaginea de ansamblu asupra perioadei de început a civilizației umane evidențiază apariția unor prime viziuni cu privire la conceptul de sacralitate 318. Numeroasele artefacte descoperite scot în evidență pulsația încă timidă a primelor încercări de exprimare vizuală 319, învestite cu semnificații cultice 320 și magice, care au fost considerate expresiile artistice ale unor ritualuri sacre 321. Această supoziție este întărită și
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
modul asemănător de abordare de către acestea a noțiunii de sacru, respectiv viziunea lor formatoare asupra reprezentărilor artistice cu caracter religios. Având ca principală asemănare credințele politeiste, arta acestor civilizații constituie un reper important în evoluția definirii conceptelor de artă și sacralitate, pe care studiul nostru le are în vedere. În acest context, arta Orientului antic cuprinde totalitatea manifestărilor creatoare ale acelor popoare care au existat de-a lungul timpului pe teritoriul dintre Tigru și Eufrat, incluzând în această enumerare sumerienii, akkadienii
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
să fie deservite în mod direct religiei. Cât privește reprezentarea vizuală a sacrului în acest context, în care omul era considerat după spusele filosofului grec Protagoras "măsura tuturor lucrurilor", putem face referire la o artă religioasă specifică, ce stârnea sentimentul sacralității prin apelul la perfecțiunea formelor fizice. Prin acestea, arta greacă antică deservea o dublă finalitate, reprezentările de zei având atât un caracter religios ce reflecta idealurile spirituale, cât și unul estetic, ce reflecta idealurile de armonie și frumusețe umană. În
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
cultice, a zeiței înțelepciunii. Dintre cei mai cunoscuți creatori ai Antichității grecești, remarcăm numele sculptorului Fidias, supranumit și făcătorul de zei, ale cărui lucrări au servit multă vreme ca model de înfățișare plastică a divinității, artistul reușind să mute sursa sacralității zeului de la caracteristicile magice ale acestuia, la frumusețea execuției artistice 354. Astfel de lucrări au determinat înlocuirea în timp a acelui curent ce considera că artele făceau parte din sfera meșteșugurilor (techné), valoroasele opere ale Greciei antice având să constituie
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
conotațiile spirituale ale ruinelor de biserici, devenite un motiv predilect al acestei perioade artistice. A doua parte a secolului al XIX-lea a afirmat alte curente artistice, care în succesiunea lor au atins tangențial și problematica raporturilor dintre artă și sacralitate. Atât în creațiile de factură realistă ale lui Millet, Corot sau Courbet, postimpresionistă ale unor artiști precum Gauguin și Van Gogh -, cât și în cele de origine simbolistă 438, după cum reiese din opera pictorilor Puvis de Chavennes sau Gustave Moreau
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
desemnează o zonă a creației mult mai concretă și mai limitată decât în cazurile anterioare, în creștinism, ea având sensul de artă a Bisericii (ortodoxe, catolice etc.), în timp ce arta altor confesiuni (necreștine) nu va fi desemnată în același fel, atributul sacralității fiind din această privință impropriu 471. Literatura de specialitate a încercat, la rândul său, să descopere sensurile și semnificațiile expresiei de artă sacră. Într-un studiu preocupat de analiza acestui subiect, renumitul filosof islamic Seyyed Hossein Nasr făcea referire la
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de a copia în mod mimetic realitatea lumii înconjurătoare, ci modul în care Spiritul Divin acționează sau creează 479. De aceea, nici o artă nu poate să fie numită sacră doar pentru că tratează subiecte ce evocă teme de inspirație religioasă, atributul sacralității putând fi atribuit numai în condițiile unei corespondențe stricte între forma artistică și conținutul ideatic de natură sacră -, pe care îl transmite 480. În deplin acord cu această accepțiune, între forma și spiritul artei sacre trebuie să existe o legătură
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
condițiile unei corespondențe stricte între forma artistică și conținutul ideatic de natură sacră -, pe care îl transmite 480. În deplin acord cu această accepțiune, între forma și spiritul artei sacre trebuie să existe o legătură riguroasă, neputându-se discuta despre sacralitate în cadrul unei arte al cărei conținut formal este de natură profană. Această condiție reflectă o conjuncție fermă între nivelurile ideatice sau spirituale ale operei, și cele materiale sau formale ale acesteia, făcând apel la sensibilitatea și inteligența contemplativă a privitorului
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
reprezintă. Iată cinci dintre semnificațiile pe care autorul amintit le sesizează 489: 1. Arta sacră = arta icoanelor. Conform acestei interpretări de origine creștină, subiectul religios al unei opere de artă nu este suficient pentru înzestrarea ei cu un caracter de sacralitate. Acesta nu poate fi dobândit decât printr-un angajament ferm de credință al artistului 490, arta sa trebuind să fie recunoscută de o anumită instanță bisericească. Din acest punct de vedere, icoana bizantină corespunde întru totul principiilor estetice și religioase
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Cu alte cuvinte, orice artist care pretinde că realizează o creație sacră, înseamnă că o și realizează în realitate. Ușurința aplicării acestei "formule" ne face însă să medităm mai atent asupra corectitudinii ei cel puțin în ceea ce privește raporturile dintre artă și sacralitate. Desigur, nu putem să o eliminăm pur și simplu, sau din principiu, posibilitatea ca ea să fie corectă existând în continuare, asemenea unei prezumții de nevinovăție, cel puțin atât timp cât atitudinea și intențiile artistului față de opera pe care o realizează sunt
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
existând în continuare, asemenea unei prezumții de nevinovăție, cel puțin atât timp cât atitudinea și intențiile artistului față de opera pe care o realizează sunt ireproșabile. De altfel, s-a constatat atât în rândul practicienilor, cât și al teoreticienilor, atribuirea unui caracter de sacralitate chiar și unor opere de artă care nici măcar nu tratează subiecte de ordin religios. În acest sens, Nichifor Crainic justifica conferirea atributului de religiozitate unei opere de artă prin "temperamentul și credința subiectului care o creează"493, precum și prin "puritatea
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Hristosul lui Zeffirelli să rateze reprezentarea divinității Logosului întrupat în istorie? Poate fi "jucată" / "interpretată" sfințenia dumnezeirii fără a fi sfânt?"522. În ce ne privește, suntem sceptici asupra faptului că o asemenea reprezentație artistică poate deține un caracter de sacralitate, cel puțin în sensul strict al termenului, însă recunoaștem totodată și calitatea acesteia de reactualizare și concretizare a anumitor fapte, evenimente sau personaje de importanță majoră în cadrul cultului religios, capabile să anime trăirile spirituale ale privitorului. Tendințele descrise nu se
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
că opera de artă sacră nu poate fi prezentată fără explicitarea înțelesurilor sale religioase, a sensului ei spiritual și a datelor ce țin de specificul cultural din care provine 531. Deși încearcă să sugereze sau chiar să recreeze aura de sacralitate a acestor exponate, numeroasele amenajări muzeografice de acest gen nu reușesc în ultimă instanță decât să impună o anumită atmosferă spirituală, care, în realitate, nu mai are aproape nici o legătură cu adevăratul lor caracter de sacralitate. Acesta este argumentul care
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
să recreeze aura de sacralitate a acestor exponate, numeroasele amenajări muzeografice de acest gen nu reușesc în ultimă instanță decât să impună o anumită atmosferă spirituală, care, în realitate, nu mai are aproape nici o legătură cu adevăratul lor caracter de sacralitate. Acesta este argumentul care determină publicația mai sus amintită să se interogheze și asupra posibilității deschiderii unei noi perspective de discuție, care să aibă ca subiect principal "sacralitatea laică"532 a unor astfel de expoziții. În același timp, trebuie să
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
realitate, nu mai are aproape nici o legătură cu adevăratul lor caracter de sacralitate. Acesta este argumentul care determină publicația mai sus amintită să se interogheze și asupra posibilității deschiderii unei noi perspective de discuție, care să aibă ca subiect principal "sacralitatea laică"532 a unor astfel de expoziții. În același timp, trebuie să evidențiem însă și certa capacitate a acestor lucrări, regăsite în majoritatea marilor muzee ale lumii, de a "sacraliza" prin simpla lor prezență mediile în care sunt expuse, raportarea
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
sacrului în arta vizuală, credem că reiterarea unor concepte precum cele de arhetip, mit sau simbol, termeni care activează atât în domeniul religios, cât și în cel al artistic, a însemnat un pas important în descoperirea legăturilor dintre artă și sacralitate, ca și în elaborarea acestei cărți. Pentru evidențierea unei imagini cât mai veridice, am prezentat aceste probleme în interacțiunea lor cu ideile de experiență religioasă și inspirație divină, pe care le-am expus asemenea unor importanți factori ai desăvârșirii actului
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
ai desăvârșirii actului creator artistic. Privitor la deosebitul fenomen al inspirației, acesta a fost prezentat asemenea unui impuls spiritual propriu atât creației artistice, cât și experienței religioase, reliefând prin aceasta o parte din sensurile subtile ale relațiilor dintre creație și sacralitate, dintre artă și spiritualitate. În finalul acestei părți, prin schema grafică pe care am elaborat-o, am încercat să creionăm o posibilă topografie a spațiului de "întâlnire" dintre sacru și profan, dintre divinitate și om, sintetizând teoretic și vizual atât
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
dintre sacru și creația artistică, prezentând tot în acest context și unele forme particulare ale reprezentării, prin prefigurarea conceptului de imagine artistică (vizuală). S-a urmărit astfel, prin reliefarea celor mai semnificative trăsături ale perioadelor sau culturilor exemplificate, cu privire la subiectul sacralității în artă, acoperirea unei zone cât mai vaste a creației artistice, începând din Preistorie și ajungând până în secolul XX. Capitolul final a acordat o importanță deosebită definirii expresiei de artă sacră, oferind referințele necesare înțelegerii acestui concept în cadrul culturii occidentale
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Jung, op. cit., p. 86. 91 Remarcăm necesitatea unei anumite distincții, pe care înțelesurile noțiunilor de creație și sacru o comportă. În acest sens, în lucrarea noastră diferențiem caracterul sacral, care ar putea fi atribuit în principiu oricărei creații originale, și sacralitatea pronunțată, specifică artei sacre propriu-zise, o expresie asupra căreia vom reveni pe parcursul Capitolului al III-lea. 92 Carl Gustav Jung, op. cit., p. 85. 93 Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Albatros, București, 1995, p. 367. 94 Mircea Eliade, Tratat
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
liturgic și sacramental. În acest sens, în creștinism, chiar și în cazul operelor de artă bisericească, se acordă o importanță aparte slujbei de sfințire, care constă în săvârșirea unui ritual religios al cărui scop este acela al dobândirii caracterului de sacralitate. Fiind sfințită, icoana ortodoxă se diferențiază de tabloul religios obișnuit, oferind în condiții ideale sentimentul real al prezenței divine. 497 Nathalie Heinich, Le triple jeu de l'art contemporain, Les Editions de Minuit, Paris, 2006, p. 22. 498 Cf. David
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
devin perpendiculare și degajă așteptarea întregirii misterioase. Ca și în Cleopatra de la Chantilly, cu vipera înfășurată în jurul gâtului ? — Compoziția modernă, o dublură scindată a tabloului Simonettei, construită prin fracționarea planurilor ? Figura detașată pe fundalul tulbure și accidentat și-a pierdut sacralitatea în clipa în care s-a rupt : frumusețe atomizată acum... „dureros simulacru erotic“... așa va numi, explodând, studenta, în noaptea umedă, după premieră, această ciudată pânză a lui Braque, alăturată de unii portretului florentin. ...Cel care refuzase să permită tunderea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Metoda lui fundamentală era dinte pentru dinte. Iisus a înnobilat condiția umană pentru câteva milenii. Ferocitatea descalifică orice religie. Am impresia că de câtăva vreme sunt în tură inversă cu îngerul meu păzitor. Încet - încet, omul contemporan se debranșează de sacralitate. Religiile se pot revigora fertilizând morala, nu polemizând cu știința. Fanatismul în religie este ca violul în relațiile sexuale. Pe Golgota orice cruce pare de plumb. Nu poți să-l iubești pe Dumnezeu, și să-i urăști pe oameni. Fundamentaliștii
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
și sublimul negăsirii. Oamenii leagă de credință sublimul. Dar și frica. Dumnezeu emite decrete, nu dă interviuri. Din imensitatea solicitanților, Sf. Petru îi burdușește pe câțiva în Rai. Ceilalți sunt liberi să meargă unde vor. Unii nu mai rețin din sacralitatea sărbătorilor decât specialitățile culinare. Petru s-a dezis de Iisus de trei ori dar nu l-a vândut niciodată. Dacă Dumnezeu este atât de iertător, de ce nu ne-a rechemat în Paradis? Numai credința poate transforma smerenia în mărire. Cei
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]